Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Inca un amplificator...


Akos

Postări Recomandate

Acum 2 ore, Sharky a spus:

... Tu vrei a faci niste boxe sau sa cumperi ceva facut?

Pe varianta doua ai de unde alege, probezi pana te saturi, nu te opresti la prima in drum, indiferent de marca.

Da, dar vor costa de 5 pana la de 10 ori mai scump la acealsi nivel de calitate.

Iar la filtru se poate lucra "ceva" mai mult de jumatate de ora  :)

Sa zicem spre o  luna sau chiar doua, trei.

Link spre comentariu

Calitate ca si componente da. Calitate ca si sunet, vezi dupa ce te saturi de tunat filtru.

Si de schimbat difuzoare in caz ca ai nimerit o varianta nepotrivita.

 

Cazuri cu duiumu...

Poveste lunga...dar pe scurt fara experienta iti bati capul degeaba.

Exact ca la amplificatoare.

Link spre comentariu
  • 2 săptămâni mai târziu...

Ok, sa continuam cu amp-ul. Pasul urmator este etajul corector de eroare Hawksford (Hec). Acest etaj mai contine protectia la scurtcircuit si autobiasul. Am pus trei tranzistoare drivere pentru a imparti curentul de atac al finalilor (si implicit disipatia lor) in trei, avind in vedere ca alimentarea este la +-95V si disipatia este substantiala. Ele sunt practic montate pe acelasi radiator ca finalii. Schema corectorului este cea din cartea lui Bob Cordell. Am ajuns la concluzia ca aceea schema asa este bun cum este. Fara modificari. Toate modificarile (si credeti-ma pe cuvint ca am experimentat cateva) numai strica din parametrii. In poza se vede autobiasul in pozitie verticala cuplata cu conector ml10 tata-mama. Protectia este simpla, nu am considerat necesar pante multiple, avind in vedere ca si sursa va avea protectie cu limitare.

 

 

f1e293bb-f9ab-467c-a5c4-f020b77f63ed.thumb.jpg.e84bd17cd8c5642af1f714653297ea06.jpgHec.thumb.png.cbf88697fe170b17db0809da1d3c5842.png

Link spre comentariu
La 10.11.2021 la 0:35, KISS a spus:

... Altii incearca sa fecundeze o schema de yamaha cu un embrion de LabGruppen in speranta ca va iesi ceva peste A350 sau class D (chinezeasca), exact cum s-a imperecheat iapa cu magarul si a iesit o corcitura, un magar mai mare, cu forma de cal, dar tot cu 3Km/h viteza maxima...

 

 

 

 

      Nu ma satur sa citesc si sa recitesc aceasta postare si sa ma intreb care a fost motivul pentru care cineva poate sa scrie asa ceva. Poate ca autorul acestei postari a auzit pe undeva despre aceste chestii dar nu le-a inteles. Dar si in acest caz te informezi si dupa aia iti dai cu parerea. Poate ar fi trebuit sa ramina la " imperecheat iapa cu magarul" ca se pare ca acolo e in elementul lui...

   In fine. Am sa prezint in continuare etajul final. L-am conceput dupa principiul folosit de Yamaha. Acest principiu a fost inventat chiar de inginerii de la Yamaha si constituie un brevet de inventie. Mi-a placut mai mult ca cel de Labgruppen pentru ca folosind un artificiu simplu (diodele D8 si D17) se pot obtine fronturi foarte bune ale semnalului dreptunghiular.

Etaj-Final-eengine.png

b5c5c130-3cf3-4403-bddd-8f8c425e08ab.jpg

Link spre comentariu

Constructiv este format din placa principala si doua placute mici (daughterboard-uri). Pe aceste placute mici am realizat comanda tranzistoarelor superioare si respectiv comanda sursei urmaritoare. Am experimentat mai multe variante de comenzi ale tranzistoarelor superioare dar pana la urma cea mai eficienta s-a dovedit tot varianta adoptata de Yamaha. 

5f02a822-a6c5-4cfa-bf50-c383447d8d1a.jpg

9826c63e-e417-4edc-9cdc-c1fe8d656f8f.jpg

093f7d7a-2c76-4dd2-8e7e-d930218c30f4.jpg

Aceasta este placuta ce comanda tranzistoarele superioare.

 

 

 

image.thumb.jpeg.6f33d4f6e119b33da570780bfce1b365.jpeg

image.thumb.jpeg.48a52e355c8787896124ec1ec1d6919d.jpeg

Editat de Akos
Link spre comentariu

In final niste oscilograme. Semnal sinusoidal si dreptunghiular la 20khz si dreptunghiluar la 88khz. Observati timpii de crestere. Ca intodeauna, oscilogramele prezentate sunt pe sarcina de 4ohmi.

 

image.thumb.jpeg.980b7ce952def3acc4a47ebaa238329f.jpegimage.thumb.jpeg.c2eb09c81eb07c40d5e428f1bd73ea3e.jpegimage.thumb.jpeg.196a043ea0b15bdf7a40c9315a721f21.jpeg

Link spre comentariu

Am uitat sa modific pe schema valoarea inductantei la partea de eengine. Ea este de cca 40uH. Nu prea este critica valoarea ei. Condensatorul este de 1uF, mai mic ca la Yamaha (acolo este de 3u3) pentru a permite ca tensiunea urmaritoare sa creasca mai repede. Si uite asa s-a imperecheat iapa si magarul... 

Link spre comentariu

Mama, felicitari pt rezultate!

Nu baga in seama tot felul de trolli. Omul periodic isi face cate o clona doar ca sa comenteze, el de prezentat nu prezinta nimic personal, doar se lauda cate face si cat e de superior peste nivelul de aici.

De fiecare data ii se da peste bot, recunosc, prea tarziu.

Link spre comentariu

   Cand am facut testul la 100khz (care de fapt sunt 88khz pentru ca m-am grabit si nu am rotit pina la capat butonul de reglaj al frecventei) , am uitat ca nu am decuplat zobelul la iesire, pe care de altfel l-am supradimensionat intentionat ca sa reziste la testele de frecventa mare la volum maxim, altfel se fac prastie in cateva secunde, deci, dupa ce am facut poza, am uitat sa opresc amp-ul si cum nici ventilatoarele din spate nu erau pornite, dupa cateva minute au cedat cativa finali din cauza supraincalzirii. Au cedat doar cele din exterior. De ce ? Pai pentru ca ele au o tensiune de cca 75V fata de tranzistoarele din interior, care au cca 20V. Tensiunea urmaritoare nu poate urmari cei 100khz (ie 88kKhz) asa ca toata sarcina pica pe spatele tranzistoarelor exterioare.  Ideea este ca oscilogramele au fost facute cu zobelul activ la iesire. Ceea ce nu e orisice, nu ? Cu ocazia schimbarii finalilor dusi am facut o poza si cu partea de jos al placii de baza.

   Bobinele atirna momentan provizoriu pentru ca nu sunt inca foarte sigur de valoarea inductantei cu care o sa fie definitivat amp-ul. Cand va fi ok, voi bobina cu sirma de cupru emailat normala, nu o sa folosesc lita, nu cred ca e cazul. Atunci o sa specific si datele de constructie al bobinei.

   As mentiona ca modul in care sunt prinsi finalii pe radiator permite o interventie foarte usoara in cazul cand unul sau mai multi finali sunt suspecti. Picioarele finalilor nu sunt bagati in gaura de pe placa de baza ci sunt doar apropiat de niste insule create pe placa de baza si cositorite. Ca sa determini care final este compromis se dezlipeste si se ridica pur si simplu colectorul (drena) si emiterul (sursa) si astfel se poate masura foarte comod daca e ok sau nu. Cand s-a terminat interventia, se prinde inapoi radiatorul mare cu suruburi si gata. Usor si rapid. Recunosc spasit ca acest sistem de prindere pe radiator al elementelor de putere este o gaselnita proprie.  

 

 

84d1a8aa-ecc6-406d-bbce-ff5e9c4d9542.jpg

Editat de Akos
Link spre comentariu

 

La 09.06.2022 la 16:37, Akos a spus:

 

...etajul final. L-am conceput dupa principiul folosit de Yamaha. Acest principiu a fost inventat chiar de inginerii de la Yamaha si constituie un brevet de inventie. Mi-a placut mai mult ca cel de Labgruppen pentru ca folosind un artificiu simplu (diodele D8 si D17) se pot obtine fronturi foarte bune ale semnalului dreptunghiular.

 

 

   Trebuie sa specific ca acel "artificiul simplu" amintit mai sus, cu cele doua diode, este o adaugitura de-a mea la schema lui Yamaha. Ea nu exista in schema lor. Am facut asta, nu ca sunt eu mai destept ca ei, nu, nici vorba, ci pur si simplu ca pentru uz comercial schema lui Yamaha e perfecta asa cum este. In cazul de fata am ridicat stacheta un pic mai sus, am dorit sa scot maximum ce se poate scoate din aceasta configuratie, asa ca am adaugat acele doua diode. Rolul lor este ca in cazul in care frontul semnalului este mai rapid decit cresterea tensiunii urmaritoare pe condensatoarele C51, C39 respectiv C61, C45  ele permit ca tranzistoarele exterioare sa furnizeze tensiunile de drena ale tranzistoarelor din interior. Principiul folosit de Yamaha difera de cel folosit de Labgruppen prin faptul ca la Yamaha curentul prin tranzistoarele exterioare este mentinut in linii mari constant cu ajutorul rezistentelor R11 respectiv R12 care comanda suplimentarea curentului de drena a tranzistoarelor interioare cu ajutorul elementelor de comutatie din jurul Q21 respectiv Q22. Spre deosebire, Labgruppen urmareste ca tensiunea de DS a tranzistoarelor interioare sa fie constanta. Deosebirea este ca la Yamaha poti aplica artificiul cu cele doua diode iar la Labgruppen nu. Sper ca am fost suficient de confuz sa va bag in ceata...  Dar trebuie  admis ca ambele branduri au oferit performante exceptionale pentru categoriile lor, adica de amp-uri de mare si foarte mare putere. Eu pur si simplu m-am folosit de ce au creat ei pentru a reduce puterea disipata in etajul final, dar fara sa afectez caracteristicile amp-ului de baza. Acestui deziderat folosesc cele doua diode.

Editat de Akos
Link spre comentariu
La 09.06.2022 la 16:54, Akos a spus:

 

image.thumb.jpeg.980b7ce952def3acc4a47ebaa238329f.jpeg

 

 

 

  Din aceasta oscilograma se observa ca tensiunea urmaritoare (mov respectiv verde) reuseste sa tina pasul cu semnalul de iesire (galben) chiar si la frecventa de 20khz (adica ste mai mare ca semnalul de iesire). Problema se schimba daca semnalul nu este sinusoidal ci treapta si nu este repetitiv. Abia atunci se dovedeste util artificiul cu cele doua diode. Se mai poate observa ca tensiunea urmaritoare nu coboara la zero in cealalta semialternanta. Asta pentru ca tranzistoarele interioare nu mai conduc si nu are cine descarca capacitatile formate din C51,c39 respectiv C61, C45. M-a deranjat acest aspect destul de mult. Am pus rezistenta R18, dar ar fi trebuit sa pun o valoare mult mai mica ca sa fie efectul vizibil. Pana la urma m-am gandit sa nu-mi pese de el. Nu are nici o insemnatate pentru ca curentul prin tranzistoare este zero in celelalte semialternante, asa ca puterea disipata de tranzistoare este si ea zero. Tensiunea urmaritoare are forma numai in cazul particular de mai sus, adica sinusoida repetitiva de 20kh, ce in utilizare normala nu se intimpla.

Link spre comentariu

mai nou pentru putere mare se folosesc amplificatoare in clasa D, aci nu se mai pune problema randamentului

 

https://gansystems.com/newsroom/class-d-audio-gen2/

 

include si o sursa LLC pentru alimentare.

 

Prin anii 2000 am dezvoltat un opetest1M.jpgrational de putere rail to rail,  e bun si ca amplificator audio, am realizat mai multe variante cu THT si SMD.

banda la la castig unitar 0-4 Mhz, la 1 Mhz mai mare de 20dBDSCN2989.jpg

 

Asta e e ultimul dinozaur care inca mai respira, inclusiv o sursa LLC ca in proiectul din link  old school la fel ca aamplificatorul, controlata cu amplificator magnetic.

symmetricamp.pdf

Editat de ionut120v
Link spre comentariu

   "mai nou pentru putere mare se folosesc amplificatoare in clasa D, aci nu se mai pune problema randamentului"

 

   Am auzit ca ar exista asa ceva, da' io cred ca is prea complicate alea pentru mine...

 

 

Editat de Akos
Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări