Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Ajutor filtre cuart


radu42

Postări Recomandate

2 hours ago, VAX said:

Raportul de transformare este 5,48. Trebuie sa verificati daca ferita merge la frecventa atat de mare. O metoda empirica (imaginata acum de mine) ar fi sa puneti cateva spire (sa zicem 5) pe ferita si sa alimentati bobina in RF prin sursa comandata cu un tranzistor bipolar (pnp - BF451) in montaj cu baza la masa (bobina intre masa si colector). Semnalul de pe bobina este preluat de o sonda activa (cu Ci < 1pF) si vizualizat pe osciloscop. Variati frecventa generatorului RF conectat in emitorul tranzistorului si urmariti cum se modifica amplitudinea semnalului sinusoidal de pe bobina. Daca ferita merge fara pierderi pana la frecventa dorita (isi pastreaza permeabilitatea magnetica), atunci pentru amplitudine constanta a tensiunii de la intrarea convertorului U/I (adica amplitudine constanta a curentului de RF din bobina), tensiunea (varf la varf) trebuie sa creasca proportional cu frecventa (creste reactanta bobinei). Daca observati ca de la o frecventa in sus tensiunea pe bobina nu mai creste, ba chiar scade, inseamna ca ferita moare la frecventa respectiva. Daca apare rezonanta cu capacitatea proprie, atunci reduceti numarul de spire si reluati procedura.

Nu ar trebui sa mearga o asa metoda simpla. A mai fost o incercare si anumite persoane mi-au demonstrat ca fara un laborator de sute de mii de euro nu-ti poti da seama daca o ferita merge sau nu la anumite frecvente. Daca este cineva curios, topicul despre ferite este pe pagina 4. Inchis. Ma rog, metoda de mai sus mi-o imaginasem si eu, dar, nefiind de specialitate, mi s-a demonstrat ca am spus o mare prostie.

O seara buna.

 

Link spre comentariu
11 minutes ago, yo9hrb said:

Nu ar trebui sa mearga o asa metoda simpla. A mai fost o incercare si anumite persoane mi-au demonstrat ca fara un laborator de sute de mii de euro nu-ti poti da seama daca o ferita merge sau nu la anumite frecvente. Daca este cineva curios, topicul despre ferite este pe pagina 4. Inchis. Ma rog, metoda de mai sus mi-o imaginasem si eu, dar, nefiind de specialitate, mi s-a demonstrat ca am spus o mare prostie.

O seara buna.

 

 

V-am mai explicat cum se procedeaza corect la determinarea performantelor unei ferite la inalta frecventa.

http://home.scarlet.be/on9cvd/E-Zelf meten aan spoelkern materialen.htm

Cu un Q-metru, care este o scula relativ usor de construit. 

Metoda simplista descrisa acum poate sa duca la rezultate mai greu de interpretat. Initial ma gandisem la circuitul respectiv nu pentru determinarea frecventei limita la care merge o ferita, ci pentru a stabili care este curentul continuu maxim suportat de o bobina cu miez de ferita, inainte de a intra ferita in saturatie. Adica sa se determine daca un drosel RF introdus intr-un circuit suporta curentul continuu care trece prin bobina fara sa intre in saturatie.

Editat de VAX
Link spre comentariu

oricum, iemi a folosit miezurile rosii pe la 30-40 de mhz, deci la intilnirea intre scurte si ultrascurte, daca erau utilizabile la 150 de mhz, sigur le folosea si in banda IV.

Link spre comentariu

Probabil ferita cu pct verde din simetrizoarele tv s-ar putea folosi ptr scopul propus...deasemeni,feritele tip H verzi sau violet din mixerele RTP s-ar putea folosi fiind de f buna calitate.Am folosit asa ceva intr-o schema de ARF pentru MC3362 la adaptarea de impedanta intre tranzistor si intrarea in integrat !

Link spre comentariu

Crede si nu cerceta ! 

Cam la asta se rezuma unele pareri exprimate acilea. Cu punctulete, verzi, pestrite, etc,  de parca nu se poate gresi la fabrica. Cel mai bine este sa masoari tot ce pui in montajul construit, sa stii pe ce te bazazi. Un Q-metru se face relativ usor si este extrem de util celor care mai construiesc aparatura cu bobine.

Link spre comentariu

Eu la toruri procedam si mai empiric . Le verificam si pe cele de fabrica , la cutie cu fisa tehnica si certificat de calitate . Doua infasurari distribuite pe circumferinta , numar egal de spire , la plesneala . Dupa 2-3 incercari , cam stiam perechea tor - numar de spire . Ramanea in caiet ... O infasurare la generator , avea si iesire de putere , cealalta infasurare rezistenta de sarcina , voltmetru cu sonda ... pana la 200 Mhz si osciloscop . Masuratori la 4 nivele ( trepte de comutator tensiune iesire ) , baleierea frecventei , oleaca de grafic . la final , si ceva masuratori la rezonanta ( infasurarile paralel cu cond . cu mica ) , stabilitate , termometru cu sonda ... la final baza de date avea un nou membru , cu fisa completa . 

Link spre comentariu
11 minutes ago, gauss said:

Eu la toruri procedam si mai empiric . Le verificam si pe cele de fabrica , la cutie cu fisa tehnica si certificat de calitate . Doua infasurari distribuite pe circumferinta , numar egal de spire , la plesneala . Dupa 2-3 incercari , cam stiam perechea tor - numar de spire . Ramanea in caiet ... O infasurare la generator , avea si iesire de putere , cealalta infasurare rezistenta de sarcina , voltmetru cu sonda ... pana la 200 Mhz si osciloscop . Masuratori la 4 nivele ( trepte de comutator tensiune iesire ) , baleierea frecventei , oleaca de grafic . la final , si ceva masuratori la rezonanta ( infasurarile paralel cu cond . cu mica ) , stabilitate , termometru cu sonda ... la final baza de date avea un nou membru , cu fisa completa . 

Ce construiati cu feritele alea, daca nu este la secret ? Cum anume, dati multe detalii. Lucrati cu ele pentru serviciu, sau ca hobby ?

Link spre comentariu
1 oră în urmă, VAX a spus:

Crede si nu cerceta ! 

Cam la asta se rezuma unele pareri exprimate acilea. Cu punctulete, verzi, pestrite, etc,  de parca nu se poate gresi la fabrica. Cel mai bine este sa masoari tot ce pui in montajul construit, sa stii pe ce te bazazi. Un Q-metru se face relativ usor si este extrem de util celor care mai construiesc aparatura cu bobine.

Daca nici pe ce spune fabricantul nu mai poti pune baza ....

Pe de alta parte , ca sa masori tot ce bagi in diverse montaje si tot ce-ti cade in mana , pe principiul ca daca a gresit ala din fabrica , nu-ti ajunge o hala de echipamente si aparatura de masura.

Si ...poate, dupa ce ajungi sa le masori pe toate , constati ca din viata ta a mai ramas foarte putin  plus ca ai uitat de ce te-ai apucat sa masori toate alea !!

Link spre comentariu

Nu ... nu e secret . Ma rog , nu mai este . De " fabrica " s - a ales praful ... la propriu , (si) ca sa intram in NATO . Se fac 20 de ani in curand ... La job ... tot felul de chestii . Unele de serie ... altele ad - hoc , cateva bucati . Bunaoara , emitatoare pentru telemetrie . Transmiteau parametrii de interes de la bordul produselor , in perioada de experimentare - testare . O multime de toruri ... cuplaje intre etaje , transformator contratimp etaj final , chiar si transformatoare pentru convertizor alimentare . Receptoare pentru ele ... dedicate , cu prelucrare - stocare semnal . Mai la joasa frecventa , filtre LC , amplificatoare acordate pentru comenzi servomecanisme , tot felul de chestii . Ceva amplificator magnetic ... ca principiu , surse alimentare la zeci de KHz , reglaj prin tensiune C.C. aplicata pe o infasurare  ... " strica " randamentul trafului . Aparatura de testare ... amplificator de putere 500W 18 KHz , 200V tensiune de iesire . Schema simetrica , de la un cap la altul  ... iesire pe traf ferita dublu ecranat . Cu toata instrumentatia de pe el ( voltmetru , ampermetru iesire etc . ) , utilizatorii il probau cu fierbator de cafea ... ma rog , amintiri . Mai sant , daca e interes ... mai povestim . Acasa ... jucarii radio , tot felul de receptoare ... mixere in inel , FI - uri cu bobine pe tor , preselectoare , generatoare semnal etc . Emisia nu m - a pasionat , desi am avut indicativ destul de timpuriu . Ma rog , nu eram interesat ... timpurile erau " curioase " ... chiar si cu ce facea omu' pe - acasa . Nu ca as fi avut ceva de ascuns ... n - aveam ce , si nici intentia . Doar ca ar fi trebuit explicatii ... si n - aveam chef , in perioada invatam si acasa ... ritmul si noutatile erau alerte .

Editat de gauss
Link spre comentariu
Acum 1 oră, VAX a spus:

Crede si nu cerceta ! 

Cam la asta se rezuma unele pareri exprimate acilea. Cu punctulete, verzi, pestrite, etc,  de parca nu se poate gresi la fabrica. Cel mai bine este sa masoari tot ce pui in montajul construit, sa stii pe ce te bazazi. Un Q-metru se face relativ usor si este extrem de util celor care mai construiesc aparatura cu bobine.

  Dv. probabil aveati timp de pierdut si oricum nu lucrati in productie, dupa norme, planuri si asemenea. Nici eu n-am lucrat la banda, aveam timp suficient, dar nu pierdea nimeni timpul cu chestii din astea. Componentele romanesti, intr-adevar nu erau doua la fel dintr-o suta de bucati, asa ca le evitam pe cit posibil in activitatea privata! la job faceam tot felul de acrobatii ca sa le tinem in functiune, aprovizionarea o faceam de obicei direct, adica cu mici atentii se luau componente selectate direct din sectiile de productie si trimise la magazie cu ''dedicatie''! ma refer la chestii mai importante, gen finali de emisie, care nu prea le ieseau bine celor de la ccsit-s! de aceea si iemi ii folosea doar daca era criza de importuri pe o perioada mai lunga.

  In general se gaseau de toate, cu toate restrictiile, sub o forma sau alta, intrau in tara componente de calitate, pe care desigur ca cei la care ajungeau le foloseau pentru ''cercetare'' transformindu-le rapid in bani!

 Pentru amatori, prin radiocluburi ajungeau de asemenea componente electronice valoroase, import chiar, la preturi ultrasubventionate, care direct sau indirect erau accesibile!

 

Acum 31 minute, ndor a spus:

Daca nici pe ce spune fabricantul nu mai poti pune baza ....

Pe de alta parte , ca sa masori tot ce bagi in diverse montaje si tot ce-ti cade in mana , pe principiul ca daca a gresit ala din fabrica , nu-ti ajunge o hala de echipamente si aparatura de masura.

Si ...poate, dupa ce ajungi sa le masori pe toate , constati ca din viata ta a mai ramas foarte putin  plus ca ai uitat de ce te-ai apucat sa masori toate alea !!

mai este varianta ca le masori pentru a trece mai repede timpul si sa vina ora de plecat acasa si ziua de salariu!

Link spre comentariu

Moi aussi, dar cei mai multi final de emisie am avut Motorola! imi placea cu suna numele producatorului! Un criteriu destul de stiintific, cred!

Acum 2 ore, radu42 a spus:

Probabil ferita cu pct verde din simetrizoarele tv s-ar putea folosi ptr scopul propus...deasemeni,feritele tip H verzi sau violet din mixerele RTP s-ar putea folosi fiind de f buna calitate.Am folosit asa ceva intr-o schema de ARF pentru MC3362 la adaptarea de impedanta intre tranzistor si intrarea in integrat !

violet doar, cele verzi lucra undeva mai jos, sub suta de mhz.

Editat de Marele Savant
Link spre comentariu
5 minutes ago, Marele Savant said:

 adica cu mici atentii se luau componente selectate direct din sectiile de productie si trimise la magazie cu ''dedicatie''! ma refer la chestii mai importante, gen finali de emisie, care nu prea le ieseau bine celor de la ccsit-s! de aceea si iemi

 

Mergea bine Vegeta! :d

2N4933 le`a reusit bine de tot!

Link spre comentariu

Daaa, daca facem abstractie de cistigul in putere! dar asa cum am spus, se rezolva direct cu angajatii, prin circuitul oficial plimbai doar hirtiile!

 

Apropo de hirtii: raposata iemi de ex avea obiceiul ca atunci cind nu-si facea planul si erau in pericol salariile, sa trimita la inteprinderile cu care avea relatii mai apropiate facturi aiure-n tramvai pentru a avea marfa vinduta. Pina ajungea la beneficiar unde mai statea citeva luni la dospit inainte sa se intoarca pentru ''marfa nelivrata'' trecea timpul, incepea un nou trimestru si o luam de la capat!

 Dar, da! nu ne caciuleam la straini! am mai povestit ca in vata lui 89 am returnat la iemi in service, un lot de aproape 100 de rtp-uri! din 100 de bucati livrate, au fost mai putin de 10 utilizabile, restul total sau partial nefunctionale! 

Link spre comentariu

Chiar ca ... Mai am si acum (4933) . O chestie interesanta ... dupa revolutie , in talciocul din Militari am gasit la o tiganca o punga ... am luat - o pe toata , cu inima stransa . Ma gandeam ca sant rebuturi , desi erau marcate corect ... ma rog , cu vopseaua aceea rosie inconfundabila , si scrisul inclinat , un pic neclar si pe alaturi sters . N - au fost pe degeaba ... dupa indelungi negocieri , cred ca se cunoaste " stilul " . Surpriza , au fost toate O.K. M - am mai intalnit cu tiganca , la alte vizite ulterioare ... avea niste KT 904 , 907 , ciudate ... pareau facute la noi . Bune si acelea ... apoi BLY 61 , 2N3553 , 2N3927 , BF- urile 9XX ... si alte minunatii ... ajunsesem s - o evit , fugea dupa mine cu pungile , strigand ... N - am reusit sa aflu de unde le avea , oricum am imprastiat pe la toti colegii si cunoscutii .

Editat de gauss
Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări