adrian_pic Postat Februarie 14, 2019 Partajează Postat Februarie 14, 2019 (editat) 20 minutes ago, LMOlimpiu said: Exista unitate de masura a presiunii care se numeste <micron> si care nu trebuie confundata cu μ (micron) din domeniul metric. 1 micron = 0.133Pa sau 1.33*10^-6 bar sau 1.33*10^-3mbar asta este,mai invat si eu acum. Am bagat si eu la cap! Quote Micron or millitorr, a micrometre of mercury (μm Hg), a unit of pressure in vacuum engineering. Multumesc pentru .... lumina . Editat Februarie 14, 2019 de adrian_pic 1 Link spre comentariu
Vizitator viobio Postat Februarie 14, 2019 Partajează Postat Februarie 14, 2019 (editat) 23 de pagini despre nimic Intreb pentru un văr indepartat , cind cade drobul de sare albastră ? Eu astept cu nerabdare redeschiderea discuției de acum opt, nouă ani ..... despre skin effect sau alimentarea filamentelor ....CC vs CA . Editat Februarie 14, 2019 de viobio Link spre comentariu
simson Postat Februarie 15, 2019 Partajează Postat Februarie 15, 2019 Urmeaza redeschiderea topicului ,,Cabluri audiofile" la fel un bla..bla. Link spre comentariu
THOMAS Postat Februarie 15, 2019 Partajează Postat Februarie 15, 2019 Pana la urma este un FORUM cu discutii libere,exprimari de opinii si contraziceri argumentate,atata timp cat se discuta civilizat si fara limbaj de maidan si mai ales fara atac la persoana ,nu vad nimic rau in aceste comentarii (!!??).Subiectul este foarte interesant,iar aici este ca si cu "telecomanda la TV"; cui nu-i place sa "treaca" pe alt canal,sau sa deschida un alt topic! 2 Link spre comentariu
norad Postat Februarie 15, 2019 Partajează Postat Februarie 15, 2019 Aparea "norul albastru" si in PL500 sau PY88 in tv-uri ? Eu nu mai tin minte exact, dar parca pe acolo am zarit acest fenomen. Din pozele pe care le-am vazut aici, observ ca fenomenele luminoase apar (cu preponderenta) la tetrode beam. Link spre comentariu
gauss Postat Februarie 15, 2019 Partajează Postat Februarie 15, 2019 (editat) Baleiajul orizontal ( 6P13C ) era notoriu pentru " albastreala " ... , fiind si un lucru bun , din prima privire eliminai ceva defecte ... P.S. - eu am substituit PL500 cu tubul sovietic , mult mai ieftin si accesibil . Cu resoclare si filament din traf separat , rezistenta in loc de filamentul PL500 , soclu ceramic ... zona era fierbinte . Si la propriu ... Parca in dreapta - sus la sasiu , langa rama ... nu mai tin minte exact . Editat Februarie 15, 2019 de gauss 1 Link spre comentariu
norad Postat Februarie 15, 2019 Partajează Postat Februarie 15, 2019 Eu zic ca o solutie la elucidarea misterului este spectroscopia. Chiar un banc optic rudimentar, antediluvian. Daca sunt identificate liniile spectrale principale ale descarcarii luminoase, atunci se compara cu lungimile de unda ale specifice fiecarui atom. Daca se intampla acum 100 de ani cand am fost student, m-as fi dus cu montajul cu lampa la laboratorul de Fizica optica. Am servit si lucrari practice de spectroscopie. Imi exprim si eu parerea vizavi de fenomen - fluorescenta a sticlei la impactul cu electronii accelerati. Nu stiu care atomi din sticla ar fi responsabili de culoarea albastra. L-am intrebat pe un coleg de fenomen si m-a intrebat ce culoare are luminiscenta. Mi-a zis in gluma: "Vedeti ca nu cumva sa aveti radiatie Cerenkov!". A opinat si el ca e fenomen de fluorescenta. De ce apar la tuburile rusesti ? Simplu - alta compozitie a sticlei, nu neaparat impuritati. 2 Link spre comentariu
THOMAS Postat Februarie 15, 2019 Partajează Postat Februarie 15, 2019 (editat) 46 minutes ago, gauss said: Baleiajul orizontal ( 6P13C ) era notoriu pentru " albastreala " ... , fiind si un lucru bun , din prima privire eliminai ceva defecte ... P.S. - eu am substituit PL500 cu tubul sovietic , mult mai ieftin si accesibil . Cu resoclare si filament din traf separat , soclu ceramic ... zona era fierbinte . Si la propriu ... Parca in dreapta - sus la sasiu , langa rama ... nu mai tin minte exact . Asa este! si ca sa va impartasesc din experientele mele in audio,va pot spune ca tubul 6P13S este un tub cu un sunet absolut superb,conectat ca trioda chiar daca nu putem obtine mai mult de 3,5W...4,5W in SE este un tub extrem de liniar pot spune fara sa gresesc ca il pot "boteza" ca "trioda saracului" fiind egal sau chiar peste un 2A3.O schema gandita asa cum trebuie si fara cerinte de "bubuiala" in apartament se poate realiza un amplificator cu pretentii audiofile,in general tuburile din BO se comporta foarte bine in audio si nu in ultimul rad daca priviti constructia interioara a acestui tub o sa va dati seama de robustetea lui! Da,"norisorii albastrii" apareau foarte pregant la tuburile din BO,mai ales cand erau noi,pe masurta ce se uzau acel fenomen disparea. Editat Februarie 15, 2019 de LMOlimpiu Link spre comentariu
gauss Postat Februarie 15, 2019 Partajează Postat Februarie 15, 2019 Aveti dreptate . Am auzit un ampli cu 6P13C , stereo , atasat la un pick - up cu doza Shure ... , suna cristalin , dar profund ( sper sa nu o dau in audiofilie ... nu ca ar fi ceva rau ) . Mie tubul sovietic mi - a placut si din alt p.d.v. , se putea recupera de la cele uzate culotul , din ebonita . In ele am instalat bobine schimbatoare , pe carcasa ceramica , pentru ceva receptor cu tuburi , apoi la un grid - dip - metru , acoperite cu borcanase de plastic alb , de la vitamina C , cu eticheta subgamei scrisa cu Rotring . In fine , parc - a fost ieri ... 3 Link spre comentariu
MCIGMA Postat Februarie 15, 2019 Partajează Postat Februarie 15, 2019 3 hours ago, LMOlimpiu said: Asa este! si ca sa va impartasesc din experientele mele in audio,va pot spune ca tubul 6P13S este un tub cu un sunet absolut superb,conectat ca trioda chiar daca nu putem obtine mai mult de 3,5W...4,5W in SE este un tub extrem de liniar pot spune fara sa gresesc ca il pot "boteza" ca "trioda saracului" fiind egal sau chiar peste un 2A3.O schema gandita asa cum trebuie si fara cerinte de "bubuiala" in apartament se poate realiza un amplificator cu pretentii audiofile,in general tuburile din BO se comporta foarte bine in audio si nu in ultimul rad daca priviti constructia interioara a acestui tub o sa va dati seama de robustetea lui! Da,"norisorii albastrii" apareau foarte pregant la tuburile din BO,mai ales cand erau noi,pe masurta ce se uzau acel fenomen disparea. Am pe undeva cateva 6p36 noi nefolosite, am inteles ca sunt echivalente cu el500, merita folosite ca finale intrun PP ? Cam ce Raa le place in configuratie UL/PP ? Am gasit la un amic din dezmembrari niste trafo de iesire dar nu am date despre acestea. Link spre comentariu
Patefon Postat Februarie 15, 2019 Partajează Postat Februarie 15, 2019 3 hours ago, norad said: Eu zic ca o solutie la elucidarea misterului este spectroscopia. Chiar un banc optic rudimentar, antediluvian. Daca sunt identificate liniile spectrale principale ale descarcarii luminoase, atunci se compara cu lungimile de unda ale specifice fiecarui atom. Daca o masuratoare de genul acesta este de interes, tinand cont de evenimentul Eu pot veni cu spectrofotometrul si laptopul (daca @Faust2018 este de accord) sa incerc sa masor lumnitele. Gasim unul? 1 Link spre comentariu
norad Postat Februarie 15, 2019 Partajează Postat Februarie 15, 2019 (editat) Spusei anterior ca fenomenul luminos s-ar datora fluorescentei sticlei. O sa revin asupra acestei afirmatii (o retractez, deocamdata), datorita faptului ca unii au observat ca fenomenul luminos este mai intens la tuburile noi si scade in intensitate, pana la disparitie, odata cu numarul de ore de functionare. Consultand un atlas de spectroscopie, lungimile de unda corespunzatoare culorii albastre (intre 400-500 nm), am remarcat un element ce prezinta linii intense in domeniu: elementul bariu (la 455.4 si 493.41 nm). Aici vedeti ce culoare corespunde lungimii de unda: https://academo.org/demos/wavelength-to-colour-relationship/ Dupa cum se stie, gheterizarea tuburilor de receptie se face cu bariu, deoarece indeplineste mai multe conditii, una dintre ele fiind presiunea de vapori scazuta (atat pentru metal cat si pentru oxizii metalului). In momentul gheterizarii, metalul (sau amestecul de metale) cu proprietati adsorbante este incalzit prin inductie si metalul se depune pe sticla tubului. Or, nu toata cantitatea de metal este depusa acolo unde se observa acea oglinda metalica. O mica parte din gheter se depune pe toata suprafata interioara a sticlei. Asadar, electronii accelerati care trec prin ferestrele anodului, lovesc atomii de Ba si provoaca o excitare a electronilor de pe straturile exterioare , prin propulsarea acestora pe nivele superioare de energie. Prin relaxare (adica la revenire pe stratul fundamental) se emit fotoni, in cazul nostru cu lungimea de unda albastra, specifica bariului. Cantitatea mica de metal depusa pe sticla in dreptul ferestrelor anozilor, va deveni si mai mica in timp, deoarece atomii de metal vor fi indepartati (smulsi) de fluxul de electroni accelerati. Asadar, ar fi vorba de o emisie atomica a bariului metalic (de mentionat ca anionul bariu 2+ da o coloratie verzuie flacarii becului de gaz - emite undeva la 533 nm). Fluorescenta implica niste nivele intermediare de energie pe care poposesc electronii in drumul lor spre nivel fundamental. Un proces mai complicat pe care, deocamdata, il resping. Oricum, identificarea liniilor spectrale mentionate de mine ar aduce lamuriri asupra "norisorilor albastri" din tuburi. Imagini din "Mic atlas de spectroscopie atomica" de Manoliu si Zugravescu. Editat Februarie 15, 2019 de norad 1 Link spre comentariu
norad Postat Februarie 15, 2019 Partajează Postat Februarie 15, 2019 (editat) In sprijinul afirmatiilor de mai sus, referitoare la originea fenomenelor luminoase de culoare albastra din tuburi, as mai adauga niste capturi de ecran. Asadar, Hildebrand in 1952 in Principles of Chemistry, metioneaza lungimile de unda de 455 si 493 nm, ca fiind semnalele cele mai intense in spectrul de emisie in arc al bariului. In 1961, gasim in Table of spectral lines intensities, ca cel mai intens semnal al Bariului in spectrul de emisie este la 455.403 nm. O sa revin mai jos. Mai recent, gasim in cartea Handbook of environmental analysis de Patnaik, ca liniile spectrale pentru identificarea Ba prin ICPSE (plasma cuplata inductiv) sunt la 455.4 si 493.41 nm. Revin asupra tabelului cu spectre din 1961. Se obseva ca la egalitate cu un alt semnal cu lungimea de unda 493.409 nm (ar fi pe la culoarea turcoaz) este un semnal la cca. 614 nm. Acest ultim semnal ar cam avea culoarea portocalie, lucru pe care nu-l observam la lampile cu pricina. Dar, daca privim cu atentie cui ii corespund tranzitiile, gasim explicatia. Semanale de la 455, respectiv de la 493 nm corespund unor tranzitii in care sunt implicati electroni de pe invelisul exterior si anume, 6s. Electronii de pe acest nivel energetic sunt cel mai usor ionizabili, adica pot parasi usor orbitalul. De asemenea, pot fi propulsati usor pe nivele energetice superioare, prin absorbtie de energie, urmand ca prin relaxare sa emita fotoni de lungimile de unda mentionate anterior. Semnalul de la 614 nm corespunde unei tranzitii de pe nivel 5d pe nivel 6p. Nivelul 5d este in interiorul invelisului electronic si este ecranat de nivelul 6s. Saltul energetic necesita o energie mai mare. Un exemplu trivial ar fi o analogie cu un lift. O anumita cantitate de energie se consuma la deplasarea liftului intre etajele 6 si 7; alta cantitate mai mare de energie este necesara pentru deplasarea liftului intre etajele 4 si 7. Or, spectrele de emisie din carte sunt obtinute prin descarcare in arc ce implica un aport de energie foarte mare. Apar tot felul de tranzitii cu electroni pe niveluri interioare (pana la o anumita limita evident, caci cu cat coboram spre nucleu, cu atat sunt necesare energii si mai mari, de tipul radiatiilor X). In cazul tuburilor electronice, energia electronilor accelerati ce scapa prin ferestrele anozilor si lovesc atomii de bariu de pe sticla au o energie foarte mica in raport cu conditiile din arc. Drept urmare radiatia portocalie de la 614 nm lipseste. La fel si cea roz-rosu de la 649 nm. Un alt semnal cu o intensitate de 10 ori mai mica decat cel de la 455 nm ar fi la lungimea de unda de 553 nm (culoare verde). Asta corespunde starii de singlet 6s2 (electroni imperechiati). Probabil apare, dar este atat de slab incat nu-l observam cu ochiul liber. Sau, o alta explicatie: majoritatea atomilor de bariu, in urma bombardamentului cu electroni sunt ionizati, conform tabelului (tranzitii 6s1 - 6p1). Aceasta ar fi o explicatie logica, la indemana noastra. Avem bariu si acesta emite fotoni la bombardarea cu un flux de electroni. Fotoni pe care noi ii percepem sub forma unor "norisori albastri". Editat Februarie 15, 2019 de norad 3 Link spre comentariu
franzm Postat Februarie 16, 2019 Partajează Postat Februarie 16, 2019 (editat) La rusoaice, si nu numai la ele, mai întâlnim si ghettere pe baza de zirconiu. Asa ca trebuie vazut care element din cocteilul acela se activeaza la o anumita energie a fascicolului. Editat Februarie 16, 2019 de franzm Link spre comentariu
Vizitator Postat Februarie 17, 2019 Partajează Postat Februarie 17, 2019 Zirconiul este folosit in general la tuburile de RF. In plus nu formeaza oglinda pe sticla. Am avut o discutie interesanta cu un tip care face lampi si el crede ca rusii folosesc ca material pentru getter bariu contaminat cu strontiu. O alta varianta ar fi pompele de difuzie cu mercur, tehnologie veche si infiltrarea vaporilor de mercur in tub.La pompele noi se foloseste ulei siliconic si nu are nici o treaba cu contaminarea tubului. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum