VAX Postat Ianuarie 29, 2019 Autor Partajează Postat Ianuarie 29, 2019 Este bine si cu refacerea purtatoarei cu amplificator limitator, dar mai buna este mtoda cu oscilator LC sincronizat. Iar la intrare sa fie un amplificator acordat, poate ca si cu Q-multiplier pentru puritatea semnalului. Cred ca ati vazut schema de la pagina a 2-a, care are filtru cu XT la intrare. Link spre comentariu
Ion_Bumbu Postat Ianuarie 29, 2019 Partajează Postat Ianuarie 29, 2019 1 hour ago, Traian B said: Amatoriceste exista si posibilitatea reglajului/comparatiei frecventei de referinta cu rezolutie mai mare prin masurarea variatiei defazajului fata de etalon (inclusiv cu unele voltmetre si analizoare vectoriale), iar in privinta timpului de deschidere a portii si a rabdarii exista si frecventmetre cu interpolare... inca din 1980. Domnule, amatoriceste cu voltmetru vectorial? Sa faci frecventmetru cu interpolare...si in ziua de azi cam dificil pentru un amator... Ce am facut eu a fost in 1980 cind am spus cum a fost, 4 decade, ca era totul extrem de scump iar idee mai simpla nu prea era. Exista statia Droitwich pe 200.000,000000 Khz pilotata cu un oscilator atomic insa ...nu prea o prindeam usor. Standardele de 5Mhz si 10Mhz ar fi fost OK insa ...inutile, foloseam un Q de 100Khz cu un termistor si un BD135-9 lipite de el pentru termostabilizare. Frecventmetre etalonate iara mai greu un pic si m`am folosit de ideea asta deoarece eram fix pe felie, proiectul de diploma era un receptor de rezerva modulatie pe UM pentru DRTv cu demodulare sincrona. Am facut testele preliminare cu NE561 insa nu au acceptat solutia deoarece era import, au insistat sa folosesc doar componente romanesti. Urmarea a fost ... TAA661, 2 bucati, proiectul era cu realizare, nu doar povesti. Am ales solutia exact pentru reproductibilitate, cu mixere pe diode era cu cintec... Asta m`a si condus la ideea folosirii acelei metode de a etalona frecventmetrul, ala a fost construit sa pot lucra si de acasa la proiect, restul exista, inclusiv osciloscop. 2 Link spre comentariu
VAX Postat Ianuarie 29, 2019 Autor Partajează Postat Ianuarie 29, 2019 De prescalerele cu heterodinare stie careva ceva ? Era un frecventmetru Tesla, mai vechi, cu Nixie, care utiliza astfel de prescaler in VHF. Nu i-am vazut schema data pe net. Ma intereseaza documentaia tehnica de la cat mai multe realizari industriale de tipul asta. Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 29, 2019 Partajează Postat Ianuarie 29, 2019 41 minutes ago, Ion_Bumbu said: Domnule, amatoriceste cu voltmetru vectorial? Sa faci frecventmetru cu interpolare...si in ziua de azi cam dificil pentru un amator... Da, chiar amatoriceste... O multime de amatori au deja de ani buni nu voltmetre, ci chiar analizoare vectoriale, fie acestea home made sau cumparate gata facute. Sau chiar un simplu detector de faza e ok, care home made pentru cineva care deja cunoaste de exemplu mixerul pasiv dublu echilbrat cu diode, n-ar trebui sa fie o problema... Se poate regla astfel mult mai usor si precis baza de timp existenta dupa o alta referinta mai precisa... Gandeste-te cu ce anume rezolutie sau timp de deschidere a portii unui f-metru obisnuit ar echivala obtinerea unei variatii a defazajului de exemplu de un grad pe secunda... Metoda este cunoscuta de multi ani. F-metrul cu interpolare, intradevar, mai greu de facut... insa eu ma refeream la altceva in privinta lui, la a masura si regla referinta folosind un alt f-metru, cu interpolare. Din cate-mi aminesc inclusiv HP5335 proiectat in 1980 permitea imbunatatirea rezolutiei cu pana la doua ordine de marime... cat despre cele mai noi nu mai stiu... deci nu mai este neaparat nevoie de asteptat deschiderea portii pentru fiecare 10 sau 100 de secunde si reglat, si iar si iar... Interesanta treaba cu NE561, ca ar fi trebuit din import... Exista atunci demult cel putin in cataloage Beta E561 (nu cumva descris in chiar vol. 1 din CI Liniare?) dar pe care intradevar eu nu prea l-am vazut decat de curand, cand deja IPRS nici nu mai exista... Felicitari pentru acea realizare! 26 minutes ago, VAX said: De prescalerele cu heterodinare stie careva ceva ? Era un frecventmetru Tesla, mai vechi, cu Nixie, care utiliza astfel de prescaler in VHF. Nu i-am vazut schema data pe net. Ma intereseaza documentaia tehnica de la cat mai multe realizari industriale de tipul asta. Poti incerca prin arhivele HP si manualele lor de service, sigur s-a folosit la unele f-metre (modele mai vechi, eventual pentru uU). Da' sa ai grija sa nu spui p'aici ca vrei sa afli ceva sau sa inveti de la aia... eu cand am facut ceva similar am fost luat pe sus de un mare specialist din zona care mi-a reprosat aici in public ca astfel m-as inchina chipurile la dujmanu' da clasa sau la diavol, ca mi-as fi pierdut mandria de a fi roman! Mi-a zis ca daca in loc sa studiez receptorul cu reactie, eu m-am uitat la ce au facut aia de la R&S, astfel as fi fost mare tradator de neam si tara si sa nu mai fac asa ceva ca o sa raman stana de piatra asa cum a patit si Fat Frumos atunci cand a privit unde nu trebuia. Link spre comentariu
VAX Postat Ianuarie 29, 2019 Autor Partajează Postat Ianuarie 29, 2019 (editat) @Traian B Stiam ca acolo este ascunsa "comoara", dar ma intereseaza cum au facut inginerii de la Tesla. Nu am gasit date pe net. Pun si schema prelucrata (marit contrastul) de la calibratorul cu oscilator sincronizat. Editat Ianuarie 29, 2019 de VAX Link spre comentariu
Ion_Bumbu Postat Ianuarie 29, 2019 Partajează Postat Ianuarie 29, 2019 Pai vector voltmetru la frecvente de Mhz...pentru mine ca amator nu era util, la job, da la reglarea mod 4QPSK, in laborator...pe teren...osciloscop cu 2 spoturi, rezultatele era suficient de bune pina la revizie... Analizor de spectru...momentan am preferat sa iau un strung imi este mai util! La fel era suficient sa vezi semnalele de 200KHz si 630KHz pe un osciloscop cu 2 spoturi si sa realizezi conditia de sincronizare cit mai buna, dar... oricum trebuia sa recuperezi purtatoarea, stabilitatea referintei mele era mica deci ce rost mai avea? Deci pina la urma baza de timp pe 0.1 sec da o suficienta precizie. Reglajul se efectueaza in max 10 min, n`are rost sa povestesc cum. 565 romanesc era in vremea aceea...561 n`am vazut nici o data si nici nu puteau sa aduca cei de la DRTv, efectiv au dat NU la disponibilitate. Urmarea a fost ...661. Referitor la frecventmetrela cu armonici, ideea era o cavitate care selectiona armonica de 50Mhz si o mixa cu semnalul util. Totdeauna trebuia sa mergi sus si jos fata de frecventa altfel puteai gresi cu 50MHz. Era util ca evaluai si nivelul semnalului util de la intrare Link spre comentariu
dark_angel Postat Ianuarie 30, 2019 Partajează Postat Ianuarie 30, 2019 19 hours ago, VAX said: De prescalerele cu heterodinare stie careva ceva ? Era un frecventmetru Tesla, mai vechi, cu Nixie, care utiliza astfel de prescaler in VHF. Nu i-am vazut schema data pe net. Ma intereseaza documentaia tehnica de la cat mai multe realizari industriale de tipul asta. BM465 parca se numea, de pe vremea cand era lupul catel.....in sertarul cu intrarea de inalta frecventa (1,5 sau 2GHz max) avea o cavitate rezonanta cu surub micrometric. Cel mai pacatos era ca avea numaratoarele facute cu discrete (trz. nemarcati) si fara silkscreen ceea ce il facea greu de depanat, plus ca il mutam 2 insi (mai subtirei pe vremea aia) dar in lipsa de altceva era bun si el, avea un ocxo de vreo 2-3ori mai mare ca un gwm-5. tot in zona 5-10MHz, tot cu diode tunel etc. Link spre comentariu
VAX Postat Ianuarie 30, 2019 Autor Partajează Postat Ianuarie 30, 2019 Postez un tabel cu parametrii diverselor tipuri de referinte de frecventa. Este dintr-un pdf in limba ceha. Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 30, 2019 Partajează Postat Ianuarie 30, 2019 Acelea-s generalitati despre referinte de frecventa, adica ceva de genul "ce sunt si ce pot ele"... Ceva specificatii comparative poti observa de exemplu aici , aici Apropo' de referinta poloneza... Cautand prin niste poze vechi din care a postat prin alte parti am dat de cele de mai jos... este un cristal Narva de 1 MHz pentru referinta... habar n-am ce soarta a avut, daca o mai fi pe undeva printr-o cutie.. seamana cu cel din referinta poloneza? Link spre comentariu
VAX Postat Ianuarie 30, 2019 Autor Partajează Postat Ianuarie 30, 2019 (editat) Seamna cu cel din referinta mai noua (OCXO-5). La GWM-5-1 lamela de cuart este pusa vertical, nu culcata. Cred ca merg la fel. Cel mai probabil si acesta functioneaza in regim overtone pe armonica a 5-a. Editat Ianuarie 30, 2019 de VAX Link spre comentariu
VAX Postat Februarie 2, 2019 Autor Partajează Postat Februarie 2, 2019 A construit cineva oscilatoare sincronizate (synchronous oscillator) ? Ma intereseaza cum trebuie sa fie gradul de reactie, mic - la limita de amorsare a oscilatiilor ? Vreau sa proiectez un astfel de circuit pentru sincronizarea cu semnalele etalon (frecventa) emise pe US (10 MHz). Prima data am vazut o schema cu oscilator sincronizat intr-o revista Funkamateur din anii '70 (eram elev la liceu), la un demodulator MF. Semnalul era amplificat (in AFI) cu un tranzistor sau doua (nu mai retin exact), era aplicat unui oscilator sincronizat si de acolo la un detector de raport. Link spre comentariu
VAX Postat Februarie 3, 2019 Autor Partajează Postat Februarie 3, 2019 (editat) Am simulat urmatoarea schema de oscilator sincronizabil, care are cateva avantaje in raport cu schema luata de pe internet. 1. Tranzistoarele din etajul diferential sunt comandate simetric (diferential), lucreaza la acelasi curent de colector si au aceeasi tensiune colector-emitor (aceeasi putere disipata si aceeasi temperatura), deci se poate conta pe functionarea la nivel mic de oscilatie (zeci de mV). Limitarea amplitudinii oscilatiilor se poate realiza si prin caracteristica de transfer a etajului diferential, la nivel mic, nu numai prin intrarea in blocare sau saturatie a tranzistoarelor (oscilatii de nivel mare - volti). 2. Gradul reactiei pozitive este reglabil (din R3), conditie necesara pentru reglarea oscilatiilor la nivel sub pragul de intrare a tranzistoarelor Q2 si Q3 in saturatie sau blocare. In acest regim de functionare zgomotul de faza este mai mic. 3. Semnalul de joasa frecventa obtinut prin demodularea sincrona este preluat prin transformator (rezistenta bobinei primare neglijabila), astfel incat potentialul mediu in colectorul tranzistoarelor Q2 si Q3 este aproximativ egal (nu apare cadere de tensiune pe rezistenta de sarcina). Transformatorul T3 poate fi un defazor de la etajele in push-pull de la radiourile miniatura (modele vechi). Adica nu este necesar sa il bobinati, ca ar fi o complicatie in plus. T1 si T2 sunt trafo pe ferita cu pierderi mici la 10 MHz (Ni-Zn cu permeabilitatea rmagnetica relativa de 80-100). Rezistorul R13 nu se pune in montajul real, a fost introdus pentru blocarea unor oscilatii parazite care apareau in simulare. Rp1 nu exista fizic in montaj, este pusa sa simuleze pierderile in circuitul oscilant. Daca sunt amatori (persoane tinere si cu chef de experimentare) care sa realizeze un astfel de montaj, sunt dispus sa continuam discutia pe tema asta. Editat Februarie 3, 2019 de VAX Link spre comentariu
Ion_Bumbu Postat Februarie 3, 2019 Partajează Postat Februarie 3, 2019 33ohm peste un circuit oscilant paralel...ma rog... Asta pe mine care sint mai batrin ma face sa`mi dispara cheful! 1 Link spre comentariu
VAX Postat Februarie 3, 2019 Autor Partajează Postat Februarie 3, 2019 58 minutes ago, Ion_Bumbu said: 33ohm peste un circuit oscilant paralel...ma rog... Asta pe mine care sint mai batrin ma face sa`mi dispara cheful! Dumneata te bagi ca musca in lapte la orice discutie, sa dovedesti ca le stii pe toate. De ce nu citesti cu atentie ? "Rezistorul R13 nu se pune in montajul real, a fost introdus pentru blocarea unor oscilatii parazite care apareau in simulare." Trebuia sa amortizez total circuitul oscilant respectiv, sa nu apara la simulare alte oscilatii decat cele dorite. Sau sa elimin din schema partea aia din circuit cand simulam functionarea oscilatorului. Circuitul cu Q1 nu participa la oscilatii, amplifica semnalul de sincronizare. Iar semnalul obtinut se extrage din sursa lui Q4. Cine este interesat de montaj il studiaza cu atentie si poate sa intrebe acolo unde are neclaritati. Link spre comentariu
VAX Postat Februarie 3, 2019 Autor Partajează Postat Februarie 3, 2019 Pentru ceilalti forumisti. Va dau datele (inductantele bobinelor) la transformatoarele T1 si T2, pentru cazul in care simulati functionarea cu alt program de tip SPICE. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum