busu Postat Ianuarie 23, 2019 Partajează Postat Ianuarie 23, 2019 Intreb si eu daca nu-I cu suparare: la tuburile mai suple, mai mici(puteri mai mici-gen el84) avem acest fenomen ? sau nu! Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 23, 2019 Partajează Postat Ianuarie 23, 2019 (editat) imagine EL84(negativare fixă ) Editat Ianuarie 23, 2019 de Vizitator Link spre comentariu
Spitfire Postat Ianuarie 23, 2019 Partajează Postat Ianuarie 23, 2019 In cazul tuburilor electronice, nivelul vidarii trebuie privit din punct de vedere al liberului parcurs molecular, adica al distantei pe care un electron o poate strabate pana la a se ciocni cu o molecula existenta in spatiul vidat. Apoi, trebuie mentionat ca heliul nu poate fi impiedicat sa patrunda in balonul tubului, ci doar sa iasa, odata patruns in balon nu mai are spatiu suficient ca sa-si "ia avant" si sa iasa, dar de patruns, poate patrunde, si ramane captiv. Moleculele de He se deplaseaza la temperatura de 300K intr-o incapere de dimensiuni normale(metrii cubi) cu cca. 11km/s. Link spre comentariu
adrian_pic Postat Ianuarie 23, 2019 Partajează Postat Ianuarie 23, 2019 1 hour ago, gauss said: Cu voia dumneavoastra , intervin si eu in discutie . Cu o observatie din practica ... mi - au trecut mii de tuburi prin mana . La job ... , de la 6J1P pana la tuburi de sute de kW in impuls . Toate , rusesti . NIB , cu certificat de calitate , fabricatie militara , sufix V la indicativ . Tuburile de putere mare , cu balon de sticla , aveau cam toate " iluminarea " albastra , la punerea in functiune . Ma rog , preparate dupa notita de PIF de la fabricant . Unele stateau 2 saptamani alimentate ( doar filament ) , tensiune nominala stabilizata . La reintoarcerea pentru intretinere si RK , minim 2 ani ... , nu mai avea nici unul vreo tenta de culoare . La unele , uzura atingea 60 % . P.S. - nu stiu ( mare lucru ) despre tuburile vestice . O singura data am facut operatiunea de schimbare cu niste QQE ... , occidentale . Alta aparatura , nimic " albastru " . Tuburile , din cutie in soclu ... , fara vreo preconditionare . Durata de viata a tuburilor (numarul de ore de functionare) corespundea cu datele din foaia de catalog sau sucombau inainte de vreme? Asta este interesant pentru noi. Problema principala asa este: afecteaza "norul albastru" parametrii lampii sau nu? Daca in miile de lampi folosite nu ai observat o uzura prematura sau parametrii sub cei din foaia de catalog atunci => "norul albastru" nu afecteaza parametrii. Link spre comentariu
gauss Postat Ianuarie 23, 2019 Partajează Postat Ianuarie 23, 2019 (editat) La tuburile de mica putere , cu sufixul V ... , rusul declara niste mii de ore de functionare . Cele despre care spuneam ca veneau cu uzura 60 % ... , erau in genere tuburi de putere mare . Mai spre " coada " schemei ... si mai aproape de antena . Pentru performante , erau folosite in regim nominal , sau peste ... mai ales ! La ei nu se punea problema uzurii ... , performantele ( puterea livrata ) contau , usor de obtinut in regimuri dure , peste foaia de catalog . Daca o statie " tacea " din vreun motiv sau altul , erau cel putin doua de rezerva ... , gata de pornit . Zi si noapte , 24 din 24 . In timpul acesta se readucea in functiune cea care cedase ... tuburile electronice erau consumabile , " fara numar ". La noi , din motive de inzestrare ( pe numar ) ... la 2 ani se chemau in uzinele de reparatii , unde se faceau ( dupa stare ) reparatii , chiar si capitale , si se inlocuiau toate tuburile . Am mai scris ... la 2 ani . Timp in care functionau non - stop ... , fara avarii , care erau minore si se rezolvau sub 8 ore , statia trebuia predata functionala la tura urmatoare . In preajma lui '90 , mai mult ( de 2 ani ) ... Ca idee , la plecare spre utilizator , statia era in parametri . Verificati , se preda cu delegat . De fapt , cu personalul care urma sa o deserveasca ... lucrau ( mai mult observau ) la reparatii . Pentru cunoasterea cat mai buna a echipamentului , si particularitati constructive . N - am sesizat ca " norisorii albastri " sa afecteze in vreun fel buna functionare . Oricum , nu era de joaca ... Ma rog , alte cerinte fata de o constructie de amator ( sau chiar de firma ) a unui echipament audio . P.S. - ca idee , de prin '86 , tuburile NIB de la import erau de calitate din ce in ce mai slaba . Nu stiu motivele , dar se pot banui ... Scuze de off - topic , se poate sterge . Editat Ianuarie 23, 2019 de gauss 1 Link spre comentariu
Ion_Bumbu Postat Ianuarie 23, 2019 Partajează Postat Ianuarie 23, 2019 La QQE, YL, QBL, 4-400, RE250, Tesla n`am vazut urme albastre pe sticla, nici la EL84 sau EL81, 6P14P n`am folosit deci nu ma pronunt. Cele mai albastru tub vazut de mine a fost un 6P13P din baleiaj de Rubin 102 dar inca mergea. La 6P36C aparea stralucire spre baza tubului unde era inelul metalizat, la nivele mari de putere acolo crapa tubul, trebuia legat la masa. La nivel profesional de prin 88 au inceput sa apara tuburi vest dar facute in China...4cx250 GEC Made in China...nu mai erau ca cele EIMAC. 1 hour ago, valderama said: imagine EL84(negativare fixă ) Se vede spatiul grilelor prin fantele anodice, culoare tipica de tub rusesc... 1 Link spre comentariu
busu Postat Ianuarie 23, 2019 Partajează Postat Ianuarie 23, 2019 La tuburile rusesti 6p14p-eb dupa aprinderea filamentelor la cuplarea tensiunii anodice apare o irizatie mica verzuie in interior vizibila prin fante,care ramane permanent in timpul functionarii amplificatorului.... Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 23, 2019 Partajează Postat Ianuarie 23, 2019 (editat) În imaginile prezentate vedem "norii albaștri" apărutiți în afara anodului, pe suprafața sticlei (ca pete albastre pe sticla tubului la interior) Efectul "norii albaștri" apărut la nivelul sticlei NU trebuie confundat cu ionizarea unui reziduu de gaze (vacum slab, vid slab etc) care va lumina între electrozii tubului , balonul de sticlă NU este un ELECTROD. Acest efect "norii albaștri" se datorează "bombardamentului" cu electroni(e-) a balonului de sticlă Exemplu Dacă dețineți un etaj final push-pull cu negativare fixă acționați reglajul negativare în sensul creșteri diferenței de potențial gc-catod , o să vedeți cum petele albastre de la nivelul sticlei se extind Editat Ianuarie 23, 2019 de Vizitator Link spre comentariu
fcon Postat Ianuarie 23, 2019 Partajează Postat Ianuarie 23, 2019 (editat) 8 hours ago, Spitfire said: In cazul tuburilor electronice, nivelul vidarii trebuie privit din punct de vedere al liberului parcurs molecular, adica al distantei pe care un electron o poate strabate pana la a se ciocni cu o molecula existenta in spatiul vidat. Apoi, trebuie mentionat ca heliul nu poate fi impiedicat sa patrunda in balonul tubului, ci doar sa iasa, odata patruns in balon nu mai are spatiu suficient ca sa-si "ia avant" si sa iasa, dar de patruns, poate patrunde, si ramane captiv. Moleculele de He se deplaseaza la temperatura de 300K intr-o incapere de dimensiuni normale(metrii cubi) cu cca. 11km/s. Stimate coleg forumist, am mai citit aceste afirmatii si cu ceva ani in urma. Nu am aflat raspunsul la intrebarile: 1. cum intra heliul in tub si pe unde? 2. daca tot intra, de ce nu mai poate iesi? 3. sa intelegem ca, daca heliul are, printre alte preferinte, dorinta arzatoare de a intra in tuburile electronice, acestea sunt "pline" de heliu captiv, adica devin de-a dreptul rezervoare de heliu? Si-acum la obiect: 4. ce treaba are heliul cu subiectul topicului? -------------------- Am avut/vazut si eu destule tuburi care prezentau, in timpul functionarii, acea lumina albastra. Nu cred ca prezenta acesteia ar modifica parametri de functionare si nici durata de viata a tubului. Am facut, totusi, o oarecare legatura intre marimea norului albastru si tensiunea de alimentare, la acelasi tub. Editat Ianuarie 23, 2019 de fcon Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 23, 2019 Partajează Postat Ianuarie 23, 2019 Si totusi unde se produce acasta "albastrire" , la suprafata sticlei sau in interiorul ei datorata compozitiei acesteia conform unei supozitii a d-lui Lazaroiu care banuieste ca rusii produc o sticla diferita de alti producatori, posibil si veridic, trbuie vazut... Link spre comentariu
Patefon Postat Ianuarie 23, 2019 Partajează Postat Ianuarie 23, 2019 (editat) Din ce explica japonezul mi-e cam clar. Norisorul apare ca efect al eliberarii de energie al electronilor din componenta gazelor aflate in tub. Atomii dislocati din anodul lampii favorizeaza aparitia acestora. Pe de alta parte, spune japonezul, ca unde distanta intre anod si sticla e mica acolo se petrece fenomenul. De unde deduc ca o parte a atomilor de Nichel se fixeaza de sticla de unde si conturul norisorilor pe balon. P. S. Parca lampile uzate prezinta afumare pe sticla in zona fantelor de racire decupate in anod. Acelea nu sunt depuneri metalice? Editat Ianuarie 23, 2019 de Patefon autocorectul 1 Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 24, 2019 Partajează Postat Ianuarie 24, 2019 (editat) Acum 17 ore, Ion_Bumbu a spus: Se vede spatiul grilelor prin fantele anodice, culoare tipica de tub rusesc... DA , mai nou uite cum se poate întâmpla pentru EL84 (Mullard EL84 MADE IN RUSSIA) Aceste tuburi noi EL84 NU pot fi suspectate ca având în ineriorul balonului de sticlă un "vid slab" LE Atenție! licența/expresia vid slab ține de traducera dialogului din Radiomuseum Editat Ianuarie 24, 2019 de Vizitator Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 24, 2019 Partajează Postat Ianuarie 24, 2019 (editat) 10 hours ago, popa marius said: Si totusi unde se produce acasta "albastrire" , la suprafata sticlei sau in interiorul ei datorata compozitiei acesteia conform unei supozitii a d-lui Lazaroiu care banuieste ca rusii produc o sticla diferita de alti producatori, posibil si veridic, trbuie vazut... Buna dimineata, nu din cauza sticlei se produc albastrelile alea. La tuburile mici, asta incluzand audiofrecventa se foloseste sticla de plumb (bleiglas in germana) https://de.wikipedia.org/wiki/Bleiglas aceeasi sticla ca la cinescoape. La tuburile de radiofrecventa e folosita sticla borosilicata datorita coeficientului mic de dilatare cu temperatura. Una dintre cele mai bune e Duran de la Pyrex. https://en.wikipedia.org/wiki/Borosilicate_glass 100TH foloseste sticla de uraniu, se vede la jonctiunea de grila o zona verzuie deschis, fenomen mult vizibil daca este expusa la ultraviolete. Incearca sa vezi cum apare in ultraviolete 100TH este ceva formidabil. Si stai linistit ca este doar oxid de uraniu si in cantitate minuscula. S-a folosit pentru ca rezista la temperaturi mai mari (100TH si surorile ei mai mari stii ca merg cu anodul portocaliu) si fuzioneaza perfect cu Dumontul (sarma de conexiune a pinilor) nelasand sa intre aer pe langa conexiuni la variatii mari de temperatura. Eimac a fost unul dintre cei mai buni producatori de tuburi, nu a facut gioarse.http://uranglass.gooside.com/vacuumtube/vacumetubeEng.htm https://de.wikipedia.org/wiki/Uranglas Tuburile rusesti in general sufera de vacuum slab si mai au o problema cu stratul de emisie depus pe catod. Oxidul de bariu nu este prea pur si contine strontiu. Probabil ca @valderamastie toate astea dar se da lovit in aripa si nu zice nimic. O zi linistita tuturor. Editat Ianuarie 24, 2019 de Vizitator Link spre comentariu
gauss Postat Ianuarie 24, 2019 Partajează Postat Ianuarie 24, 2019 " Tuburile rusesti in general sufera de vacuum slab si mai au o problema cu stratul de emisie depus pe catod. Oxidul de bariu nu este prea pur si contine strontiu " As putea sa confirm ... Macar partea a doua . Tuburile de mare putere ( uzate sau defecte ) se strangeau centralizat . O perioada , prin anii '70 ... se returnau la producator . Se inlocuiau la paritate ... Dupa inrautatirea relatiilor , s - a abandonat ... Oricum , se interzicea ( sub orice pretext ) spargerea lor , foarte posibila datorita primului impuls destructiv ( specific si la romani ) , datorat ( in parte ) si din lipsa unei informari aprofundate . La rusi se adunau vagoane de tuburi ... statiile lor erau mult mai potente , cu tuburi cu adevarat mari / racite fortat cu apa sau aer ) . N - am aflat ce urma sa se intample cu ele ... , depozitarea , distrugerea sau reciclarea . Link spre comentariu
THOMAS Postat Ianuarie 24, 2019 Partajează Postat Ianuarie 24, 2019 (editat) 1 hour ago, der_doktor said: Buna dimineata, nu din cauza sticlei se produc albastrelile alea. La tuburile mici, asta incluzand audiofrecventa se foloseste sticla de plumb (bleiglas in germana) https://de.wikipedia.org/wiki/Bleiglas Pai nu din "cauza sticlei se produc albastrelile alea",din cauza sticlei le vedem acele "albastreli" nu sunt "norisori" ci sunt imagini pe sticla (emisie de fotoni in spectrul albastru),impuritatile din sticla (anumite substante din componenta sticlei nu pot spune altfel pentru ca nu ma pricep!) bombardate cu electroni liberi care "scapa" din campul electric ANOD-CATOD. Permanent se face o mare confuzie intre o lumina emisa prin ionizarea unor gaze aflate intre doi electrozi: Anod si Catod si aceste imagini de pe sticla tuburilor electronice cu vid.Ionizarea se vede foarte clar in spatiul Anod Catod in niciun caz in afara Anodului,daca va uitati atent in acest spatiu mereu o sa vedem o culoare albastru deschis de culoarea cerului. Imi aduc aminte ca la vechile statii de radioficare unguresti de 300W sau de 500W cu cate 2XOT100 sau cu 4XOT100 si care erau alimentate la 1250V tensiune anodica si lucrau in clasa B,tensiune anodica mare,curent anodic mic si negativare puternica,tuburile noi se faceau albastre exact deasupra anodului ,se distingea limpede ca era o imagine pe sticla nu in spatiul din interiorul balonului.Pe masura ce se uzau,albastreala disparea iar tehnicianul care se ocupa de mentenanta le schiomba cu alte noi care se albastreau imediat. Daca o sa vedeti in functiune niste redresoare cu mercur , acolo este vorba de ionizare nu de imagini pe sticla ca in cazul celorlalte tuburi,cred ca aici se face aceasta confuzie. "With the 300Bs biased to 80mA, the 660VAC winding gets pulled down exactly to spec: 660VAC. B+ sags to around 370-375 VDC. Supposedly this is the ideal spot for the 300B. These tubes are Shuguang’s aptly-named “300BS”, which have mesh plates and globe-shaped glass. They have a weird blue glow on the glass, presumably from electrons flying through the gaps in the mesh." "These are the output tubes on my Thomas amp. You can see the blue glow against the glass from stray electrons. This is very common with Sylvania tubes. Behind the blue glow, is the red glowing line from the electron beam hitting the plates (I can’t get the bias to go any lower with this amp). The two together look purple to the camera. I have read contradictory discussions about blue glow against the glass envelope. Blue glow coming from inside or near the anode or other structures is normal, but some say that blue glow outside of that means a soft vacuum. Sylvania claims the opposite and that fluorescent glow inside the envelope is normal for some tubes. It results from stray electrons bombarding near the glass envelope and will change in brightness depending on the intensity of the signal passing through the tube. This is exactly what I see with these Philips JAN tubes, which are basically Sylvania. In fact when I push the amp really hard well into cut-off, the tubes will flash brightly signaling me to back-off" Editat Ianuarie 24, 2019 de LMOlimpiu 1 Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum