Inca un amplificator...

[Akos]

Acum 3 ore, dumitrumy a spus:

Sa inteleg ca fara blocul in comutatie functiona corect?

 

 

Stimate domn @dumitrumy, ati re-postat o poza in care blocul de comutatie inca nu era conectat, unde dioda D8 are anodul la masa si BS1 lipseste. Adica suntem in situatia in care amp-ul merge in clasa G, cu tensiunea auxiliara (ajutatoare) zero (D8 are anodul la masa !). Oscilograma albastra este semnalul din drenele tranzistoarelor de jos (si evident in sursele tranzistoarelor de sus !). Cand spun jos ma refer la mos-urile care conduc curentul in semialternanta pozitiva si au in surse rezistentele de 0,22 ohmi care merg la sarcina. Se observa doua lucruri. Primul este ca oscilograma albastra coboara la zero pe perioada semialternantei negative. De ce ? Pai pentru ca dioda D8 are anodul la masa si condensatoarele c39, c51 inca nu sunt conectate. Daca D8 ar lipsi, oscilograma albastra ar cobori sub zero urmarind semnalul de iesire cu o diferenta de cca 15V data de zennerul D3. Al doilea lucru este ca din oscilograma de mai sus se poate vedea ca diferenta dintre semnalul de iesire si anvelopa din drena in semialternanta pozitiva, care este de 79,6-46,6=30V valoare mult mai mare decit cea data de zennerul D3 de 15V. Acest  fenomen se datoreaza condensatorului C9 de 1n paralel pe D5 si pe R66. Acesta este important pentru ca asigura o tensiune mai mare pe drena tranzistoarelor de jos la frecventa mare unde sunt probleme datorita neliniaritatii capacitatii de drena al mos-ului , valoare ce depinde de tensiunea drena-sursa. Acest fenomen l-am semnalat deja intr-o postare anterioara cand am remarcat ca daca semnalul de iesire se apropie de tensiunea de alimentare la mai putin de cca 20V-30V apar distorsiuni vizibile ale semnalului de iesire la frecventa mare. La cativa kHz acest fenomen nu mai apare (C9 e doar de 1nF !) si diferenta de tensiune dintre semnalul de iesire si anvelopa din drena este de cca 15V dat de zennerul D3.

[Akos]

In continuare, in situatia in care blocul de comutatie este conectat si anodul lui D8 este conectat la BS1 si capacitatile c39, c51 din oscilogramele din pagina anterioara se vede ca pe perioada semialternantei negative al semnalului de iesire la frecvente de peste 1kHz semnalul anvelopei din drena nu mai coboara la zero, ci cu cat frecventa creste cu atit valoarea ei creste si ea. De ce ? Pai pentru ca curentul prin mos-urile de jos (repet, e vorba de mos-urile irfp240 care au in sursa rezistentele de 0,22 ohmi !) este zero (suntem in semialternanta negativa si ele sunt blocate) si deci capacitatile c39, c51 nu are cine le descarca. De fapt la asta m-am referit cand am intrebat daca e ok ca aceste capacitati sunt sau nu sunt descarcate cand semnalul de iesire este in semialternanta negativa. Vedeti deja la 20kHz minimul anvelopei depaseste maximul semnalului de iesire.

[Akos]

As mai preciza un lucru important. Schema postata de mine difera un pic de eengine si td prin dioda D8. Aceasta dioda permite ca finalul sa lucreze in clasa G si in plus blocul de comutatie reduce substantial incalzirea finalilor. Pentru mine e suficient o excursie al semnalului de iesire de +-60V pe care il obtin in conditii de calitate maxima cu o tensiune de alimentare de cca +-95V. La aceasta valoare a tensiunii de alimentare deja disiparea fara bloc de comutatie ar necesita radiatoare foarte mari si ventilatie puternica. Bineinteles ca pentru puteri mai mari se merge cu tensiuni mai mari (Yamaha, Labgruppen, etc). Diferenta intre eengine-ul lui Yamaha fata de td este ca Yamaha merge cu inductanta de 100uH al bobinei blocului de comutatie si capaciate de 3,3uF fata de 15uH si cca 1uF al lui Labgruppen. Dar Yamaha are un tranzistor ajutator care preia varfurile de frecventa mai mare si atunci nu are nevoie de constante de timp mici ca Labgruppen-ul. Nici in cazul meu nu am nevoie de constante de timp foarte mici pentru ca componentele de frecventa mare sunt rezolvate de mos-urile superioare.

[Akos]

Pe oscilogramele de mai jos verde e semnalul pe iesire, albastru pe drena mos-ului de jos si roz e pe BS1 (intre sursa Q21 si masa) la 5, 10, 20khz. Se vede ca anvelopa nu coboara la zero.

 

 

[Akos]

D-le @deo, poate mai ai timp sa faci cate o poza cu formele de unda al eengine-lui (td-ului) la frecventa de 10kHz si la 20 kHz.

[deo]

TD,10 si 20khz.

[Akos]

Multumesc d-le @deo. Vad ca la 10kHz inca anvelopa coboara la zero dar la 20khz deja nu. E clar, ceva imi scapa si nu stiu ce. Am impresia ca grupul de mos-uri de sus nu se blocheaza ca prin grupul de jos sa se poata descarca condensatoarele c39, c51.

[deo]

Acum va pun pozele cu EEEngine,celelalte erau de la Labgruppen,unde frecventa de comutare este mai mare...Acum e si poza 4.Scuze,

 

Editat Octombrie 21, 2021 de deo

[Akos]

Poate sa explice cineva de ce nu coboara anvelopa la zero ?

[Akos]

In sfarsit mi-a cazut fisa. Anvelopa urmareste semnalul de iesire pina cand acesta scade la zero. Dupa aia, in semialternanta negativa curentul de sarcina curge de masa catre mosurile de pe partea negativa asa ca nu mai are cine sa descarce condensatoarele c39, c51.

[Akos]

Nu stiu daca l-am mai postat sau nu, dar daca nu, sa stiti ca in acest brevet din 1994 gasim mama si tata tuturor eengine-lor si td-urilor....

US5347230_super.pdf

Editat Octombrie 22, 2021 de Akos

[dumitrumy]

Vad ca la ei C1 este pus la masa nu la +B ca la dvs.

Editat Octombrie 23, 2021 de dumitrumy

[Akos]

Teoretic nu prea are importanta unde pui C1, la masa sau la plus, dinamic e masa. Ati simulat schema din brevet ?

[dumitrumy]

In simularile mele schemele sunt un pic diferite pt ca sunt nevoit sa folosesc ce gasesc in biblioteci. In LTspice am doar optocuploare simple, lente, iar in TINA acestea lipsesc. In schimb TINA are generatoare comandate ideale, de curent si tensiune care in plus sunt si separate galvanic. Schema dvs difera de Yamaha, folositi o informatie de tensiune pt reactia pozitiva, ei reactie de curent. In patent este deja o sursa in comutatie (probabil cu frecventa fixa) care foloseste in bucla de control o diferenta de tensiune intre anvelopa de alimentare si iesire.

EDIT 16:04

De exemplu din sursa de semnal nu iau curent in schimb pot genera cati amperi doresc:

 

Editat Octombrie 23, 2021 de dumitrumy

[Akos]

Pe langa nenumaratele fenomene pe care nu le pricep as mai mentiona una. La Yamaha t5n tranzistoarele finale sunt 2sc6011B cu Uce de 200V. La Labgrupen sunt MJW3281 cu Uce de 230. Yamaha este alimentat la peste +-150V. Labgruppen idem. Dupa cum am tot semnalat ca anvelopa semnalului din colectoarele tranzistoarelor finale de jos NU COBOARA LA ZERO, intrebarea este cum de nu se strapung finalii prin depasirea Uce ?