Inca un amplificator...

[Akos]

Ok, si acum ca ati vazut comportarea in clipping, cum vi se pare ?

[sesebe]

Arata foarte bine dar cind ma uit ma schema mi se face parul maciuca de cite componente ai fost instare sa bagi în ea. Și sa știi ca ma conceput și eu scheme stufoase, dar doar pt ca altfel nu se putea. 

 

Am doar o întrebare, retorica mai mult dar de om pățit, :

in caz ca apare o defecțiune în cit timp reușești sa o repari, considering ca ai orice componenta pe stoc? 

 

Ps: ideea este sa obții performante înalte de la o schema cit mai simpla, nu de la una cu 100 de tranzistoare. 

Editat Iunie 7, 2021 de sesebe

[Akos]

Si trebuie sa stiti ca acept critica, ba mai mult, una din motivele pentru care postez este sa aflu parerea celor care o citesc. Nu odata m-am inspirat din discutiile de pe forum. Exemplu concludent este dialogul cu d-l @franzm care a dus la elaborarea autobiasului. Poate ca nu-mi place sa fiu luat in zeflemea (exemplul cu farasul), dar pana la urma cui place ?

[Akos]

D-le @sesebe, sunt constient de complexitatea schemei. Interventia nu e chiar asa complicat pe cat s-ar crede pentru ca front end-ul e separat de etajul final si se poate testa singura (inchizind bucla de reactie negativa pe placa). Etajul final se poate testa si ea independent. Am avut ocazia sa-l repar atunci cand am uitat sa pornesc ventilatoarele si finalul mi s-a ambalat termic, trei fet-uri mi-au intrat in scurt. Atunci am hotarit sa construiesc autobias. Nu e mai complicat decit alt amp.

Oricum discutia cu cat de multe componente intra intr-o schema este dictata de ce se doreste de la aceea schema . Fitit sigur ca daca se putea as fi preferat sa rezolv cu doua rezistente si un condensator, eventual si vreo doua diode si un tranzistor...

[Akos]

Dar pana la urma am o nedumerire.  E complexa schema fata de ce ? Fata de una cu tuburi ? Fata de ce e complexa ? Dati-mi o referinta fata de care sa ma pozitionez. Au tot pomenit unii de McIntosh, Krell, Marantz sau chiar Natali. Cu ce este constructia mea mai stufoasa decit ale lor ? La etajul final daca va uitati cu atentie sunt in plus doua tranzistoare fata de un clasic triplet (pe care l-a folosit si @Marian). Cele care corecteaza eroarea. Front end-ul ? Daca numaram tranzistoarele de la o schema simetrica (ca al lui @Marian) o sa constatati a mea are cca 29 tranzistoare , al lui Marian 33 (daca am numarat bine) . Plus autobiasul, dar acesta nu e obligatoriu. Functioneaza si fara. Deci unde vedeti voi farasul acela de piese in plus ? Unde-i suta de tranzistoare ? Sunt suficient de batrin sa-mi aduc aminte de etajul final de la radioreceptoarele Bucur sau Gloria. Alea erau scheme. Trei tranzistoare plus o pereche de Ac-uri in final. Si ce bine mergeau ! La alea va referiti ? Alea sa le luam ca etalon de complexitate ? Sau etajele finale cu 2N3055 ? Pe vremea lor m-am jucat si eu cu ele. Ca altele nu aveam. Asa era pe atunci.  Deci d-le @sesebe, specificati-mi fata de care constructie considerati o schema stufoasa ? 

[maxente]

@Akos lasa-i in pace pe cei care discuta de farasul de piese. Ei nu au decat farasul ala (probabil gol). Daca ii pui sa iti arate ce au butonat ei in materie de electronica, aveti mari sanse sa nu vedeti nimic, sau v-o arunca pe aia ca ce butoneaza ei, nu sunt obligati sa arate cuiva.

Schema pare stufoasa din cauza ca nu e desenata ''citeț'' si e imprastiata pe bucati in cateva posturi diferite. Incercati, daca puteti, sa redesenati schema, cap coada, cat mai aerisit si mai simetric intr-un singur desen, apoi salvati-o intr-un pdf si il puneti aici pe forum.

[Vizitator]

3 hours ago, Akos said:

Deci unde vedeti voi farasul acela de piese in plus ?

Văd că vă urmăreste zicerea mea cu "farasul de piese".
Repet, nu am vrut sa jignesc.
Doar că nu prea cred că mai este cazul in secolul ăsta să se facă asa ceva.
Doar dacă este pentru propria plăcere. Delectare cu tehnologie analogică.
Si, ca să aveti motiv să mă pomeniti in viitoarele comentarii, si eu am in lucru un SDR cu tuburi (cam o găleată de piese)
(la 20 de ani după ce am facut unul cu CI, hi !)

 

Editat Iunie 7, 2021 de Vizitator

[Akos]

Ce este un SDR ?

[franzm]

Ceas digital pe lampi am mai vazut, SDR nu (vorbesc de prelucrarea numerica ;-)

Software Defined Radio.

[bogdan546]

 Eu stiam ca este Software-defined radio . Felicitari domnule @Akos

 Uitandu-ma la schema amplificatorului dvs. nu pot sa nu ma gandesc cam cum a fost cu adaptarea intre etaje si calculele pentru fiecare etaj .

[sesebe]

Astept sa vad schema toata gramada dar eu am numarat vreo 30 tranzistoare numai in partea "frontend" si 8 + 12 finali in partea de iesire. Deci pina acum 50 tranzistori, 100 tranzistori pt stereo. Nu am vazut (dar nici nu am analizat cu atentie) protectia etajului final.

 

Ce nu inteleg eu este dece esti asa de pornit impotriva celor ce spun ca este prea stufoasa? Ti-ai asumat asta si ti-a iesit ceva functional care se pare ca si masoara bine. Sa vedem si cum o suna.

[Akos]

D-le @sesebe, nu ma deranjeaza termenul de "stufos" ci ceea ce se sugereaza prin asta. Adica s-ar fi putut face toata treaba si cu 10 tranzistoare dar cel care a facut chestia asta habar nu are pe ce lume este  si, ma rog, atit a putut (saracul). Probabil ca privit din alta perspectiva, din unghiul unui inginer din noua generatie, unde problemele de hard nu exista si totul se poate rezolva cu un soft ingenios, li se par mastodonti aceste constructii. In acest caz nu mai inteleg de ce exista acest forum dedicat constructurilor de audio. Si se pare ca are destul de multi membri. Si sa nu mai vorbim de forumul DIY care este si mai populat de constructori de amp-uri analogice. De ce nu s-au postat amp-uri realizate numai dintr-un soft (scris ingenios !) ? De ce cei care sunt maestrii in asemenea constructii (bazate pe un soft ingenios ) nu impartasesc si membrilor acestui forum din cunostintele lor ? E cumva secret ? Daca e secret de ce nu-si infiinteaza un forum secret numai pentru ei, pentru cei care construiesc amp-uri cu un soft (ingenios) si lasa pe cei carora le place mirosul de saciz sa-si arunce piesele (cu farasul !) intr-un amp demodat din paleocen facut pentru dinozauri audiofili care poate se intimpla sa mai aiba si niste discuri de vinil (pun pariu ca unii nici nu stiu ce-s alea) care au nevoie de corectie RIAA, (niste chestii tot din paleocen) ? De ce isi mai pierd vremea citind (sau postind in) randurile acestui topic in loc sa-si creeze un topic propriu pentru amp-uri bazate pe trei tranzistoare si un soft (scris ingenios !) ? Un topic in care se posteaza numai comentarii ,pentru ca schemele si softul (scris ingenios !) este tinut la secret ? Sunt sigur ca nimeni nu i-ar deranja cu remarci si comentarii depre cate linii de cod are softul lor, de ce sunt atit de multe si ca se putea face doar cu trei instructiuni in loc de o suta (doua sute pentru stereo).

Editat Iunie 8, 2021 de Akos

[Akos]

 

Poate asa se vede mai bine...

Am cuprins si ultimele (teoretic (hi)) retusuri, modificari.

 

 

My_Amp_Akos_0001.pdf

[Akos]

Frunzarind prin diyAudio am dat peste un alt concept al autobiasului dezvoltat de un domn Rusell Kinder pe baza unui brevet al unui domn William Chater. In acest brevet (este in atas) acest domn Chater propune ca metoda de determinare a curentul de mers in gol al finalilor masurarea sumei curentilor prin cele doua ramuri ale finalilor si gasirea valorii minime ale acestei sume, care de fapt este chiar curentul de repaus. In schema propusa de el suma curentilor se determina cu ajutorul unui amplificator operational intr-o configuratie de amplificator diferential urmat de un detector de varf si in final reglarea propriu-zisa. Aceasta metoda a starnit imaginatia lui Rusell Kinder (https://www.diyaudio.com/forums/solid-state/367386-william-chaters-bias-control-power-amplifiers-revisited.html). Dar i-a si gasit repede (probabil justificata) o hiba: ampliful diferential de intrare, care dupa parerea lui (si a mea) nu lucreaza corect avind referinta masa amplifului. Acuma, dupa parerea mea, poate ar fi fost suficient regandirea amplifului diferential ca acesta sa foloseasca ca referinta borna de iesire al amp-ului gazda si nu masa, folosind niste surse plutitoare (prin bootstrapare). In fine, el a considerat mai intelept sa foloseasca niste generatoare de curent comandate in tensiune pentru amplificarea tensiunilor rezultate prin trecerea curentilor celor doua ramuri al finalilor prin niste rezistent de ordinul a 0,1 ohmi (si aici vorbim de nivele de tensiune de ordinul zecilor de mV unde conteaza deja ofstul opamp-ului precum si driftul acesteia). Idee de altfel benefica dupa parerea mea. A dezvoltat frumos si partea de detector de varf si completat cu un etaj soa l-a folosit pentru un amplificator de-al dumnealui (care seamana izbitor de mult cu cea alui Roender !)

US5055797.pdf

[Akos]

Solutia propusa de Rusell Kinder mi s-a parut ok dar nefinalizata. Cred ca s-a bucurat atit de mult de succes ca nu a mai considerat necesar o optimizare. Cineva a si realizat un cablaj foarte mic si frumos. In fine, eu trebuia sa adaptez ideea la necesitatile mele. Nu mi-a placut ca trebuiau introduse inca doua rezistente de putere de 0,1 ohmi pentru determinarea curentilor de mers in gol. Asa ca am adoptat aceeasi mod de alimentare al acestui circuit de autobias ca si la cel prezentat anterior, adica plutitor cu bootstrap. In acest mod tensiunea de alimentare de +-13,8 V este centrat pe borna de iesire al amp-ului si nu pe masa. In acest fel pot sa ma folosesc de informatia de curent al finalilor chiar de pe rezistentele de putere din sursele (emitoarele) tranzistoarelor finale, prin rezistentele de 27 ohmi care le leaga si se folosesc si la protectia de scurtcircuit. Am optat tot pentru sursa de curent comandat in tensiune iar insumarea curentilor se obtine prin R3 pe R11. Am considerat ca opamp-ul lm4562 este perfect pentru a indeplini aceasta sarcina pentru ca are un ofset foarte mic de 0,1mV, SR de 20V/uS si banda mare de 10 Mhz. Ea va trebui sa urmareasca foarte fidel forma semnalului de pe rezistentele de putere (de 0,22 ohmi) de ordinul a 30-40 mV si sa le aduca la un nivel de ordinul voltilor. Pentru detectorul de varf initial am folosit tl072, dar si el trebuie sa fie rapid asa ca am renuntat la el in favoarea tot al lui lm4562. Atita ca acesta din urma nefiind cu fet-uri la intrare am folosit un jfet extern, 2sk208 de zgomot mic, in capsula sot23 care se gaseste la tme la pret de sub 1 leu. Tot atunci am inlocuit tranzistorul din generatorul de curent comandat din biploar in acest mic jfet. Condensatorul C3 memoreaza tensiunea de varf (in cazul nostru tensiunea minima de pe R11) si este descarcat foarte lent de rezistenta de R14 de 10Mega. In final este un regulator realizat cu ic2b care compara o tensiune de referinta de 2,5V cu tensiunea de R11 comandind optocuplorul ok1 care comanda curentul de mers in gol. Adoptind aceste modificari cred ca am adus conceptul initial la o forma mult condensata, rezultind un cablaj foarte mic si unde am folosit majoritatea pieselor tip smd. Am realizat un cablaj de test (cam in graba) si o prima constatare a fost ca functioneaza. Nu numai ca mi se pare ok dar nu am vazut nici o diferenta functionala fata de varianta realizata anterior (cu comparator cu 393 si comutator analogic). Doar ca e mai simplu. Care, la urma urmelor conteaza. Acuma, poate ca este ceva diferenta intre ele, doar ca la o prima analiza nu l-am observat. Poate ca acesta din urma e mai precis decit varianta 393 care are un ofset mai mare ca lm4562. In functionare nu se vede. Poate in viitor voi mai analiza un autobias cu pic. Deocamdata v-am prezentat doua variante de autobias care functioneaza pe principii diferite si se pare ca ambele sunt ok. Cel putin pana la proba contrarie...

 

 

https://postimg.cc/gallery/dy20Jpp 

Editat Iulie 11, 2021 de Akos