Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Inca un amplificator...


Akos

Postări Recomandate

Acum 4 ore, lalihifi a spus:

Mai omule fiecare pune ce vrea .

Si eu acasa puneam de exemplu prin anul 2000 electrolitici Jamicon fara probleme  la tensiunea lor scrisa pe ele si nu aveau nici pe dracu (dar erau originali,mari si scumpi) si au mers asa ani de zile fara probleme (24 ore din 24)

Dar la servici pe placile analogice de exemplu aveam pe la 20 de operationale si  gramada de 100Nf decuplari pe la orice alimentare  si chiar faceau treaba (nu erau SMD ceramici) .

Pai sa pui MLCC din astea cum zici tu (la tensiunea nominala) pe placile alea sa vezi ce oscileaza in draci (si asta numai ca treci pe MLCC) .

Ca oricum nu mai ai 100Nf si sa nu mai zic de variatia cu temperatura ,nu mai vorbim de materiale (X7R,COG,etc)

Sa mai vorbim de calitatea lor sau pe unde sunt facute ?

Si atunci ca sa fii sigur pui la o tensiune mai mare (si dimensiuni fizice mai mari daca se poate) ca doar lucrezi acasa nu in laborator.

Sa nu mai zic ca daca sunt putin mai mari sunt si usor de lipit .

Dar pana la urma ce sa zic ....fiecare pune ce are  :-)

 

 

 MLCC-urile smd ceramice sunt facuta sa aiba ESR-ul si ESL-ul extrem de mici. Sunt cei mai buni condensatori pentru bypass la frecventa inalta dar uneori, functie de circuitul unde sunt pusi, este nevoie sa fie temperati cu o rezistenta pentru a nu declansa tancuri rezonante parazite LC. Este o stiinta destul complexa decuplarea la frecvente inalte, pana si traseele nu trebuiesc sa faca unghiuri drepte ascutite pe cablaj pentru ca se transforma in concentratoare de camp elmg. Tot cablajul ar trebui realizat cu impedante calculate, cu respectarea analizei integritatii semnalelor. Daca arunci niste MLCC-uri ca sa fie intr-un circuit facut cu picioarele vei trage concluzii gresite. In fine, nu mai conteaza... 

Link spre comentariu
Acum 2 minute, sk24bpo a spus:

 Daca arunci niste MLCC-uri ca sa fie

Sunt de acord cu tine ... tot comentariul de mai sus a fost foarte la obiect .

Chestia ca toti incercam sa schimbam niste piese cu ceva mai nou sau mai performant dar de multe ori nu tot se potriveste 100% .

Sa nu mai zic ca de multe ori cumperi ceva pe care scrie AVX si poate e facut prin india  naiba stie .

Totusi mi se pare ciudat ca au crapat si condensatoarele acelea la 100v (in 80v)  mai ales ca are si multe in paralel.

Link spre comentariu

 Condensatoarele smd ceramice MLCC nu se fac in curtea din spate a vreunui indian. Necesita tehnologie serioasa si profesionisti la butoane indiferent de tara de fabricatie. Este posibil sa existe si rateuri, corect, s-a intamplat chiar de multe ori treaba asta dar totusi, in general nu sunt probleme. 

    Daca nu ma insel sunt aparate care analizeaza reteaua de alimentare si asa mergi la fix. Stii precis unde si ce fel de decuplare este necesara ca sa ai efectul maxim fara declansarea de oscilatii, rezonante chiar. 

 

  Oricum, revenind la concret, trebuie subliniat un aspect: in audio analogic nu ai consumuri mari de curent bruste. Treaba asta se intampla in comutatie, in domeniul digital. Deci nu ai nevoie de capacitate de stocare in ceramici. Conzii de decuplare au doar rol de reducere a impedantei inductive, de liniarizare a impedantei si asta pe la 1ohm. Asadar un MLCC foarte bun poate mai degraba crea probleme, cum s-a intamplat si la voi. Puneti o decuplare formata din C+R de 1 ohm si e perfect sau apelati la un alt truc, alaturi de ceramic se pune un tantal cu ESR-ul de circa 1 ohm sau chiar mai mare care va stinge oscilatiile. 

Link spre comentariu

"Asadar un MLCC foarte bun poate mai degraba crea probleme, cum s-a intamplat si la voi." Ce probleme ?

 

"Puneti o decuplare formata din C+R de 1 ohm si e perfect sau apelati la un alt truc, alaturi de ceramic se pune un tantal cu ESR-ul de circa 1 ohm"    Va rog ne faceti un desen ca nu inteleg.

Link spre comentariu

Pe prima o stiu, este al lui Edmond Stuart. Este o schema simpla dar nu cred ca este stabil cu temperatura. Depinde prea mult de niste Ube care sunt comparativ mult mai mari decit semnalul de eroare, chiar daca tranzistoarele fac parte dintr-o arie. Pe a doua n-am inteles-o. Unde-i autobiasul ?

Link spre comentariu

Prima schema provine de aici :

https://www.data-odyssey.nl/AutoBias.html

 

 

A doua schema provine de la Arcam Alpha 9 :

Se monitorizează curentul prin tranzistoarele finale Q2 ( Q102 ) , intra într-un comparator , urmează un integrator cu constanta mare de timp și apoi controlează curentul prin etajul de intrare  , modificând transconductanța amplificatorului  ( conversie IV ) și implicit PSF-ul finalilor .

Sper că se înțelege că acest principul folosit in Arcam 9 e valabil doar pentru această schemă , nu e un panaceu universal ...

 

Cumva , subiectul este dezbătut și aici :

 

https://www.diyaudio.com/forums/solid-state/367386-william-chaters-bias-control-power-amplifiers-revisited.html

 

Editat de hpavictor
Completare
Link spre comentariu
  • 2 săptămâni mai târziu...

Dupa ce am facut mai multe teste cu front end-ul lui Cordell am hotarit sa fac niste mici modificari. Nu mi-a placut cum se comporta la cliping. Schema este in prima imagine. Arata cam asa: https://postimg.cc/1g565X6y. Mi-am adus aminte de o solutie al lui E. Stuart si am construit un prototip pornind pe aceasta solutie. Acesta este rezultatul la cca 100 kHz: https://postimg.cc/XZJG6hSJ . Schema este in imaginea a doua. As mai mentiona divizorul (din schema a doua) format din R29, R17 si R12 din care se obtine o imagine a tensiunii de intrare. Aceasta tensiune se aplica bazelor cascodei de intrare obtinindu-se astfel o reducere spectaculoasa a distorsiunilor. Nu este singura solutie de acest fel, mai sunt multe alte solutii cu acelasi rezultat dar asta mi s-a parut cea mai simpla. Dupa cum se vede in poza, clipingul este extrem de curat. Cu tranzistoarele T4 si T6 se obtine un semnal care  se va folosi in continuare la aprinderea unor leduri ce semnifica intrarea in cliping. Pragul de cliping este stabilit de tensiunea de alimentare al front end-ului si valorile lui U5 si U8. La 70V alimentare clipingul apare la cca 98V virf la virf. Am mai prevazut  +-11V obtinut din sursa de alimentare care vor folosi la etajul premergator front end-ului. Aceasta placa este a treia varianta de front end. Momentan nu prea ii gasesc cusur. E posibil sa fie ultima. Asa arata fizic: https://postimg.cc/gallery/KRrLjRG/d35b9daf

front-end-me&cordell0001.png

front-end-me&cordell0002.png

Link spre comentariu

Am cam ajuns la capatul acestui topic. Am construit un amplificator (zic eu "foarte") performant, destul de complicat dar in acelasi timp totusi simplu. Nu uitati zicala : nimic nu-i pe gratis. Vreti performanta, platiti in complexitate, numar de piese. Exista si scheme foarte simple. Asa si merg. Am incercat multe din schemele publicate pe diverse forumuri. Am construit inclusiv front end-ul lui Ovidiu Popa, despre care se pomenea ca ar fi maximum in materie de amplificator. Nu mi s-a parut a fi... Din tot ce-am construit sau vazut cea mai performanta a fost schema publicata acum n ani de Bob Cordell. El a publicat ce a construit. Nu povesti simulate sau teorii neverificate. Am mai spus-o si o spun si acum, simularile pot arata rezultate spectaculoase, dar de acolo pana la rezultate fizice spectaculoase e cale foooooarte lunga. Am cazut si eu in aceasta capcana. Simularile sunt un ajutor de nepretuit. Te feresc de o gramada de erori. Dar oricit de performant este un simulator nu trebuie sa uitam ca lucreaza cu modele matematice ale componentelor care din pacate nu acopera toate aspectele lumii reale. Ca regula generala ar trebui folosit sintagma: daca simulatorul iti arata ca nu va functiona, atunci nu va functiona. Daca simulatorul iti arata ca va functiona atunci poate ca va functiona. Toti electronistii isi propun sa construiasca amplificatoare cu distorsiuni cat mai mici. Apoi, cand nu le iese, sau raspunsul la semnal patrat nu prea seamana cu un patrat auzim invariabil explicatia cum ca nu conteaza distorsiunile cat is de mici, conteaza cum suna in boxe. Pai cum sa sune ? Sigur nu suna la fel ca muzica originala. Ca de aia trebuie ca distorsiunile sa fie mici, ca muzica ascultata sa semene cu ce a vrut compozitorul. Nu imbogatit cu fel de fel de sunete "originale" ale amp-ului. Ca de aia se numeste amplificator si nu se numeste aparat de transformat muzica originala in ... Apropo, ganditi-va la amp-urile cu tuburi care lucreaza pe un traf de iesire. Va puteti imagina cate distorsiuni baga din start aceea piesa ? Si pe cei impatimiti de tuburi nu-i poti lamuri ca sunt si alte solutii la problemele lor.  Precum un coleg incerca sa ne lamureasca ca amp-urile in comutatie sunt viitorul. Poate cu alta tehnologie dar in nici un cazde ceea de care dispunem acum. In momentul actual un amp de performanta se limiteaza la cele analogice cu semiconductoare. Punct. In fine. O sa reproiectez si sursa de comutatie, care cu toate previziunile unor colegi de forum, functioneaza perfect cu acest amp. O sa-l postez la topicul de surse. Am postat toata documentatia acestui amp pe forum pentru cei care doresc sa construiasca ceva mai deosebit, ceva mai performant. Se poate si cu mijloace de amatori. Pentru a merge pe puteri mai mari, schema este perfect valabila. Se necesita fet-uri cu tensiune mai mare. Nu sunt modificari prea mari. Nu este imposibil. Daca cineva doreste ajutor pentru a-l construi sunt disponibil oricand. Cablajele sunt facute in Eagle si de asemenea sunt disponibile (for free !). Mai tarziu, cum avansez cu unitatea logica si cu partea de intrare o sa le postez si pe acelea. Va doresc o vara frumoasa.

Link spre comentariu

Suntem in secolul XXI.
Eu când văd un făraș de piese conectate intre ele cu scopul de a face un semnal audio să se audă mai tare, mă gandesc că greșim undeva.
O simplă părere care nu se vrea răutăcioasă.

Link spre comentariu
3 hours ago, Akos said:

 ... Apropo, ganditi-va la amp-urile cu tuburi care lucreaza pe un traf de iesire. Va puteti imagina cate distorsiuni baga din start aceea piesa ? 

Aici gresesti...transformatorul de iesire nu introduce distorsiuni lineare sau nelineare, decat in cazul cand intra in saturatie si denota faptul ca este prost proiectat. Si, app, exista si solid state cu traf de iesire care masoara si suna mai bine decat multe ''amplificatoare'' comerciale sau oricare facute pe genunchi. De exemplu Altec si McIntosh prefera trafurile de iesire chiar la amplificatoarele cu tranzistori.

Mult mai multe distorsiuni introduc etajele de iesire decat orice transformator.

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări