Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Inca un amplificator...


Akos

Postări Recomandate

Am gasit modele perfecte pentru ECW, probate cu fisierele pdf, am redus curentii de bias intre 1mA si 5mA pe tranzistori si fenomenul nu a aparut.

Apoi am masurat curentii prin rail-ul intermediar, acestia sunt aproape constanti cam de 42mA si tensiunea pe rail comparativ cu tensiunea de iesire.

 image.png.c646d2b984e9ac8b9cb5909d4f705f57.png

Merg si eu la un pariu virtual cu o naveta, dar tot oscilatie este, deoarece acolo cresc curentii

 si implicit frecventa de taiere a unora dintre tranzistori si astfel apar oscilatii, bineinteles parazite.

 

@gsabac

 

Link spre comentariu

Hai sa-l asteptam pe colegul Akos, sa mareasca biasul pina pe la 80mA general si sa vedem ce si cum.

 

Treaba este ca in general oscilatiile apar pe virfurile sinusoidelor nu pe laterale, eu cel putin de situatii de gen m-am lovit in decursul timpului la diverse aparate reparate...

 

Eu exact aceeasi simptoma am avut-o dar pe bipolare si era de la bias.

 

Teoretic la o putere mare, superdioda nu ar mai conta, tranzistorii finali fiind deja "in lucru", dar la mine cind "ma jucam" si scurtcircuitam B-C tranzistorul superdioda, sinusoida se "rupea" exact ca in oscilograma lui Akos, unde am incercuit eu cu rosu.

Link spre comentariu

D-le @gsabac, sa stiti ca berile virtuale (chiar daca sunt in navete) au un mare defect: contin alcool virtual.

Ne puteti posta si noua acele modele de ecw-uri ?

Unul din multele avantaje ale bootstrapului este faptul ca excursia tensiunii de iesire este limitat numai de saturatia finalilor din cauza acelei posibile depasiri ale tensiunii de alimentare. La mosurile laterale aceasta impropriu spusa saturatie este intre 4 si 6 volti la un curent de 4-6 A. De aceea limitarea naturala a iesirii in cazul de fata este in jur de 78V cu o alimentare de 82V pe sarcina de 4ohmi. Spre deosebire de bipolari, mos-urile nu au timp de stocare si ies usor din asa zisa saturatie (de fapt este regiunea ohmica, in care mos-ul se comporta ca o rezistenta comandata in tensiune) prin urmare nu este nevoie de un circuit de clipping foarte sofisticat in cazul unui amplificatoarelor uzuale. In cazul de fata am preferat acest circuit de clipping din motive de simplitate si pentru a preveni eventualele oscilatii nedorite. Momentan amplif-ul este destul de stabil fata de cum e conceput cablajul. Imi pare rau ca nu am acordat suficienta atentie faptului ca pot aparea frecvente atit de mari la proiectarea cablajului. Sigur, stiam ca va fi un cablaj de test si ca va fi maltratat corespunzator si ca dupa teste urmeaza proiectarea cablajului definitv. Macar acum, cerintele sunt mai bine definite dupa experienta punerii in functiune al amplif-ului. Inca nu m-am decis in legatura cu dc-servo. O varianta la care ma gandesc ar fi caoffsetul de pe iesire sa fie controlat de un arduino uno pe care oricum o sa-l folosesc pentru temporizarea pornirii, supravegherea aparitiei de tensiune continua pe iesire, control de volum cu encoder, butoanele touch pornire, mute etc.

Link spre comentariu

Goagle, d-le @sesebe, goagle...

 

Nu am afirmat ca mos-urile comuta instantaneu ci ca comuta usor, evident ca si ei au timpi de comutare dar mult mai mici, spre deosebire de bipolari la care pe langa timpii de comutare mai este un timp de ordinul uS in care se goleste baza de purtatorii minoritari. Aceasta se numeste sarcina acumulata in baza. Acest fenomen de stocare lipseste la mos-uri, la igbt-uri, la tranzistoarele si diodele Shotky. Din cauza acestui timp de stocare trebuie evitat ca bipolarii sa intre in saturatie dupa cum ati mai vazut exemple si pe paginile acestui forum la diverse amplificatoare, chiar si @Marian a folosit la vas-ul cascodat dioda D5 si D6. Daca e ceva ce nu vi se pare in regula d-le @sesebe, intrebati politicos, luatul in balon nu este o cerinta eliminatorie si in limita cunostintelor mele va explic cu drag. Doar suntem pe un forum, nu ?

Editat de Akos
Link spre comentariu

Din pacate cine a pariat pe distorsiuni de crossover a pierdut. La o analiza mai atenta acele glitch-uri sunt niste oscilatii de cca 64MHz. Bias-ul finalilor este la cca 170mA.

Partea pozitiva este ca bias-ul este stabil independent de temperatura cu superdioda data jos de pe radiator. In portile mos-urilor sunt 470 ohmi si 22p intre DG. Cred ca cu aceasta varianta de cablaj am scos tot ce se putea scoate. Trec la proiectarea urmatoarei variante de cablaj. Sper sa fie cea finala. Nu o sa demontez deocamdata montajul sa pot face comparatii intre cele doua variante.

 

 

scope_58.png.e6c1a2c6e0efc261a64ff959c165df71.pngscope_57.png.729ba64c52406b6e0b7653a9840da436.png

Link spre comentariu

Mai ma bate un gand. Am observat ca pana cca 10-13Vvv pe iesire cu sarcina de 4 ohmi  curentul tras din sursa este cam 1A. Aceste doua valori sunt relativ simplu de masurat. Tensiunea cu un divizor direct in arduino si curentul cu un traductor hall. Considerind cei 13 V ca referinta, cand iesirea este sub ea (in pauzele muzicale, la pornire) se poate masura curentul si sa se faca un autobias cu ajutorul unui optocuplor comandat de arduino pus in paralel pe superdioda printr-o rezistenta. Si atunci din potentiometrul de reglare al biasului potrivim un curent de cca 120% din valoarea dorita si optocuplorul comandat in pwm (care va fi oricum filtrata de condul de 1u care este paralel cu superdioda) de arduino va potrivi la valoarea dorita.Tot in intervalele mentionate se face reglarea ofsetului iesirii amplif-ului. De fapt pentru ofset nici nu intereseaza pragul de 13Vvv ci numai ca iesirea sa nu fie in clipping. Adica in momentele cand iesirea se apropie sa zicem de 70% din clipping tensiunea de corectie al ofsetului generat de arduino sa inghete .

Link spre comentariu

Cind ne-om vedea la Bucale, dati un semn, naveta de bere abia asteapta colegii!

 

Imi pare rau sa spun insa daca eram eu cu aceasta schema, instant disparea orice mosfet din ea, indiscutabil.

 

Mult prea multa pierdere de timp cu treaba asta, bibilesti una,apare cealalta...

 

In fine, nu e treaba mea, si mie imi place challenge-ul sa ma zbat sa iasa cum trebuie, dar...

 

Spor!

 

Link spre comentariu

Pentru Fmax am luat rezistenta dupa foia de catalog. In gol ar trebui sa urce la Fmax dar e greoi de gasit Fmax pentru ca intra in burst mode. Asa ca scazi sarcina treptat pana iese din burst si vezi cat e frecventa. Asta pentru verificarea valorii acelei rezistente luat dupa foaia de catalog. Pentru Fmin pui toate iesirile in scurt si alimentezi la 20-25V dintro-sursa stabilizata cu protectia de curent reglat la 4-5 A. Din semireglabil se va regla frecventa de oscilatie. In aceasta faza crescind sau coborind frecventa verifici unde rezoneaza. Curentul luat din sursa va fi maxim la rezonanta. Daca nu este la valoarea dorita modifici bobina de rezonanta. Dupa ce e gata reglezi Fmin la cat doresti si gata. Chestia cu alimentatul la cca 25V e foarte utila pentru ca poti vedea daca nu e vreo eroare de cablare sau ceva piesa montat gresit sau bulit.

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări