''Norisori albastri'' in ''lampi''

[Vizitator]

Autooscilatia la frecvente mari se poate bloca relativ usor cu  ferite in apropierea electrozilor, nu cred ca luminiscenta  se datoreaza acestui fenomen

[Ion_Bumbu]

Nu, eu stiu ca din gazelor reziduale din tub insa autooscilatia o scoate in evidenta.

Bineinteles ca se poate bloca usor, ma rog, relativ usor in audio, in Rf era ceva de luptat cu ea...

Editat Ianuarie 21, 2019 de Ion_Bumbu

[Vizitator]

48 minutes ago, popa marius said:

Admirabil nivelul civilizat al discutiei intre userii germani, der_doktor ai ales un exemplu excelent !

Care ar fi domenile de frecventa si putere al generatorului TFK pomenit de tine ?

Din cate imi aduc aminte era undeva intre 250KHz-500KHz, alimentat la trifazat (380V), racirea bobinei se facea cu apa si avea o pompa in interiorul generatorului. Trebuia conectat la reteaua de apa curenta. Era cu o singura lampa de o juma de metru(RSxxx..cred). Cand reusesc sa ajung la un prieten, care are unul la fel, il desfac si ma uit inauntru. Pe vremea aia nu m-a interesat ca schema ci ca obiect de lucru. Cert e ca era folosit de Telefunken in fabrica de la Ulm, unde se faceau lampi in serie.

19 minutes ago, Ion_Bumbu said:

Am mai uitat de un fenomen care duce la albastrire in tuburi, o "mica" autooscilatie in zona zecilor de MHz.

Normal tot la alea cu aer in ele.

Asta cu oscilatiile in MHz am patit-o si eu ..de atunci bag in grile si anozi socuri de UHF (2-3 spire pe un balon de ferita, amortizat cu 47-100 Ohmi), oricum este un element ce nu trebuie neglijat.

[TESSLA]

Eu am sesizat fenomenul mentionat la un amplificator SE cu G807. Amplificatorul a fost realizat de mine dupa o schema a colegului fcon. Interesant este ca si el a observat acelasi fenomen la amplificatorul lui: nori albastri care se misca pe ritmul muzicii.

[franzm]

31 minutes ago, der_doktor said:

Din cate imi aduc aminte era undeva intre 250KHz-500KHz, alimentat la trifazat (380V), racirea bobinei se facea cu apa si avea o pompa in interiorul generatorului. Trebuia conectat la reteaua de apa curenta. Era cu o singura lampa de o juma de metru(RSxxx..cred).

Ale noastre (SEL, ITT, Nokia, Matsuhita, Toshiba) foloseau fie RSxxx Siemens fie tetrode Telefunken. S-au încercat si tetrode metalo-ceramice Toshiba (Pa ca. 5kW) dar n-am fost asa multumiti de ele. Mergeau mai bine cele pe semiconductoare. Frecventa varia functie de utilizare: ca 100 kHz pentru încalzirea sistemului si 300-450 kHz pentru ghetter. Pompele erau în trei trepte. Foarte rar am avut probleme cu vidul. Cinescoapele cu vid deficitar emiteau lumina albastra-portocalie în zona sistemului. Si oscilau într-o veselie.

[Vizitator]

10 hours ago, adrian_pic said:

Ce spune Jacob Roschy este in opusul a ceea ce spune Wolfgang Bauer . E clar ca doar unul din ei are dreptate. Dupa marturia lui Peter Steffen respectiv:

 am masurat curentul anodic al tubului, este intre 31,44 si 31,67mA. 

 Apoi s-a intamplat ceva ciudat, stralucirea albastra, dupa aproximativ 2 ore de functionare s-a oprit si la pornirea ulteriora  nu a mai revenit.

Deci daca analizez, din punctul meu de vedere tind sa cred ca  Jacob Roschy  are dreptate.

 

der_doktor cine crezi ca are dreptate intre Jacob Roschy si Wolfgang Bauer? 

Eu cred ca au dreptate amandoi. Nu ii cunosc personal, dar stiu ce posteaza si cam la ce nivel se ridica.

Daca vidul este foarte mult alterat inseamna ca lampa trage aer pe langa Dumont. Daca este doar un pic alterat atunci sunt resturi de gaze din elementele metalice ale electrozilor sau placile de mica. Cat de mult este alterat vidul o poate spune doar unul cu ceva experienta si asta dupa cateva masuratori. Peter Steffen, daca stia exact ce se intampla in interiorul lampii nu mai deschidea discutia ca ''o intrebare pentru specialistii in lampi'' ci ca un fapt evident cu cauze si solutii.

Faptul ca stralucirea albastra a disparut dupa cca. doua ore  releva faptul ca vidul era destul de putin alterat iar prin incalzirea lampii a mai fost activata o parte din getterul aflat in inel si a fost absorbit restul de gaze. Sa nu uitam ca lampa a fost depozitata muuuult timp. Cine a activat gettere stie ca acestea trebuie aduse la cca 700-800°C (rosu pal spre aprins) si nu peste 1000°C (orange luminos) deoarece in timp apar mereu resturi de gaze aflate in partile metalice si o lampa fara rezerva de getter e ca si moarta. Getterul depus pe sticla, oglinda cum ii zic multi, la un moment dat se poate satura, ea functioneaza ca un ''burete'' , absoarbe gazele si le fixeaza dar la un moment dat se satureaza. Pe de alta parte, temperatura inalta grabeste procesele chimice, la rece oglinda getterului nu are prea mare influenta asupra gazelor. Pentru asta se face procedura de ''ardere'' a tuburilor, adica fara tensiune anodica sau de ecran se lasa cateva ore (eu le las o noapte intreaga sau mai mult) doar cu filamentul alimentat. Apoi chiar poti sa le masori si sa fii sigur ca odata ce ai reglat un bias la 60mA acolo ramane, si nu pentru o luna sau doua...ci macar o jumatate de an.

Chestia cu ''arderea'' lampilor am descoperit-o intamplator. Am cumparat niste tuburi noi si le-am masurat in ideea imperecherii. Intre timp a intervenit altceva si le-am uitat. Apoi am incurcat vreo 3-4 etichete (le lipesc pe cartonul lampii) si am refacut masuratorile. Surpriza a fost ca am avut alte valori ale parametrilor. Atunci am realizat ca inainte de a le masura trebuie sa le pun la ..copt pana se stabilizeaza parametrii. E la fel ca la motoare, perioada de rodaj pana se lasa motorul dupa care se strange iar chiulasa.

Am gasit pe undeva, tot pe Radiomuseum, ceva legat de ''norisorii albastrii'' care se plimba prin tub, adica nu apar mereu in aceeasi pozitie. Din cate imi aduc aminte se spunea ceva despre rezistenta ''norului'' care ar fi foarte mica si ca ar provoca scurtcircuite intre electrozi, manifestate cu pocnituri in difuzoare. Poate am timp si gasesc topicul, eu l-am gasit interesant.

Asa cum a observat colegul nostru, dl. Popa Marius, nivelul discutiilor pe Radiomuseum este altul decat la noi. Nu te face nimeni ''habarnist'' si nici nu te injoseste daca nu ai destula experienta. Oamenii incep o discutie cu ''Buna ziua, dle..xxx'' si o termina cu ''va multumesc pentru raspunsul dvs''.

P.S. Abia astept sa-l aud pe  @valderama zicand,...''Buna dimineata, doktore''  si...''iti multumesc pentru raspunsul..elegant''

Daca zice asta ii fac cadou un osciloscop Yokogawa digital, 4x100MHz cu printer incorporat, serios.  

 

[Vizitator]

Acum 1 oră, der_doktor a spus:

P.S. Abia astept sa-l aud pe  @valderama zicand,...''Buna dimineata, doktore''  si...''iti multumesc pentru raspunsul..elegant''

Daca zice asta ii fac cadou un osciloscop Yokogawa digital, 4x100MHz cu printer incorporat, serios.  

 

 

poți visa dimineață cu ochii deschiși (nu pot fi cumpărat)... așteaptă

 

mai bine (așa cum am precizat în alt subiect) verifici vidul și integritaea g2 pentru tuburile finale RUBY KT88STR ..., măsori cantitatea de aer rămasă în balonul de sticlă vidat etc

 

 certifică dumneata că în această imagine avem/vedem aer ionizat și g2-KT88STR este pusă în pericol

 

LE poftim scrii la RUBY

le ceri să supravegheze mai atent procesul de producție KT88STR

 

 

 

Editat Ianuarie 22, 2019 de Vizitator

[adrian_pic]

3 hours ago, der_doktor said:

Eu cred ca au dreptate amandoi. Nu ii cunosc personal, dar stiu ce posteaza si cam la ce nivel se ridica.

In cazul de fata amandoi au facut o afirmatie in legatura cu un tub, fara sa il vada ci doar dupa o descriere. Afirmatiile lor deci au fost la obiect (despre un obiect). 

Unul din ei catalogheaza fara echivoc:

Quote

Lumini albastrui intr-un tub indica intotdeauna un vid slab.
Moleculele de aer sunt ionizate de electronii de impact, provocand stralucirea.
Asta inseamna ca tubul va fi mai fierbinte decat normal si nu va trai prea mult timp.
In plus, trebuie sa traga aerul pe undeva, de obicei la pinii de conexiune.

Deci afirmatia in rosu este clara: orice lumina albastrui care se observa intr-un tub => vid slab!!! tubul va fi mai fierbinte si nu va trai mult timp. (am marit acel cuvant intodeauna - tu ai tradus deci eu iau de buna traducerea).

Al doilea insa vine cu o explicatie foarte plauzibila:

La tuburile care au fost depozitate foarte mult timp, reziduurile de gaz, provenite din partile metalice interioare,
agraveaza usor vidul si tuburile functioneaza normal.

Si spune ca tubul daca masoara 31mA este bun (normal). Lucru atestat de masuratoarea posesorului tubului. 

 

Chiar asa este de greu sa avem o coloana vertebrala si sa nu tot lingem in c.r pe oricine?

Eu personal nu cred in afirmatia: Tot timpul toti din vest au dreptate! Nu se poate sa aiba tot timpul dreptate si atunci de ce sa nu avem curaj sa afirmam ca X sau Y a facut o afrimatie flasa? Ce daca este neamt?

 

Tu si acum nu crezi ca un tub care are o lumina albastra = un tub normal. Dar .... cei doi nemti au dreptate.

[Vizitator]

am dat exemple tuburi din producții recente RUBY KT88STR (nu stătute prin sertare sau depozite "100" de ani)

fenomenul nor albastru se manifestă la nivel sticlă (dacă vă uitați cu atenție la imagini)

 

poftim încă o imagine, poate devine relevant !

 sper să NU suspectați producțiile EMISSION LABS de "vid slab"

 

nemțălăi ăia aduc în discuție vechituri/ciurucuri cu sau fără  habar , irelevant

avem emis "postulatul ăsta edificator tradus" în dialogul lor:

"Lumini albastrui intr-un tub indica intotdeauna un vid slab"

 

 

 

 

 

 

Editat Ianuarie 22, 2019 de Vizitator

[Ion_Bumbu]

Pai ce se scrie acolo este destul de clar si corect, "in tub", am spus si in posturi-le mele unde ma uitam, in spatiul grilelor.

Ca ajung electroni "bagabonzi" cu energie mare pe sticla este altceva, daca nu era vid n`ajungeau aia pe sticla.

[Vizitator]

Herr doctore , bună zîua.

Interesant subiectul deschis dar n-ai deloc dreptate. Pentru început hai să vedem ce este „vidul” sau mai bine spus vacuumul. Vacumul ar trebui să fie lipsa materiei într-un anumit spaţiu. Dar acest lucru este posil sau în ce măsură se poate? Într-un singur loc există vid absolut. Ştii care este acela?

   Noi la chimie am învăţat că într-un volulm de 22,4 litri la presiunea de 1 atm şi la 20 grade se află un mol de gaz adică  6.022×10²³  atomi. Adică numărul lui  Avogadro. Sau dacă vrei să fim mai exacţi folosim numărul de densitate sau cum se numeşte constanta Loschmidt (un neamţ deştept) n₀=p₀N_a/RT₀  R= constanta gazelor ideale T₀=temperatura absolută.  Deci să considerăm că volumul nostru din lampă este de 1000 de ori mai mic decît cei 22l ar însemna că mai rămîn la presiunea normală vreo 6x 10²⁰ atomi. Acum facem un vid anormal de mare de 10^-10 atm şi tot rămîn vreo 6x10¹⁰ atomi . Hai că mai tai de la mine 3 zerouri şi tot mai rămîn în balonul de sticlă vreo 60 de milioane de atomi. Cam mare înghesuiala nu?

Şi atunci la un vacuum aşa de mare dacă rămîn aşa de mulţi atomi de aer putem să spunem că vacuumul e de vină? Atunci înseamnă că problema este în altă parte adică acea plasmă se obţine cu ajutorul impurităţilor din interiorul sticlei. Acel getter dacă ajunge şi pe grile  sau anod,  creează mari probleme şi trebuie să dispară de pe ele aşa cum făcea prietenul. Aerul din interior (sau ce gaz o fi) se ionizează cu ajutorul impurităţilor din interior mult mai repede şi produce acea plasmă violetă şi sigur şi ultravioletă aşa cum într-un bec cu neon se prouce ionizare cu particolele de mercur introduse în tub. Nu e de vină un vacuum prea mic pentru acest efect.

Eu nu cred că acea plasmă din tub influenţează sunetul atît timp cît disperisia cîmpului electric din interior oricum este mare şi practc coloraţia e produsă de surplusul de cîmp electric.

   Oricum mulţumesc pentru subiect şi pentru răspunsuri.

 

P.S. Ce zici merită nea Doreeel (aică Je)  oscilograful ăla Yokohama (sau cum se numeşte)?

[Vizitator]

Buna seara, domnule Mishu_link, 

 

in primul rand va multumesc pentru raspunsul documentat. Din pacate, trebuie sa va contrazic in unele privinte.

 ''Noi la chimie am învăţat că într-un volulm de 22,4 litri la presiunea de 1 atm şi la 20 grade se află un mol de gaz adică  6.022×10²³  atomi.''

Lampa nu lucreaza la ..20°C  

''Deci să considerăm că volumul nostru din lampă este de 1000 de ori mai mic decît cei 22l ar însemna că mai rămîn la presiunea normală vreo 6x 10²⁰ atomi. Acum facem un vid anormal de mare de 10^-10 atm şi tot rămîn vreo 6x10¹⁰ atomi . Hai că mai tai de la mine 3 zerouri şi tot mai rămîn în balonul de sticlă vreo 60 de milioane de atomi. Cam mare înghesuiala nu?''

Eu, unul, nu am avut timp sa numar cati  atomi sunt intr-o lampa, iar presupuneri nu fac, din principiu.

''Şi atunci la un vacuum aşa de mare dacă rămîn aşa de mulţi atomi de aer putem să spunem că vacuumul e de vină? Atunci înseamnă că problema este în altă parte adică acea plasmă se obţine cu ajutorul impurităţilor din interiorul sticlei. Acel getter dacă ajunge şi pe grile  sau anod,  creează mari probleme şi trebuie să dispară de pe ele aşa cum făcea prietenul. Aerul din interior (sau ce gaz o fi) se ionizează cu ajutorul impurităţilor din interior mult mai repede şi produce acea plasmă violetă şi sigur şi ultravioletă aşa cum într-un bec cu neon se prouce ionizare cu particolele de mercur introduse în tub. Nu e de vină un vacuum prea mic pentru acest efect.''

Uite cum defineste wiki, vacuumul:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Vid

''În fizică, vidul este absența materiei dintr-un anumit spațiu.''

Dumneata vorbesti despre ''impuritatiledin interiorul sticlei''. Si sunt convins ca nu stii ce fel de sticla este folosita in fabricatia lampilor, chiar daca , aparent, pari sa ai cunostinte de chimie anorganica.

Un bec cu neon, din pacate nu contine mercur...ci neon, adica un gaz rar.

In fraza asta te contrazici :Aerul din interior (sau ce gaz o fi) se ionizează cu ajutorul impurităţilor din interior mult mai repede şi produce acea plasmă violetă şi sigur şi ultravioletă aşa cum într-un bec cu neon se prouce ionizare cu particolele de mercur introduse în tub. Nu e de vină un vacuum prea mic pentru acest efect.''

Pai, daca este vacuum, atunci nu ai aer sau gaz in interior. In cazul in care ai resturi de gaze intr-o lampa inseamna, logic, ca vacuumul nu este bun.

Eu nu cred că acea plasmă din tub influenţează sunetul atît timp cît disperisia cîmpului electric din interior oricum este mare şi practc coloraţia e produsă de surplusul de cîmp electric.

Acei ''norisori'' cand ajung intre electrozi se comporta ca o rezistenta paralela aplicata acestora. Si asa apar descarcari in tub sau pocnete in difuzoare.

 

Va multumesc pentru raspunsul bine documentat. Oferta cu Yokogawa era adresata lui @valderama, dar din pacate, atat de mandru este de sine, ca a refuzat-o.

[Vizitator]

10 hours ago, valderama said:

 

poți visa dimineață cu ochii deschiși (nu pot fi cumpărat)... așteaptă

 

mai bine (așa cum am precizat în alt subiect) verifici vidul și integritaea g2 pentru tuburile finale RUBY KT88STR ..., măsori cantitatea de aer rămasă în balonul de sticlă vidat etc

 

 certifică dumneata că în această imagine avem/vedem aer ionizat și g2-KT88STR este pusă în pericol

 

LE poftim scrii la RUBY

le ceri să supravegheze mai atent procesul de producție KT88STR

 

 

 

@valderama..citeste aici:

 

https://www.thetubestore.com/tube-brands

 

 

''The vacuum tube manufacturers listed here are the "real" current manufacturers of every audio tube currently being made. Brands such as Groove Tubes, Ruby Tubes, Fender, and others are relabeling the tubes from these makers. Buying the real thing from the original vacuum tube manufacturer saves you money and allows you to compare the sounds of different types more easily - because you know exactly what tubes they are.''

 

 

[Patefon]

Tind sa cred cu nu doar gazul existent in balon este singurul responsabil. Alte elemente, cum explica mai sus un coleg, favorizeaza aparitia fenomenului. Daca ar fi doar gazul ramas in tub fenomenul ar fi omniprezent (intr-o manifestare mai intensa sau putin intensa). Cert este ca astfel de ionizari favorizeaza existenta unor curenti reziduali instabili si incontrolabili. 

Editat Ianuarie 22, 2019 de Patefon

[Vizitator]

https://www.elforum.info/topic/37335-pp-el84-sfaturi-sugestii-indrumari/?do=findComment&comment=1743141

 

''Valderama, faci confunzii mari ! ''Norul ala albastru'' NU este ''sarcina spatiala''. Sarcina aia de care vorbesti se creeaza in spatiul de incarcare, zona situata intre grila de comanda si catod. 

''Norul ala albastru'' indica un vacuum slab sub 10e-5 Torr. Moleculele de aer la impactul cu electronii ionizeaza, de unde si efectul asta fotonic. Faptul ca dispare in cateva zile se datoreaza ghetterului care absoarbe moleculele de aer si alte gaze. O lampa ieftina nu va fi niciodata vidata la 10e-7 Torr si nici ghetterul activat cum trebuie. Acelasi fenomen, de ''nor albastru'' poate aparea si la suprasarcina sau la depasirea tensiunilor anodice sau de ecran. De multe ori dupa ''norul albastru'' urmeaza topirea G2, daca lampa este supraincarcata si se depasesc curentii anodici sau de ecran. De aceea, atunci cand se observa efectul asta fotonic, este indicat sa fie masurati curentii anodici si de ecran si sa nu se forteze lampa dincolo de parametrii maxim indicati.''

Editat Ianuarie 22, 2019 de Vizitator