Surse rezonante realizate pe forum

[Vizitator]

Daca cei implicati doresc sa faca niste aprecieri asupra surselor realizate cred ca ar ajuta si pe unii nehotarati sa abordeze aceasta varianta considerata cu pierderi mai mici de comutatie. Am inceput niste simulari cu TINA9 si cu LTXVII si la nevoie trec aici pe cele de interes. Sa incepem cu o cerere:

On 1/13/2019 at 3:19 PM, DjLeco said:

D-le Gsabac, puteti simula sa vedem la ce frecventa obtinem resonant mode un SMPS cu urmatoarele valori:

 

Inductanta primar 700uH, inductanta de scapari circa 2uH, bobina serie 1,75uH capacitor serie 660nF.

 

Tranzistorii comutatori sint IRG4PC50Wpbf (warp ones)

 

Iesirea se face din half bridge fata de masa, primar trafo serie cu capacitor si cu "bobina ajutatoare" (daca o pot denumi astfel).

 

GSabac:  In poza dintr-o documentatia Infineon este prezentat circuitul echivalent pentru etajul de iesire LLC si se arata cum se face selectia factorului m.

 

La valori mici se obtine o rezonanta pregnanta si spre factori peste 15 dispare rezonanta si modul de functionare este asemanator unui convertor obisnuit si desi are structura LLC de obtinere a stabiltatii prin variatia frecventei el de fapt stabilizeaza in limite foarte mici de variatie a sarcinii, sau nu stabilizeaza deloc.

Cu valorile puse de @DjLeko se obtine un factor m=176 si in consecinta circuitul nu are nici un fel de rezonanta la nici o sarcina, deci s-ar putea realiza doar un convertor obisnuit.

Simularea si schema arata in felul urmator:

[Vizitator]

Maxente, pune si datele tale finale de la sursa, adica Lr, Cr si Lprimar:

[iop95]

On 1/18/2019 at 10:16 AM, miticamy said:

 

La valori mici se obtine o rezonanta pregnanta si spre factori peste 15 dispare rezonanta si modul de functionare este asemanator unui convertor obisnuit si desi are structura LLC de obtinere a stabiltatii prin variatia frecventei el de fapt stabilizeaza in limite foarte mici de variatie a sarcinii, sau nu stabilizeaza deloc. 

 

Daca operarea se face la frecventa de rezonanta Lr-Cr, castigul este unitar si independent de sarcina.

Evident ca apare o scadere a tensiunii de iesire la cresterea sarcinii din cauza caderilor ohmice si eventual a modificarile inductantelor cu curentul, lucru ce modifica frecventa de rezonanta, respectiv castigul.

[Vizitator]

Ai citat gresit, este postarea d-lui Sabac!

[Vizitator]

Si o masuratoare a lui I-UNIT alaturi de simulare:

[gsabac]

1 hour ago, iop95 said:

 

Daca operarea se face la frecventa de rezonanta Lr-Cr, castigul este unitar si independent de sarcina.

Evident ca apare o scadere a tensiunii de iesire la cresterea sarcinii din cauza caderilor ohmice si eventual a modificarile inductantelor cu curentul, lucru ce modifica frecventa de rezonanta, respectiv castigul.

Hai sa verificam.

Am reluat vechiul exemplu cu Lr=40uH, Cr=140nF si Lp=200uH, Lsecundar=20uH si cu rezistenta de sarcina Rs ca parametru .step param Rs list 0.5 1 2 4 10 50 100 200,

 cu frecventa de rezonanta teoretica de 67,255KHz si la frecventa practica de rezonanta de 66,80KHz cu care am facut probele.

   

Se remarca intre 0,5 ohmi si 200 ohmi o variatie mica a tensiunii de iesire si forma de unda tinde spre dreptunghiular la rezistente mari de sarcina,

 odata cu indepartarea de rezonanta Lr-Cr. A rezultat tensiune constanta, dar randamentul are o curba descrescatoare spre Rs mic,

 optima la un anumit Rs si apoi usor scazatoare la Rs mai mic.

   

 Curbe preluate dintr-o aplicatie Infineon.

 

@gsabac

[iop95]

Castig unitar la rezonanta Lr-Cr este un mare avantaj la LLC dar si un dezavantaj care apare in caz de suprasarcina sau scurtcircuit, respectiv curenti foarte mari.

O alta problema e variata inductantelor cu curentul, adica scaderea lor la cresterea curentului.

Asta ar putea conduce in caz de suprasarcina la trecere in zona capacitiva, cu risc maxim de distrugere tranzistori, mai ales daca au diodele lente.

 

Editat Ianuarie 22, 2019 de iop95

[maxente]

4 hours ago, miticamy said:

Maxente, pune si datele tale finale de la sursa, adica Lr, Cr si Lprimar:

La varianta finala (care merge in amplificator de atunci)  C serie e format din doi conzi de 1uF in serie (deci 500nF aproximativ), bobina serie din cate imi aduc aminte are 1,7uH, iar inductanta primarului parca 800uH dupa ce i-am facut intrefieru.

Mi se pare ca L serie + inductanta de pierderi a primarului, cu secundarul in scurt, masurau 2,5uH in total.

 

L.E. Nu mai stiu exact inductanta primarului s-ar putea sa fie mai mica de 800uH. Stiu ca are 13sp in primarul ETD59 dar nu mai stiu cat am jongalt la intrefier, deci inductanta primarului nu o mai stiu. Pentru date mai precise va trebui sa desfac amplificatorul sa o masor, dar asta nu stiu cand fa fi.

Editat Ianuarie 22, 2019 de maxente

[Vizitator]

Am pus 500nF la GHICI, cu 5uH si 7uH.

Editat Ianuarie 22, 2019 de Vizitator

[Vizitator]

Am gasit o postare a lui I-UNIT cu frecventa de comanda de 125kHz dar cu rezonanta tancului pe la 200kHz. Avand valoarea condului-680nF- nu am stat sa calculez inductanta dar rapid cu TINA mi-a dat sub 1uH. Vedeti cu ce valori se lucreaza in practica.

[Vizitator]

Cand Maxente a folosit un traf de curent cu condensator paralel peste rezistenta din secundar, simulare:

[maxente]

Daca va referiti la traful de curent cu care eu masuram, e vorba de un traf 1:50 cu o rezistenta neinductiva de 10R in secundar si cu un ceramic de 1nF/2kv paralel pe rezistenta

Editat Aprilie 30, 2019 de maxente

[Vizitator]

Am vazut unde ai postat acest traf, dar la un moment dat cand te-am intrebat de ce nu ai zgomot ca la sonda mea manufacturata ai spus ca ai in cond de 47nF pe rezistenta din secundar. Nu ma laud cu memoria dar parca intrun ungher al mintii a ramas aceasta imagine.

[maxente]

Nici eu nu mai tin minte, e posibil ca atunci sa fi fost un cond de 47nF cum spuneti. Atunci faceam tot felul de incercari si probabil asa a fost lipit condu ala de 47n

Acum pe traf, e lipit un ceramic de 1nF, de asta am zis mai sus.

[Vizitator]

Pai stai, nu foloseai o "sonda de curent" diferita de traful de curent pt limitare? Parca ai si cumparat o sonda de curent.