Inca un amplificator...

[franzm]

The low parts count audiophile amplifier.

[Akos]

Am ajuns sa termin implementarea amplificatorului cu schema modificata. Asa l-am facut incit sa se poata testa separat de finali folosind iesirea vas-ului pentru reactie. De asemenea CE se poate anula prin intreruperea semireglabilului R12. Cum se vede si din poza, terminalele mos-urilor le-am taiat si le-am cositorit pe ciotul ramas. Mai scurt nu se poate. Mos-urile sunt puse direct pe radiator asa cum recomanda exicon. Rezistentele din poarta sunt de 820 respectiv 560 ohmi. Am pus condensatoare de 22pF intre poarta si drena, pe urma de 47pF. Degeaba. La semnal peste  2/3 din alimentare oscileaza. Separat am testat partea de intrare. Merge ok. Este un etaj destul de simplut, nu vad ce probleme ar putea crea. Am dezactivat CE. La fel. Nu vad alta explicatie decit ca e ceva cu lateralele mele. Nu mai am idei. Pina cam la 110 Vvv merge curat, dupa care incep oscilatiile. Reducind amplitudinea se opresc. Asta-i deja a treia tentativa cu lateralele. Nu stiu daca e chiar ultima, dar simt ca mi s-au cam umplut sosonii. Ceva imi scapa si nu-mi dau seama ce. Ma simt ca la un examen picat, desi stiu subiectul de cel putin nota 8.

Mai jos este schema folosita si realizarea fizica.

Cele bune.

 

https://postimg.cc/Jtxsg9Hc/733d370a

 

https://postimg.cc/gallery/1ou1fqvk4/84f2aa53/

[Akos]

Am observat ca la multe scheme curentul prin drivere s-a luat destul de mare de ordinul 20-40mA. Nu prea am inteles de ce. Rezistentele de poarta sunt de ordinul 50-100 ohmi la verticale si 400-800 ohmi la laterale. Simulatorul nu  arata ca ar fi nevoie de acest curent mare. Merge in simulari si cu 5-10mA. Are cineva vreo explicatie ?

[ex.escu]

Aruncati o privire la amplificatorul de 120w publicat de Dl.Borbely in 1983 (la scheme...) , acolo transistorii driver merg la cca.50-60ma,se evita folosirea unui repetor ca la Hafler 200 (acelasi proiectant),in plus grupul din poarta   are valori diferite pentru a avea aceesi valoare R(intrare)C(intrare-difera de la n la p).....meseriasu-i meserias.

Amplificatorul a fost realizat in serie si de o firma britanica, varianta a fost prezentata de Dl.Victor.

Editat Februarie 22, 2019 de ex.escu

[Akos]

Nu stiu unde sa caut schema lui Borbely.

[vijelie02]

 

[ex.escu]

La ultima pagina (35) ,primul.

[Akos]

In cele cateva luni de cand mai postez cate ceva pe acest forum am putut sa-mi dau seama ca pe linga discutiile care nu prea isi au rostul aici, mai auzi si cate o voce mai linistita, calma, care se detaseaza de "zgomotul de fond" al forumului. Frunzarind prin topicuri am dat de   Cateva idei " altfel " pentru scheme amplificatoare al d-lui @hpavictor. Trebuie sa marturisesc ca dupa ce am parcurs o mare parte din acest topic ma simt bucuros si mandru ca pot sa particip si eu la acest forum, pe langa oameni atit de valorosi ca d-l @hpavictor,  d-l @franzm sau d-l @iop95, care activeaza mai mult sau mai putin pe acest forum. Numai din topicul sus amintit se poate observa extraordinara cultura tehnica in domeniul audio si care denota nu numai cunoastere ci si o profunda intelegere a fenomenelor. Mare pierdere pentru noi toti ca nu mai beneficiem de experienta, cunostintele si umorul sec al d-lui @hpavictor. Eu totusi trag nadejde ca la un moment dat isi va ridica "embargoul" privitor la postari. Acesti domni (si de fapt nu numai ei) trebuie sa stie ca sunt unii pentru care merita sa posteze, unii care apreciaza postarile lor (chiar daca nu sunt atit de vocali ca altii...).

 

Cele Bune.

Akos.

 

[Akos]

Apreciez la maxim interventia moderatorului.

Cu respect,

Akos.

 

 

[Akos]

La un moment dat am intrebat de ce in cazul mos-urilor trebuie sa fie curentul driverelor de zeci de mA desi simularile arata ca e suficient de cativa mA. D-l Victor mi-a spus ca foloseste 10-15mA pentru fiecare pereche de mos. Frunzarind printre schemele postate de d-l Victor in topicul sus amintit am gasit http://docdro.id/seYd1tG in care d-l Erno Borbely calculeaza curentul necesar incarcarii capacitatii de intrare al mos-ului in functie de SR dorit. Tot aici se descrie frumos si etajul Lender. Cele bune.

[Akos]

Dupa un an de repaus datorat in principal de esecul experimentului cu lateralele dar si din cauze obiective, microbul construirii unui amplificator nu se lasa, asa ca am cedat. Dar cu cateva amendamente. Nu mai vreau amp de 1kW. Am stat si m-am gandit ca neapropunindu-mi scop comercial nu-si are rostul o putere asa mare. Construind unul de 200-300W pot in schimb sa-l folosesc pentru mine si eventual, avind familie destul de numeroasa, pentru ei. Adica scop domestic. Pe de alta parte de undeva trebuie inceput. Intre timp am mai studiat diverse scheme din diverse surse, inclusiv de pe forumul acesta. Mi-a atras atentia schema de CFA construita de Maxente. E simpla si are o liniaritate de faza si stabilitate excelenta. L-am simulat si s-au adeverit aceste lucruri. Distorsiunile insa mi s-au parut un pic mari. Am mai studiat un pic despre CFA-uri. Imbunatatiri am vazut ca s-au facut punind sarcina activa etajului de intrare, dar ca sa fie curentul de VAS stabil trebuia inhis in bucla. Am renuntat de frica sa nu se deterioreze stabilitate globala. Asa ca am optat numai pentru modificari minore in etajul de intrare. Etajul final este un etaj corector de eroare din cartea lui Bob Cordell. (aproape) nemodificat. Am mai adaugat un circuit de limitare a excursiei de semnal la +-50V si o protectie la scurt. Chiar daca schema pare stufoasa nu e complicata si oricum se realizeaza pe doua cablaje distincte, ele putind fi testate individual. Deci totul trebuie privit ca o chestie formata din doua parti: etajul de intrare (aproape) ca al lui Maxente si finalul (aproape) ca al lui Cordell. Mi-ar place niste pareri in cazul in care cineva are timp de asa ceva.

[Akos]

cfa004.xlsx

 

Atasez schema in excel. Rezolutia e mult mai buna, nu stiu de ce.

Pe zi ce trece schema se simplifica din ce in ce mai mult. Si la intrare si la cliping si la protectie, fara a se modifica performantele. O particularitate al CFA ului este ca are aproximativ acelasi nivel de distorsiuni si la 1 kHz si la 20kHz.

 

[Akos]

Am mai facut niste modificari. Prima ar fi la intrare, R568 al carui capat nu mai vine la masa ci la nodul fb (feedback) , este bootstrapare intrarii si are menirea de a creste impedanta de intrare. Am facut asta pentru ca cel mai probabil la intrare va fi potentiometrul de volum care va fi de 10k. Daca voi ataca intrarea cu impedanta mica (de la un circuit integrat) se poate renunta la bootstraparea intrarii. Fata de cfa-ul lui Maxente am eliminat generatoarele de curent si le-am inlocuit cu rezistente simple dar alimentate de pe niste zennere de 15V. Asta pentru ca rejectia alimentarii la cfa este slaba. Ce este de remarcat la acest subcircuit este bootstraparea capatului rezistentei R650/R653. Acest artificiu reduce spectaculos distorsiunile. Nu l-am inventat eu, am vazut acest truc la Stuart Edmond. Aceeasi chestie o are aplicata si etajul VAS. Aici reducerea distorsiunilor nu este atit de spectaculoasa, dar merita 2-3 rezistente in plus. Tot fata de schema lui Maxente am eliminat cascoda din etajul de intrare. Nu modifica performantele cu nimic. Probabil a fost folosit pentru a putea folosi tranzistoare de semnal mic cu Uce<=45V. Am pus perechea performanta pereche KSA1381/KSC3503. Am filtrat alimentarea cu multiplicator de capacitate, desi cineva s-a plins ca nu e stabil. Vom vedea. Pierderea de tensiune pe el este de cca 2,5V. Am hotarit ca excursia maxima a iesirii sa fie de +-50V. Pentru asta voi alimenta cu +-65V sa ramine o rezerva de 15V pe fet-urile de iesire. Un aspect destul de delicat este clipingul. Pentru a limita semnalul la +-50V am folosit un asa numit Baker Clamp. Problema cea mai mare la aceste limitatoare este dioda care se leaga la baza tranzistorlui din VAS. Pentru ca aici este un punct de impedanta ridicata si dioda are o capacitate parazita puternic dependenta de tensiunea inversa de pe ea. La o schema care se doreste cu distorsiuni mici efectele sunt majore. Solutia nu e foarte simpla, trebuie suplimentat circuitul cu niste componente (e drept ca nu foarte multe) care sa tina tensiunea de blocare al diodei constant. Am mai adaugat doua tranzistoare care detecteaza cand limitarea intra in functiune si este indicata prin aparitia unei tensiuni pe R766. Aceeasi problema apare si la circuitul de protectie la scurtcircuit. Tranzistorul de protectie prin dioda din colectorul lui actioneaza tot  intr-un loc de inalta impedanta. Rezolvarea este similara. Corectorul de eroare este aproape ca al lui Bob Cordell. Are doua diferente. Primul este modul prin care se asigura tensiunea de intrare +-11V necesar functionarii corecte al etajului. Al doilea este etajul care asigura comanda feturilor pe care l-am ales in aceasta configuratie pentru a nu folosi curenti exagerati de mari pentru comanda feturilor. O alta particularitate este alimentarea intregului etaj printr-o sursa externa de +-24V cu mijlocul legat la iesire. Este o bootstrapare al alimentarii EC. 

cfa005.xlsx

[Akos]

Cam asa arata in Eagle. Nu am vrut sa mai incarc portile fet-urilor cu zennere de protectie si m-am gandit ca ar fi suficient cate un zenner paralel cu tranzistoarele de protecie la scurt. Ceva trebuie sigur pentru ca in simulari, facind scurt pe iesire, este o perioada scurta in care inca tranzistorul de protectie inca nu lucreaza dar comanda pe portile feturilor depaseste maximul admis putind avaria acestea.

 

 

 

cfa006 (2).zip

[maxente]

Ai reusit cumva un slew rate mai mare fata de varianta mea ?