Akos Postat Iulie 15, 2021 Autor Partajează Postat Iulie 15, 2021 A aparut nu demult o carte scrisa de un domn pe nume Nedelcu Gheorghe de-i zice "Amplificatoare de audiofrecventa ca la carte". Nu se gaseste in librarii ci se comanda direct de la autor. Costa 100 lei. Are in cuprins cateva subiecte de care constructorii hobbysti se ciocnesc des. Inclusiv are si cateva capitole despre tuburi electronice. Spre deosebire de ce a aparut pe la noi, autorul a tinut sa prezinte si suportul matematic a celor afirmate. Acest lucru nu ar trebui sa-i sperie pe cititori, din contra cu un pic de rabdare vor afla de niste aspecte la care poate nici s-au gandit. Totul in electronica are o justificare matematica. In fine, nu doresc sa fac recenzia cartii. Printre subiectele dezbatute este si amplificatorul cu reactie in curent, cfb-ul. Se explica elegant de ce este este mult mai rapid decit cel cu reactie in tensiune. Ca al lui Maxente de exemplu. In categoria de cfb-uri un capitol separat il ocupa o configuratie inventata de Mark Alexander prin anii 80. D-l Nedelcu a demonstrat matematic cat de deosebit este aceasta configuratie. A facut-o atit de convingator incit nu m-am rabdat sa nu-l simulez si vazind cat de bine merge in simulari sa fac un cablaj de test sa vad si in realitate. Rezultatul a depasit asteptarile. O usoara supracrestere la 100 kHz in schimb un timp de crestere de 321 nS !!! La schema mea anterioara realizata dupa schema lui Cordell timpiul de crestere era de cca 560 nS. E drept ca nu exista supracrestere. La capitolul distorsiuni mi-a rezultat un 0,023% (masurat cu qa401) un pic mai mare decit al lui Cordell. Dar pana la urma diferenta e insesizabila. Ce este deficitar la schema (de acum 40 ani) al lui Alexander este clipingul. Dar acelasi lucru era si la Cordell. L-am rezolvat in aceeasi maniera cu acesta din urma. https://postimg.cc/gallery/xCFzKcx Link spre comentariu
Vizitator Postat Iulie 15, 2021 Partajează Postat Iulie 15, 2021 Din cate imi da voie domnul Alois Alzheimer sa-mi amintesc, acel amplificator zis Alexander era cu finali IGBT sau MOSFET (initial o pereche de IGBT-uri de 20A dedicate audio de la Toshiba, apoi cu perechi de MOSFET de la IR - IRF240/9240) utilizand la intrare un SSM2131 si a fost publicat ca nota de aplicatie in cataloagele Analog Devices de la inceputul anilor '90 (inca am catalogul de prin '90 sau '91 pe care atunci l-am rasfoit de cel putin o suta de ori). Mi-a ramas adanc infipt prin neuroni deoarece la vremea aia cand toata lumea (inclusiv prin caminul facultatii) facea Quad 405, schema aceea cu CF din catalogul AD era cel putin la fel de exotica iar acel fel de componente inca erau si mai exotice pentru noi si foaaaarte greu de gasit (erau vremuri in care achizitionarea componentelor de acest fel era o maaaaare problema). Incluisv specificatiile (car azi par absolut normale) ni se pareau atunci deosebite. Link spre comentariu
Akos Postat Iulie 15, 2021 Autor Partajează Postat Iulie 15, 2021 D-le @Traian B, este perfect adevarat. Am vrut sa incarc pdf-ul cu lucrarea originala, dar are peste 1M si nu se poate incarca ca atare. Dar se da cautare pe google si apare repede. Schema originala este cu ssm2131, dar acesta nu mai exista. Ba mai mult nici macar datele de catalog nu se gasesc. Am vazut implementari cu mai multe feluri de operationale. Am incercat prima data cu opa604. E ok. Dar d-l Nedelcu a avut amabilitatea de a-mi trimite o pereche de op42 care dupa afirmatia dansului este un echivalent al lui ssm2131. Ei, se vede diferenta cu ochiul liber. Nici nu se compara una cu alta. Acest op42 se gaseste la Mauser, e adevarat ca e destul de scump, peste 40 lei. Dar repet, se vede diferenta. Referitor la specificatii dupa parerea mea sunt intr-adevar remarcabile si in ziua de azi. Nu am mai vazut un timp de crestere atit de mic (si implicit un SR asa de mare) ca la acest design. Cred ca nici Stochino nu se lauda cu asa ceva. Prin anii 90 tin minte ca am intilnit un amplificator (revoltator de simplu) pe care mi l-a adus cineva sa-l repar. Nu mergea un canal. Era cu 741 si doua perechi de bd237/bd238 in final. Cand l-am vazut am tras din nas, dar curiozitatea m-a facut sa-i fac un releveu. Atunci a fost prima data cand am vazut un Alexander, numai ca nu stiam ce era. Nu exista nici un fel de documentatie la noi despre asa ceva. Era facut manufacturial de un inginer din Oradea care a adaptat de undeva schema lui Alexander. Si mai tin minte ca suna bestial. De atunci am vazut diverse variante bazate pe schema originala dar nu m-a atras in mod deosebit niciuna. Citind recent cartea d-lui Nedelcu mi s-a facut dor sa vad ce e cu ea. Si cum spuneam e foarte ok. Si pentru ca e foarte simplu dar si pentru parametrii exceptionali pe care le are. Eu l-am adaptat pentru finalul pe care l-am construit recent cu corector de eroare si autobias. Dar, evident se poate merge pe finalul original, cred ca merge foarte ok cu el. Mai trebuie sa adaug tensiunea de decalaj la iesire este 0V. Pur si simplu este nemasurabil, ceva de ordinul 0,01 mV. Link spre comentariu
franzm Postat Iulie 15, 2021 Partajează Postat Iulie 15, 2021 Acum 3 ore, Traian B a spus: …la vremea aia cand toata lumea (inclusiv prin caminul facultatii) facea Quad 405,… Acelasi domn Alzheimer imi sopteste ca intr-un numar din iulie/august al revistei Elektor, s-a publicat un hibrid din cele doua topologii, hibrid cunoscut azi sub numele de coldamp. Autorul este un domn Schmidt. Link spre comentariu
Akos Postat Iulie 15, 2021 Autor Partajează Postat Iulie 15, 2021 Acum 45 minute, franzm a spus: hibrid cunoscut azi sub numele de coldamp coldamp. Autorul este un domn Schmidt Nu gasesc nimic. Poti fi mai explicit ? Link spre comentariu
hpavictor Postat Iulie 15, 2021 Partajează Postat Iulie 15, 2021 (editat) Despre această schemă e vorba : current damping. jpg Editat Iulie 15, 2021 de hpavictor Link spre comentariu
sesebe Postat Iulie 15, 2021 Partajează Postat Iulie 15, 2021 Și a făcut-o cineva folosind componente mai moderne și apoi sa o măsoare? Bănuiesc ca da, dar nu reușesc sa găsesc pe diyaudio topicul. Link spre comentariu
ex.escu Postat Iulie 15, 2021 Partajează Postat Iulie 15, 2021 Din Elektor 7/8 1979 a (re)aparut in Radio 9/1985, cu explicatii in 5/1986, mai nou,in anii 2000 sub denumirea de stonecold , sub diferite variante; permite obtinerea de sr=20-30v/us cu 741, dar are probleme la clipping, stabilitate, etc. Un amplificator industrial , care a preluat si continuat ideea lui M.Alexander e Arcam Diva A85 ; are un circuit interesant de bootstrapare a tensiunii de alimentare. Link spre comentariu
hpavictor Postat Iulie 15, 2021 Partajează Postat Iulie 15, 2021 Arcam Diva A85 : Link spre comentariu
Akos Postat Iulie 16, 2021 Autor Partajează Postat Iulie 16, 2021 Acum 8 ore, ex.escu a spus: ... Arcam Diva A85 ; are un circuit interesant de bootstrapare a tensiunii de alimentare. Da, nu numai ca este interesant dar este este si practic din doua motive: nu mai trebuie alimentare mai mare pentru front end si ce este mult mai important, se reduc distorsiunile. Am simulat circuitul si au rezultat distorsiuni minime pentru R352/R353 la 100 ohmi. Asta, repet, din simulari. Practic probabil trebuie determinate experimental valorile acestor rezistente. Link spre comentariu
Akos Postat Iulie 16, 2021 Autor Partajează Postat Iulie 16, 2021 Am modificat cablajul de test pentru a realiza bootstrapul. Merge foarte ok. Nu apar fenomene secundare nedorite (oscilatii sau alte minuni). Am mers cu diverse valori ale rezistentelor (omoloagele la R352/R353) cuprinse intre 100 ohmi si 560 ohmi. Cea mai mica distorsiune mi-a iesit cu 330 ohmi, adica perechii de 330 ohmi / 100 ohmi. E clar ca voi merge pe aceasta varianta cu bootstrap, chiar daca n-ar fi redus distorsiunile deloc pentru ca in varianta cu front end-ul lui Cordell am prevazut alimentarea acesteia cu +-80 V (adica cu +-10 V mai mare decit al finalilor care este de +-70 V). Trebuia facut acest lucru pentru ca la etajul final se pierd +-10 V datorita corectorului de eroare Hawskford. Ei, acum se poate alimenta front end-ul la aceasi tensiune ca finalii. Am pozat cablajul de test din fata (asa cum ar trebui sa arate), din spate (ariciul vesel), distorsiunile pe qa401 de 0,0017% si pe osciloscop canalul verde este iesirea si cel albastru tensiunea bootstrapata. https://postimg.cc/gallery/kqkHrxj Link spre comentariu
Akos Postat Iulie 16, 2021 Autor Partajează Postat Iulie 16, 2021 (editat) Cum pot sa ajung sa citesc de pe Elektor ? Dar de pe Radio ? Editat Iulie 16, 2021 de Akos Link spre comentariu
Akos Postat Iulie 17, 2021 Autor Partajează Postat Iulie 17, 2021 Pentru elektor am gasit si eu https://archive.org/details/ElektorMagazine/Elektor[nonlinear.ir] 1977-01/page/n29/mode/2up Link spre comentariu
Akos Postat Iulie 17, 2021 Autor Partajează Postat Iulie 17, 2021 S-a pomenit aici de mai multe ori despre cliping. Dar poate cineva sa-mi explice ce fel de cliping este de preferat, evident dpdv al amp-ului ? Cel cu palierul drept sau cel cu palierul usor (sau mai putin usor) curbat ? Si de ce unul si nu altul ? Am atasat un desen facut de mana. Sper sa se inteleaga. https://postimg.cc/mPqxnSQJ Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum