Sarcina activa reglabila => Proiect didactic

[Stefan]

@sesebe multumesc de sfat dar hai sa nu poluam subiectul lui Marian cu discutii despre proiectelul meu. Nu stiu de unde sa fac rost de acel AOT si nici nu inteleg de ce imi trebuie AO transconductanta. Problema s-a diminuat destul de mult cu 100nF intre poarta si masa dar nu am mai apucat sa maresc valoare rezistorului din poarta tranzistorului.

O sa mai mesteresc la ea cand mai am timp si in functie de rezultatele obtinute de @Marian,

 

Editat Decembrie 9, 2018 de Stefan.

[Marian]

Multumesc pentru apreciere Stefan.

Nu trebui AO transconductanta, sau oricum eu nu iau in calcul asa ceva pentru proiectul asta.

Testele de stabilitate le voi face pe montajul practic, deci va trebui sa mai aveti ceva rabdare, o sa mai dureze pentru ca schema inca nu-i gata, asa cum este acum ar fi prea banala, ma gandesc la o comutare intre 2 tipuri de shunt, unul pentru curent mare si unul pentru curent mic, digital e simplu, va trebui si analogic ceva pe masura. 

Apoi poate si ceva protectii, mai vedem...

Ca orice proiect didactic, si asta e pe termen mai lung.

[Vlad Mihai]

@Marian

Filtrul de care spuneam nu e musai pentru un regim cc. O testare adecvata a unei surse de alimentare folosind o sarcina electronica trebuie sa includa si regimuri tranzitorii de ordinul kHz. Sarcinile active profesionale au regimuri tranzitorii de originul zecilor de kHz: click

Degeaba testam o sursa in materie de putere livrata daca nu luam in calcul si regimul tranzitoriu care poate fi catastrofal pentru consumatori (in unele cazuri). Nu cred ca mai are rost sa zic acum importanta acelui filtru in privinta propagarii erorilor si stabilitatii catre AO.

Sunt de acord ca nu cred ca trebuie un AO transconductanta si nici unul cu SR foarte mare. Cerintele minime: rail to rail I/O, si cel mai important sa aibe ofset foarte mic intre intrari, cum deja ai spus si tu.

 

Bineinteles ca faci ce vrei, ca e proiectul tau. Eu doar mi-am spus parerea.

 

Spor la treaba,

Vlad

Editat Decembrie 9, 2018 de Vlad Mihai
corectare greseli de redactare

[Stefan]

Personal nu m-as complica cu comutarea shuntului ci as face doua sarcini separate cu anumite blocuri comune, una de 0.01A-1A si cealalta de "forta". Blocuri separate cu AO+pasive, shunt si tranzistor / tranzistoare iar partea de masura / control comuna. Mai trebuiesc iesirile cuplate / decuplate separat si aici pot aparea mici probleme.

Daca referinta tot o ai "generata" din partea digitala ai avanatajul sa o adaptezi cum vrei fara sa mai depinzi de divizoare / potentiometre. Poti sa comuti iesirea unui DAC catre unul din cele doua AO-uri sau sa folosesti doua DAC-uri (doua canale) pentru referintele celor doua surse.

 

Orium sunt sigur ca o sa alegi varianta ce-a mai buna si fiabila.

Editat Decembrie 9, 2018 de Stefan.

[Marian]

Vlad regimul tranzitoriu ( fara "s" ) se optimizeaza din compensare, n-am exclus totusi nici filtrul sugerat de tine, din contra am spus ca o sa-l iau in calcul la testele practice.

 

Stefan nu cred ca ai inteles totul.

Vor fi 2 variante distincte, pentru mine imi pun la punct o varianta cu control digital, acolo e foarte simplu de automatizat totul, de soft se va ocupa Valentin.

Voi dezvolta si optimiza insa intai o varianta analogica cap-coada, si aici e farmecul, sa faci un singur montaj cu automatizare analogica, am ceva idei dar n-am avut timp sa le dezvolt.

 

PS: 2 montaje distincte ar fi prea simplu si deloc original, eleganta sta in simplitate si originalitate, sa vii cu ceva nou.

Rabdare, ca se rezolva toate

[Marian]

Revin cu o completare la schema analogica pe care reamintesc ca o voi finisa aici si testa practic prima pentru a avea o varianta full analogica pusa la punct, apoi trec la cea digitala pe care o voi face pentru mine.

 

Am pus in schema un sistem de comutare intre 2 plaje de curent pentru a avea precizie si la curenti mici.

Initial doream sa implementez ceva actionat automat chiar de potentiometrul de reglaj, nu mi-a placut insa acea varianta asa ca am ales sa ma folosesc de un comutator:

 

Am folosit mosfeti in loc de releu pentru ca n-am incredere intr-un releu la curent asa mare, mosfetii sunt mult mai precisi si mai solizi.

Mosfetii sunt logic level si au Rds-On foarte mic la 5V poarta-sursa:

https://www.tme.eu/ro/details/irl40b215/tranzistori-canal-n-tht/infineon-technologies/

 

S1 este un comutator simplu on/off, care imparte curentul in 2 plaje de reglaj, 0-1A pentru precizie la curent mic, si 0-10A plaja mare.

Cand comutatorul este pe off mosfetii de jos sunt blocati, shuntul este compus doar din cele 3 rezistente de 1R/1% in paralel.

Cand comutatorul este pe On mosfetii de jos se deschid complet si pun in paralel peste cele 3 rezistente de 1R, pe cele de 0R1.

Concret vor fi 2 shunturi distincte, 333mOhm la plaja mica, si 33mOhm in paralel cu 333mOhm la plaja mare.

Prezenta rezistentelor de 1R peste shuntul de putere, va reduce valoarea acestuia cu aproximativ 10%, stiu,

insa prezenta mosfetilor inseriati cu shuntul mare ar trebui sa compenseze suficient.

Referinta ramane neschimbata pentru ambele plaje, si aici am modificat punand un singur potentiometru de 10k.

Asta pentru ca multiture de 10k sunt totusi si la TME acceptabile:

https://www.tme.eu/ro/details/pot2218p-10k/potentiometre-multitura-cablu/sr-passives/

 

Nici butoanele pentru ele nu-s exagerat de scumpe, dar nu-s obligatorii.

Cine doreste poate folosi multitura, iar cine nu, poate pune potentiometru normal, ar trebui sa se comporte acceptabil si asa.

R9 este semireglabil multitura care serveste reglajului precis al maximului de curent.

Comutatorul S1 poate fi oricare se doreste/detine...

 

O sa ma gandesc la ceva completari pentru regimuri de lucru diferite, respectiv rezistenta constanta si putere constanta, prima e simplu de implementat analogic, a 2-a...mai vedem.

Revin cand am ceva concret.

[Vlad Mihai]

Salut Marian,

 

Eu am facut altfel ca  sa pot jongla cu plaja, e putin mai tricky dar m-a multumit.

Am citit curentul high-side cu un AO configurat diferential la care jonglam cu amplificarea controlata de un uC. Cu iesirea amplificatorului diferential controlam intrarea inversoare a celui de eroare. 

Poti incerca sa vezi daca poti aborda si tu solutia asta. Deoarece tot controlul era facut de uC, au fost relativ usor de implementat toate astea, analogic e putin mai complex.

Dezavantajul e ca la caderile mici pe sunt sunt amplificate cu tot cu zgomot, dar se poate filtra.

 

Spor la treaba,

Vlad

[Marian]

Multumesc pentru sugestie dar nu e analogica deci incompatibila cu prima parte a acestui proiect, pentru ca am tot zis ca intai dezvolt si finisez o varianta analogica.

Oricum am rezolvat problema comutarii plajelor, si este in tema cu ce urmeaza, adica regimul de rezistenta constanta, cam asta ar fi schema:

 

Comutarea intre regimul de curent constant si cel de rezistenta constanta se face de la S2, in timp ce S1 ramane cum era si comuta intre 2 plaje de reglaj.

Ideea este simpla, la o rezistenta normala, cresterea tensiunii inseamna si cresterea curentului, aici referinta este preluata chiar de la tensiunea de testat.

Cand tensiunea de testat creste, creste si referinta si creste si curentul.

R16 este un semireglabil multitura de 1M ( un mega ohm ) care regleaza curentul maxim.

Se regleaza maximul de 10A la tensiunea maxima de interes, in cazul meu ma intereseaza sa testez maxim 30V deci la testele practice acolo voi regla curentul maxim de 10A.

De retinut ca la 30V cu 10A inseamna 300W care trebuiesc disipati in radiator, enorm, nu este recomandat sa se faca astfel de teste pentru mai mult de cateva minute.

Oricum posibil ca pana si la varianta analogica sa includ la final ceva protectie termica, macar o termocupla fixata pe radiator, si tot e ceva...

 

Aici S1 comuta intre 2 plaje de rezistenta constanta reglabila: 

-Una de putere mai mica ( echivalentul a 30W ) intre cam 30R si ceva kOhm functie de offset-ul AO

-Una de putere mai mare ( echivalentul a 300W ) intre aproximativ 3R si ceva sute de Ohm ( la fel depinde de offset-ul AO ).

 

Am facut si ceva simulari pe valorea R minima a celor 2 plaje de reglaj pentru a demonstra ca R se pastreaza constanta, am exportat in excell si apoi am dat cu copy/paste aici.

Intai rezistenta de putere mai mica:

Volti	     Amp	    OHM
1	0.034813903	28.72415687
2	0.068179676	29.33425477
3	0.101545454	29.54342014
4	0.134911233	29.64912493
5	0.168277013	29.71291148
6	0.201642794	29.75558843
7	0.235008576	29.78614704
8	0.268374358	29.80910715
9	0.301740141	29.82698943
10	0.335105925	29.84131067
11	0.368471707	29.85303832
12	0.401837491	29.86281832
13	0.435203275	29.87109875
14	0.468569059	29.87819987
15	0.501934843	29.88435691
16	0.535300628	29.88974638
17	0.568666412	29.89450343
18	0.602032196	29.89873318
19	0.635397982	29.90251865
20	0.668763766	29.90592643
21	0.702129551	29.90901034
22	0.735495336	29.91181442
23	0.768861121	29.91437512
24	0.802226906	29.91672282
25	0.835592692	29.91888303
26	0.868958477	29.92087733
27	0.902324263	29.92272414
28	0.935690048	29.92443925
29	0.969055834	29.92603624
30	1.00242162	29.92752691

SI rezistenta de putere mai mare:

Volti	     Amp	    OHM
1	0.351303078	2.846544946
2	0.687993723	2.907003266
3	1.02468448	2.927730494
4	1.361375297	2.938205217
5	1.698066148	2.944526046
6	2.034757027	2.948755021
7	2.371447923	2.951783142
8	2.70813884	2.954058293
9	3.044829769	2.955830271
10	3.381520707	2.957249376
11	3.718211657	2.958411466
12	4.054902611	2.95938057
13	4.39159358	2.960201067
14	4.728284547	2.960904713
15	5.064975522	2.961514806
16	5.401666502	2.962048841
17	5.738357492	2.962520202
18	6.075048479	2.962939318
19	6.411739472	2.963314414
20	6.748430471	2.96365208
21	7.085121472	2.963957652
22	7.421812475	2.964235498
23	7.758503479	2.964489229
24	8.095194488	2.964721852
25	8.431885503	2.964935896
26	8.768576516	2.965133503
27	9.105267533	2.965316494
28	9.441958551	2.965486435
29	9.778649574	2.965644671
30	10.1153406	2.965792374

Probabil ma repet, sau va repet ce unii stiti deja, totusi o fac sa fiu sigur.

Aici eroarea pe care offset-ul AO o da este in valoarea rezistentei echivalente obtinute, adica la pozitie redusa a potentiometrului ( reglaj spre minim ), referinta fiind mica, eroarea data de offset devine sesizabila, cauzand o variatie a R echivalente cu tensiunea de test, insa prezenta celor 2 plaje de test reduce destul de mult importanta aceleo erori.

Alternativ se poate cauta un AO cu offset foarte mic, eu nu cred ca este cazul, dar fiecare face cum prefera.

 

Mai ramane de vazut ce se poate face pentru regimul de putere constanta in varianta analogica ( deci fara urma de uC ), pe net n-am gasit decat variante digitale dar om vedea.

Revin...

[Marian]

Am investigat putin aspectul regimului de putere constanta, nu mi-au placut rezultatele obtinute asa ca am renuntat la a-l implementa, or sa ramana regimul de curent constant, si cel de rezistenta constanta ( putere constanta nu voi implementa nici digital la sarcina ce-o fac pentru mine pentru ca nu-mi trebui ).

 

Schema analogica finala este asta:

 

SIngura diferenta fata de anterior este prezenta acelui termostat pe alimentarea regulatorului de 5V.

Este o protectie termica, unul din asta:

https://www.tme.eu/ro/details/am03-80/termostate/tomic/am0380056060-5/

 

Care se monteaza pe radiatorul mosfetilor, si decupleaza in cazul lui la 80*C, urmand sa revina la 60.

Ideea este simpla, cand radiatorul se incalzeste prea mult, se opreste alimentarea partii de control, mosfetii se vor bloca, si sarcina activa devine circuit deschis pana radiatorul se raceste. Pentru ventilatorul radiatorului se poate folosi o alimentare separata care sa nu fie decuplata de acel termostat, ideea ar fi ca ventilatorul sa functioneze in continuare chiar daca sarcina este inactiva, se raceste mai repede radiatorul. 

 

Alternativ se poate folosi asta:

https://www.tme.eu/ro/details/bt-h80h/termostate/proffuse/

 

Stiu ca este overkill dar e mai ieftin si mai usor de montat, probabil si contactul termic ar fi mai bun.

 

Pentru afisare se poate prelua referinta de pe intrarea AO si cu un divizor se poate comanda un indicator din ala analogic cu ac, e simplu de calibrat si comandat, si se pot printa orice tip de scale prefera fiecare.

Se poate adapta si un VA-metru cu led Chinezesc, se taie shuntul si in locul lui cu un divizor de la referinta se comandanta afisarea de curent.

 

Cam asta ar fi varianta analogica, contine cred eu strictul necesar majoritatii testelor necesare pe o sursa de curent continuu, schema este destul de simpla si ieftina.

Ar urma testele practice, cand or sa fie gata revin cu noutati. Pcb nu-i desenez, schema e prea simpla sa aiba nevoie de cablaj.

 

Daca aveti obiectii/observatii sau nelamuriri...

Editat Decembrie 19, 2018 de Marian

[sesebe]

Ca sa implementezi și regim de putere constanta îți trebuie un multiplicator analogic (greu de pus la punct și calibrat) sau implementare în digital. 

[Marian]

Salut.

 

Mi-am facut timp azi sa testez putin la varianta analogica a sarcinii active de aici.

Pentru moment am testat varianta asta simplificata:

 

Asta deoarece vroiam sa vad daca structura de baza este stabila si totodata ce tensiune am in poarta la cei 2,5A maxim de interes prin fiecare mosfet ( daca va amintiti din graficul din pdf am dedus ca la 25*C pe jonctiune, in poarta ar trebui aproximativ 4V pentru 2,5A ).

Asta a fost montajul de test ( nu arata stralucit stiu ):

 

Nu am folosit radiatorul destinat acestei aplicatii pentru ca inca nu este pregatit si nici nu va fi prea curand, pentru 2,5A era deajuns asta.

Ca shunturi am folosit 3 rezistente in paralel de 0R1/3W simple de pe la mivarom ( precizia nu era importanta la testul asta ).

Initial am testat varianta "chioara", adica fara compensare, si asa cum era de asteptat oscila...

Apoi am incercat asa:

Oscilatiile persistau, ceea ce se modifica prin modificarea C3 era frecventa lor.

Stabilitatea in versiunea asta de...( nici nu stiu daca e corect sa-i zic compensare ), apare la ceva uF pe C3, am testat cu 10u si era ok, nici urma de oscilatii sau zgomot, insa nu mi-a placut ca trebui sa pun o capacitate asa mare acolo ( asta nu inseamna ca ar fi o varianta gresita ).

 

Am mers apoi asa:

 

Nu ma intrebati de unde valorile, n-am calculat nimic, vazusem pe o schema de sarcina activa de pe la Valentin 2k2 cu 22n dar n-am gasit pe moment 22n asa ca am pus 47...

Tot oscila...

Am scos apoi pe R5 si am lasat doar pe C3:

 

Si s-a rezolvat, nici urma de oscilatii.

Am dorit sa vad daca ramane stabila si la valori mai mici la C3, pe la 1n incep problemele, cu minim 2,2n acolo totul este ok la sarcina maxima:

 

Setarile osc se vad in imagine.

Personal sunt multumit de compensarea asta...

Oscilograma este din pinul 1 al AO ( iesirea catre poarta mosfetului ), dar arata la fel de ok si-n pinul 2, deci n-am mai facut o captura si de acolo.

Ignorati acele oscilatii periodice, sunt prezente in aceeasi forma si amplitudine si cu jucaria de test oprita ( ceva bucle de masa pe undeva posibil ).

 

La 2,5A:

 

Intre poarta si sursa mos am 3,482V:

 

E ceva mai putin decat cei 4V gasiti in grafic dar este normal deoarece cand am facut poza, temperatura radiatorului deja urcase considerabil, jonctiunea era probabil spre 100*, si in graficul din pdf se poate observa ca la temperatura mai mare, tensiunea poarta-sursa pentru un curent dat, scade.

 

Or sa urmeze si alte teste, alte compensari, poate o reintroducere a unei variante RC la alte valori, ceva variatii la rezistenta din poarta, ceva teste pentru regimul tranzitoriu, si apoi o sa pun si ceilalti 3 mosfeti pe radiatorul asta, o sa se incalzeasca mult mai rapid dar pentru teste de cateva zeci de secunde pe tensiune mai mica si asistat de un ventilator, ar trebui totusi sa fie ok. Si bineinteles o sa testez cand am timp si versiunea finala cu 2 plaje de reglaj, cu mosfetii aia logic level pentru comutare intre shunturi...si om mai vedea.

Momentan vestile sunt bune, o sa va tin la curent.

 

Toate cele bune.

[Stefan]

Interesant ca ai avut oarecum aceesi problema ca la mine legat de compensare, desi nu am inteles daca iti oscila indiferent de sarcina.

 

Aici eu am pus 100nF (am exagerat) intre poarta si masa, doar asa am linistit "dragonul".

 

Uneori mai apar "oscilatii" dar in realitate e zgomot de la sursele electronice din incapere (lampa de birou).

Sper sa mai lucrez si eu la a mea desi o folosesc relativ fara probleme asa cum e.

 

Spor si sa ne tii la curent dar constant!

Editat Februarie 4, 2019 de Stefan.

[Marian]

N-as putea spune ca am avut probleme, fara nici o compensare este totusi de asteptat sa fie probleme de stabilitate ( posibil sa depinda si de la AO la AO ).

Ar fi o chestie pe care n-am mentionat-o anterior, la curent foarte mic ( ceva mA ) era stabila si fara compensare...

Cert e ca am obtinut stabilitatea destul de usor, 2,2n iesire-inversoare nu-i deloc mult ( am testat doar la 2,5A, dar n-ar trebui sa fie probleme la curent mai mic ).

Chestia cu capacitate mare pe shunt ( ca pana la urma cam asa vin cei 10u pusi de mine la test ) am vazut-o la Dave Jones ( ala de la eevblog ), a testat si el o sarcina activa de 1A de precizie ( a obtinut undeva pe la 0,03% ), dar a exagerat rau cu compensarea, 470u pe shunt 

 

N-am avut timp sa fac mai multe teste pentru ca am inceput oricum tarziu spre dupa-amiaza, dar maine sper sa mai insist putin.

Editat Februarie 4, 2019 de Marian

[Marian]

Episodul 2 din aventura testelor:

 

Incep cu o erata, anterior am postat schema asta ca ultima varianta:

 

Si am afirmat ca este stabila.

Nu este asa ( nu va speriati, nu-i nimic grav ), nu in varianta asta, din desen am omis cei 330R dintre shunt catre inversoare insa in montajul de test ea ramasese inseriata acolo, am ignorat-o din schema deoarece devreme ce nu mai aveam nici un cond de la inversoare catre masa, iar intrarea respectiva este de impedanta considerabila, mi-am zis ca oricum n-ar mai conta, azi cand am reluat testele am scos-o si-am pus inversoarea direct la shunt, si sa vezi ce oscila... am pus inapoi direct 1k ( la plesneala ) si a tacut. Nu ma intrebati care e motivul, nici eu nu stiu...

Cer scuze pentru dezinformarea neintentionata si continui.

 

Am dorit sa revin asupra unei compensari RC intre inversoare si iesire, si ca sa nu ma apuc sa tot lipesc si deslipesc la rezistente, am trantit direct o multitura de 100k pe post de rezistenta variabila, si un 47n inseriat:

 

Am reglat incepand de la valoarea maxima de 100k inapoi, pragul dintre stabilitate si oscilatii l-am gasit undeva pe la 15k la R, si cu un cond suplimentar peste RC am obtinut ce-mi doream, la valoarea condului suplimentar am ajuns prin tatonari la 470p:

 

Am dorit sa testez stabilitatea astfel obtinuta fata de variatiile tensiunii de sarcina, si am observat ca undeva de pe la 5V in jos oscilatiile reapareau, am reglat in continuare de semireglabil pana cand pe la 4k7 la R stabilitatea s-a rezolvat indiferent de tensiunea de sarcina ( am mers pana sub 1V si totul a fost ok ). Stabilitatea se mentine fata probleme si versus variatii ale curentului de sarcina ( adica indiferent de reglajul de la referinta/neinversoare ). In tentativa mea de a testa stabilitatea fata de variatiile tensiunii de sarcina am ars si 2 mosfeti ( bunatate de mosfeti...ufff ) pana m-am prins ca-i fortam prea mult la capitolul disipatie. Se mai intampla 

 

Multumit fiind de rezultate am revenit la compensarea simplificata cu 2n2 direct intre inversoare si iesire, si fu la fel de bine:

Deci alegerea cat priveste compensarea va apartine...

Am testat si diferite valori la R4 combinate cu mai multe valori la un cond intre inversoare si masa, mare lucru nu se intampla, din contra la conzi prea mari acolo revin oscilatiile, de asta nici nu mai pun un cond acolo.

 

Ar mai fi de vorbit despre regimul tranzitoriu, m-am folosit pentru asta de functia single shot a osciloscopului ( pana n-am vazut niste clipuri de la eevblog nu m-am prins cu ce se mananca ), si am folosit un intrerupator pentru a cupla rapid sarcina, sau cel putin asa am crezut eu ca o sa se intample ( cuplare rapida si curata ), regimul tranzitoriu arata nasol rau si nu prea se remedia mare lucru indiferent ce modificari faceam la schema. Am testat si pe o baterie auto pe care am pus montajul pe post de sarcina, crezand ca poate sursa mea de laborator are un regim tranzitoriu mai naspa... da de unde... Pana la urma m-am prins ca beleaua era intreruparetul...atingand manual clestii am obtinut tranzitii curate deci asa am testat, si am umblat la rezistenta din poarta, am mers pana la 1k, si chiar 10k ( asa de schepsis ), cu cat valoarea este mai mare, cu atat overshoot-ul este mai pronuntat, pana la urma am redus la sub 100R. 

 

Aici aveam 47R in poarta:

 

Aici 22R:

 

Aici 10R

 

 

Aici 4R7:

 

Dar la asta asa mica au reaparut ceva mici oscilatii ( foarte mici dar prezente ), e normal e prea mica.

Am trecut inapoi direct la 22R si a fost ok ( n-am mai testat si cu 10R dar cred ca ar trebui sa fie ok si asa, ori eventual un compromis, 15R ).

 

Deci momentan schema a ramas asta:

 

Cred ca o sa aman alte teste pentru ca vreau totusi sa ma apuc de pcb-ul unui regulator sincron de 0-30V si 0-10A pentru cel mai nou proiect comercial al meu pe care sper sa-l pot lansa undeva in primavara, cat astept dupa placi o sa am timp sa mai testez si sarcina asta dar momentan lucrurile sunt ok.

Nu stiu daca o sa mai testez acum si cu ceilalti 3 mosfeti inclusi, nu vad de ce lucrurile ar diferi, dar vedem, poate...

Ar mai fi de vazut cum s-ar comporta in versiunea aia cu 2 plaje de curent comutabile, dar inainte de a completa montajul cu versiunea aia cred ca o sa incerc si varianta cu rezistenta constanta, sunt curios cum se comporta...

 

Toate cele bune.

Editat Februarie 5, 2019 de Marian

[Marian]

Am primit pe mail un link catre un articol interesant si-l postez si aici, un operational nou si foarte interesant de la microchip:

https://www.allaboutcircuits.com/news/mcp6v51-new-45v-zero-drift-op-amp-from-microchip/?utm_source=All+About+Circuits+Members&utm_campaign=fed8427b0f-EMAIL_CAMPAIGN_2019_01_31_05_20&utm_medium=email&utm_term=0_2565529c4b-fed8427b0f-266073717/

 

Este unu dintre asazisele "chopper amp", deci un offset al naibi de mic, plus intrari si iesiri rail to rail, adica un AO de mare precizie, unde mai pui ca se poate alimenta pana la 45V, si se gaseste la Farnell ( la TME inca n-a aparut ) la un pret ok si in capsula SOT23-5 ( cea mai misto capsula pentru AO dupa parerea mea ).

M-am uitat in pdf-ul lui putin si arata beeton la multe chestii, stabil la castig unitar, 50mA, intrarile pot fi duse direct la alimentari ( adica citesc pana acolo ), iesirile merg pana la alimentari, banda destula, SR destul pentru aplicatii liniare...

 

Ar merge brici si aici, eventual cu o alimentare marita la 9 sau 12V.

PS: Ar putea echipa o sursa liniara beeeton, unul pentru tensiune direct repetor ca are de unde ( deci mult mai simplu de stabilizat ), si unul pentru curent, precizia ar fi excelenta