Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Conectare filtru electromecanic (EMF-500, etc)


VAX

Postări Recomandate

Am vazut ca in multe scheme filtrele electromecanice sunt conectate in circuit in mod gresit, in sensul ca trece curent continuu prin bobinele care actioneaza traductoarele magnetostrictive de la capetele filtrului.

 

EMF.jpg.4713e8fa600275534c513fe21ea63cf1.jpg

 

Nu este bine pentru ca se pot demagnetiza magnetii de acolo. Modul corect de conectare, prezentat in revista Radio nr.1 din anul 1964, este urmatorul:

 

Conectare_EMF.jpg.7322a273ca9d629ce6ce733013acb302.jpg

Curentul continuu din etajul anterior (in general cu tranzistor) trece printr-un drosel RF cu inductanta de aproximativ 20 mH, la filtru ajungand doar componenta de RF. Cele doua bobine sunt obligatoriu acordate cu condensatoare trimer pe frecventa centrala a filtrului. La iesirea din filtru este bine sa existe un dispozitiv cu impedanta mare (FET. ca tuburi electronice nu se mai folosesc).

Astfel de filtre se gasesc din ce in ce mai greu, dar daca le aveti, atunci sa le folositi in conditii optime. 

 

Se pot utiliza si la construirea de compresoare RF de dinamica, mult mai bune decat cele cu ALC la joasa frecventa. Se folosesc la modulatoarele SSB. Am vazut o astfel de schema in urma cu zeci de ani. Va spun din amintiri despre ce este vorba.

Schema contine un oscilator cu XT pentru purtatoare, un modulator echilibrat urmat de filtru de separare a benzii laterale, un amplificator RF cu limitator cu diode, al doilea filtru care curata semnalul ce vine din limitator si un detector de produs de la care se obtine componenta de JF comprimata.

Link spre comentariu

Nu-mi dau seama daca inductanta droselului este de 20mH (mi se pare cam mult), sau de 20uH (foarte putin), pentru nu cunosc limba rusa. Cred ca este de 20mH. Daca cineva, care citeste aceasta postare, ar putea sa ne lamureasca, il rog sa o faca. In principiu inductanta droselului trebuie sa fie mult mai mare decat inductanta bobinei de la intrarea filtrului, sa zicem de minim zece ori, ca sa nu afecteze acordul pe frecventa de rezonanta. Inductanta bobinei respective se poate masura cu o punte RLC, dar se poate afla (aproximativ) si din schema prezentata. Se stie ca frecventa de rezonanta este de 500 KHz, se da valoarea capacitatii de acord si cu formula care determina frecventa de rezonanta se calculeaza cat este inductanta. Eu nu ma apuc sa fac acest calcul elementar, din comoditate (extrema!) si pentru ca momentan nu am nevoie. Se poate construi pe un tor de ferita care merge cu pierderi mici la frecventa de 500 KHz. Insa trebuie sa se verifice daca nu se satureaza miezul de ferita la curentul continuu care trece prin drosel. Merge (de trosneste) si o oala din ferita.

Link spre comentariu

Un curent continuu de cativa mA nu deranjeaza, campul static al magnetului de langa bobina este muuult mai mare. Separarea galvanica cu Dr1-C5 impiedica tensiunea anodica sa ajunga la bornele filtrului.

Link spre comentariu

 

S-ar putea sa aveti dreptate, asta sa fi fost motivul pentru care rusii, la vremeea aia (se lucra cu tuburi electronice), sa fi optat pentru separarea cu drosel si condensator. Poate ca bobina filtrului electromecanic nu este suficient de bine izolata (sa tina la sute de volti) de restul pieselor. Totusi, am citit si in alt articol dintr-o revista ceva de genul postarii initiale. Daca filtrul este folosit cu un mixer echilibrat cu JFET-uri cu Idss mare (pentru rezistenta la intermodulatii), atunci bobina filtrului este parcursa de curent continuu de zeci de mA si este necesara devierea curentului continuu prin drosel. Inductanta bobinei filtrului este mare, adica are numar mare de spire, ca sa creeze camp magnetic suficient pentru magnetostrictiune. Se vede asta din capacitatea mica de acord (sub 100 pF la frecventa de 500 KHz). Asta da de gandit, pentru ca miezul magnetic al bobinei se poate satura usor, chiar la curent continuu de cativa mA. Eu n-as folosi un astfel de filtru fara circuit de separare in curent continuu. Ne lipsesc datele de catalog, pentru aceste filtre au avut destinatie militara.

Link spre comentariu
37 minutes ago, grosu99 said:

Este adevarat ca nu functioneaza corect decit la orizontala filtrele astea ?

Nu cred, chiar daca rezonatoarele (discuri metalice) sunt grele si pot sa forteze sarmele subtiri prin care sunt cuplate mecanic. Pentru siguranta filtrelor (si linistea sufleteasca) puneti-le sa stea culcate.

Editat de VAX
Link spre comentariu

Vad ca traduce destul de bine Google din limba ucraineana. Nu stie prea bine engleza, o traduce cu picioarele.

La EMF-urile care s-au gasit mai usor la noi (cele cilindrice, din prima generatie) Q-ul bobinelor este mic (Q=10) din cauza transferului de energie la traductoarele magnetostrictive. Chiar si asa, bobinele de la intrarea si iesirea filtrului trebuie sa fie acordate pe frecventa centrala, pentru transfer maxim al semnalului.

EMF_descriere.jpg.83ed30af99f041859ac4961a2fc36c5d.jpg

Editat de VAX
Link spre comentariu

Multumesc ptr. prezentare, dl. VAX,

 

Mi-ati rascolit amintiri. Primul transceiver contruit de mine a fost cel cu defazaj la emisie si multiplicare de Q la receptie. A fost publicat intr-unul din Almanahurile Tehnium ale anilor '80. A mers acceptabil, cu bunele si mai putin bunele specifice arhitecturii adoptate. Cineva mi-a masurat atunci rejectia benzii laterale nedorite la emisie si mi-a spus ca e de vreo 15dB.

 

Apoi, am reusit sa procur un filtru EMF-500, nou nout, cu tot cu cristalul de purtatoare asociat, pe care le am si acum. Am dat o gramada de bani la vremea aceea. Diferenta a fost ca de la cer la pamant. Am inteles ce inseamna cu adevarat selectivitate. Din pacate aveam probleme cu rejectia imaginii, din cauza frecventei intermediare mici. Era rezonabil in "trei jumate", mai mergea schiopatand prin 7MHz, dar in 14 nu mai facea fata.

 

A urmat un filtru cu cristale pe 10.7MHz, pentru BLU, construit la ICE (fostul RomQuart) . A fost un alt salt calitativ, dar diferenta nu a mai fost asa de mare ca trecerea de la multiplicare de Q la filtru electromecanic.

 

In ziua de azi, dupa parerea mea, filtrele electromecanice sunt piese de muzeu, bune pentru educatie. Personal nu as mai construi nimic cu filtru electromecanic. Desi s-ar putea ca unii sa nu fie de acord, eu raman la opinia ca procesarea digitala este mult superioara oricaror tehnici analogice. Atenuarile care se pot obtine in banda de oprire, stabilitatea in temperatura, inexistenta imbatranirii, liniaritatea principiala a fazei la filtrele FIR sunt doar cateva avantaje majore ale filtrelor digitale in comparatie cu cele analogice. Ca exemplificare mentionez ca batranele modemuri telefonice, incepand de la 9600 BPS in sus, au fost facute numai cu DSP, iar telefoanele celulare curente isi realizeaza functiile numai prin tehnici digitale. Date fiind cerintele foarte stricte impuse de standardele de telecomunicatii, analogicul nu mai face fata. Fara indoiala ca sunt necesare amplificatoare de zgomot mic la intrare sau finale de emisie, dar generarea pr. zisa a semnalului si demodularea se fac numai digital.

 

Cu stima,

Cirip 

 

Editat de cirip
Link spre comentariu

@cirip

Ne puteti spune in ce numar din Almanahul Tehnium ati publicat schema respectiva ? Sa nu pierdem timpul cautand prin toate numerele. Sunt curios ce solutie tehnica ati folosit. In mod normal circuitul multi-q se pune la intrarea receptorului cu simpla conversie, nu in AFI. Este mai greu de lucrat asa, dar se elimina frecventa imagine. Intre multi-q si mixer se pune un atenuator reglabil (potentiometru), pentru ca circuitul multi-q amplifica semnalul de sute sau chiar mii de ori si poate sa blocheze mixerul. De exemplu, domnul prof. (mate) Radu Cristea (YO7NA), unul dintre cei mai inraiti radioamatori din Romania anilor '70, mi-a spus (atunci, intr-o discutie la radioclub) ca un radioamator american utiliza o superheterodina cu o singura conversie si Q-multiplier la intrare, si era uimit de performantele realizate. Puteati sa treceti la dubla conversie si eliminati problemele cu frecventa imagine.

 

Cat ati dat pe ansamblul EMF-500 + cristal de 500 KHz, daca nu este secret ? Eu am cumparata in anul 1982 (aproximativ), de la regretatul YO7VS, un set alcatuit din trei EMF-500 (BLU, BLS si CW) + cristal 500 KHz + un cristal de 10 MHz (pe armonica a 3-a) in balon de sticla vidat, cu suma de 800 lei. Era destul de mult (o treime din salariul mamei mele), dar asa se vindeau. EMF-urile noi sunt scumpe si acum.

 

Este adevarat ca s-a trecut la digitalizare cam in tot ce tine de prelucrarea semnalului, (inregistrari audio-video, fotografie, transmisiuni codate, etc), dar analogicul nu are cum sa fie eliminat total. In primul rand pentru ca, aparent, simturile noastre sunt analogice. Nu se stie nici cum prelucreaza creierul datele. Poate ca este o combinatie de digital cu analogic, cum erau construite calculatoarele cu amplificatoare operationale. Digitalizarea totala este convenabila producatorilor de echipament, pentru ca la partea de hardware (lipirea pieselor) lucreaza roboti impreuna cu personal cu calificare medie, iar softul se face de o mana de specialisti. Daca va uitati la pozele prezentate, se vede ca la fiecare filtru electromecanic se intervenea (pilire la rezonatoare) in timpul fabricarii. Si la filtrele LC este munca multa la reglare si nu se poate automatiza usor. Sunt aspecte si tehnice si financiare, care au determinat trecerea la digitalizare masiva. 

Dar multa vreme de acum inainte, unii  radioamatori vor folosi aparatura analogica. Pentru ca au devenit radioamatori plecand de la pasiunea pentru tehnica (electronica, fenomenul fizic), nu mureau de dragul matematicii, algoritmilor si softarelii. Unii se incapataneaza sa se ia la intrecere in concursuri folosind receptoare cu galena.  Este hobby, "goanga" la cap.

Digitalizarea excesiva omoara pasiunea pentru electronica, este alta  mancare de peste. Iar construirea de scule digitale dupa scheme si cod sursa date de altii, fara sa fie intelese, este cretinism curat.

Editat de VAX
Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări