Inca un amplificator...

[hpavictor]

Ce faci dom' profesor , ne scoți la tablă ca să vezi dacă știm lecția ?

Dacă DA , care e premiul ?

Sau cumva  ești nedumerit dar chiar vrei sa afli , fără să se prindă restul userilor că ești habarnist ?

Nu de alta , dar subiectul se referă la orice altceva decât la timpul de propagare prin amplificatoarele în clasa D sau despre interferențele datorate transformatoarelor de rețea la amplificatoarele " Grounded Bridged Topology " ...

Sper că știți de glumă .

 

 

[sesebe]

Pai chiar s-a amintit pe aici despre amplificatoarele in clasa D.

Daca se considera deplasat sa pun intrebarea aici pot deschide un subiect nou dar chiar n-as fi vrut asta.

Deci eu ce sa inteleg ca nu stii si incerci sa dai un raspuns evaziv sau ca stii dar nu vrei sa-mi raspunzi mie?

 

PS: eu n-am facut pian acum nici un amplificator in clasa D si deci nu am avut pe ce sa masor.

[Akos]

D-le @sesebe, nici eu nu m-am ocupat de amp-uri in comutatie. Dar tin minte ca Leco zicea la un moment dat ca timpul de crestere atins de dansul (la clasa td) ar fi in jur de 10-14uS. Ceea ce fata de 1-2uS la clasa AB este mare. Acesta nu e timpul de propagare, dar ca ordin de marime cam pe acolo este.

[sesebe]

Pai întrebarea a pornit de la faptul ca poți utiliza amplificatoare în clasa AB la medii și înalte și în clasa D la bass și trebuie cumva sa le faci sa fie în faza. 

Victor sigur știe răspunsul complet dar nu vrea să-mi spună. 

[Akos]

D-le @sesebe, parerea mea, dar Leco sau D-l @franzmsigur stiu mai bine, ca aceea intarziere de 10-20 uS nu este perceput de ureche asa ca nu e problema. Dar cred ca exista linii de intarziere, stiu ca au fost folosite in tv color pe la primele generatii cand trebuia intirziat semnalul Y fata de semnalul rgb, desi daca tin bine minte erau de intirzieri mult mai mici. Sau, pentru a fi in pas cu secolul 21, sigur exista intirzieri digitale. In aceasta privinta sunt alti colegi de forum mai indreptatiti sa-si dea cu parerea.

[Akos]

Dupa indelungate cugetari asupra variantelor posibile am ales schema de mai jos. In stanga este etajul final cu hec. Am simulat numai partea de sus. Deosebirea de eengine si td este in primul rand modul cum fac sa fie urmarit semnalul de iesire out de catre sursa in comutatie. Yamaha sesizeaza momentul in care tranzistoarele care se inseriaza cu finalii incep sa conduca. Eu am mutat asta la tranzistoarele care le comanda pe astea. Avantajul este ca se ia comanda cu o idee mai repede decit incep sa conduca finalii si scap de de doua diode de putere care disipa. Dar cea mai importanta deosebire este dioda D65 in serie cu sursa in comutatie. Aceasta permite ca finalii sa se comporte ca si cum ar fi in clasa G. Cu diferenta ca in momentul in care incep sa conduca tranzistorii finali sursa in comutatie incepe sa preia din curentul din etajul final reducind drastic disipatia lor. Sper ca explicatia mea sa nu va fi bagat prea tare in ceata. Acum ca recitesc, parca nici eu nu mai inteleg ce am vrut sa spun. Dar poate ca cei care au mai lucrat cu aceste concepte vor pricepe ce am vrut sa fac.  In poza a doua este forma semnalului de iesire out si anvelopa din colectorul tranzistorului final de jos la o frecventa al semnalului de 4 kHz.

Editat August 31, 2021 de Akos

[Akos]

Scopul urmarit este ca sa nu pierd din calitatea oferita de clasa AB. Metoda pe care o folosesc este ca fronturile rapide ale semnalului sa fie preluate de tranzistoarele de sus, ale caror colectoare (drene) sunt legate la sursa mare de alimentare. Tensiunea sursei de comutatie urmaritoare fiind lenta preia cu o anumita intarziere curentul prin final iar in timpul cu care intarzie va disipa tranzistorul de sus. Per total tranzistorul de sus va disipa cateva procente din total restul fiind preluat de sursa in comutatie. Asa, teoretic, nu se modifica SR amp-ului dar se reduce drastic disipatia. Sper.

   Aceasta configuratie mai are un avantaj foarte mare. Permite o tensiune de alimentare mult mai mare. Daca va uitati la anvelopa din drena tranzistorului de jos veti observa ca nu coboara sub zero. Adica in cazul nostru tranzistorul de jos va avea numai 90V tensiune drena sursa. Dar ea merge pina la 200V. Asa ca se poate mari tensiunea de alimentare pentru puteri mai mari (evident punind atitea in paralel cat este nevoie pentru puterea propusa).

[dumitrumy]

Ia prea mult timp sa fac schema completa. Am atacat doar cu o semialternanta si am desenat ramura de sus. Reactia este de curent. Cu dioda despartitoare si fara:

>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

[Akos]

Fara dioda D5 tranzistorul M1 are sursa pusa la masa (dinamic) prin condensatorul C2. Daca C2 nu ar fi si daca te uiti cu atentie la brevetul original 5347230 al lui Masao Noro, Hamamatsu nu este, nu ar fi nici o problema, nu ar trebui dioda. Totusi C2 este necesar ca sa mai netezeasca tensiunea urmaritoare. Ba mai mult, tot in brevetul de mai sus este si o varianta cu dioda si cu sursa urmaritoare la care comanda se ia prin comparatie cu semnalul de intrare exact ca la td. Daca dioda este pusa, sursa lui M1 este izolat de C2 si poate sa aiba fronturi abrupte si sa pastreze SR amp-ului de baza.

[Akos]

Help !

 

Am cumparat diode MBR20200. Sunt doua intr-o capsula cu catod comun. Catalogul zice ca sunt de 20A. Dar nu spune ca in total sau pe fiecare dioda in parte.

Stie cineva ce-i cu ele ?

[dumitrumy]

[UDAR]

Ba spune :

https://www.mouser.com/datasheet/2/149/MBR20200CT-1011199.pdf

[Akos]

Multumesc. In cazul acesta n-o sa ajunga o capsula. Vor trebui doua. Nu risc. Nasol. E vorba de D5 si D6 din schema lui @dumitrumy.

Editat Septembrie 1, 2021 de Akos

[dumitrumy]

Poti sa pui un semnal triunghiular de sute de Hz in simulare? Mie imi da ceva suspect.

[Akos]

Cam asa arata la 500Hz. Dar simularea nu mai este relevanta. In aceasta faza, dupa ce simularea arata ca nu mai sunt erori grosolane, relevante sunt numai masuratorile pe montajul fizic.

   In schema de proba oricum nu merg pe varianta aceasta de comanda ci  folosesc un optodriver SI8261 la care partea de led este legat in colectorul tranzistorului Q276 din schema mea. Am simulat varianta de comanda cu tranzistoare pentru ca nu am in biblioteca simulatorului nici un fel de optodriver.

Editat Septembrie 2, 2021 de Akos