Stație de lipit analogica cu amplificator operational și ecran

[XAN77]

și te-ai împotmolit la așa schemă simplă?

Dacă rezistențele au valorile din schemă nu cred că e ok. Ai 2 operaționale, primul e amplificator și are un factor de amplificare foarte mic pentru o termocuplă de Gordak, care parcă este E sau J (scoate tensiune mai mare ca una K). Cu rezistor de 100k și 10+4kk7 câștigu ar fi de aproximativ 8, ceea ce e foarte puțin. Operaționalul al doilea este comparator, la el nu văd exact ce rezistorii dar par a fi 22k sus și 15k jos. Chiar și așa puteai verifica cu voltmetrul ce se întâmplă atunci când acuzi că nu se oprește din încălzit, ai fi văzut cât de mică este tensiunea amplificată livrată pe (-) la comparator față de tensiunea dată de potențiometru pe (+).

Editat Decembrie 18, 2019 de x_dadu

[kinderu56]

Operaționalul al doilea este comparator, l rezistorii sunt  2.2k sus și 1.5k jos  am uitat sa zi ca am 0.38v in pinu 2 de la AO

Editat Decembrie 18, 2019 de kinderu56

[Dxxx]

Iarasi va legati de o schema simpla dar proasta... cand aveti o varianta rezonabila propusa de Sesebe?

 

X_dadu iti repet inca odata: Gordak, Saike, Aoyue, Atten etc au toate termocuplu tip K.

Ti-am si trimis mai demult o poza cu documentatia rezistentei, unde se specifica clar.

 

Tu intotdeauna pleci de la ideea ca temperatura masurata de termocuplu este cea afisata, ceea ce este fals -> termocuplul masoara temperatura din rezistenta, care evident ca este mai mare decat a varfului, insa afisorul afiseaza o temperatura calculata/aproximata ca ar trebui sa fie pe varf si aproximatia nu este valabila decat la echilibru termic.

Din cauza asta tie ti se pare ca termocuplul da mai mult, insa el da normal, numai ca masoara temperatura mai mare din rezistenta.

Asta se intampla la orice letcon industrial, chiar si JBC sau Hakko T12.

 

Era bine sa se citeasca cu atentie si sa se priceapa ce am spus la pagina 20:

"

• temperaturile sunt cele masurate direct pe varful letconului
• tensiunile (23 / 25 sau 30mV) sunt cele date de termocuplul letconului (ele masoara temperatura in rezistenta, care este mult mai mare ca a varfului)
• masuratorile au fost facute pe un lot de peste 10 bucati de letcoane Gordak, cu termocuplu K.

"

 

[XAN77]

1k5, 2k2 sau 15k 22k, raportul e același. Nu stau să socotesc dar amplificatorul cu primul AO dă o tensiune prea mică, dar asta poți măsura să vezi, nu trebuie să mă crezi pe cuvânt.

 

Dxxx știu ce mi-ai mai zis, nu era nevoie să repeți, doar că eu nu sunt de acord cu tine. 

[Dxxx]

1. Eu iti explic, daca doresti iti fac si un desen explicativ.
2. Mai mult - de ce nu faci tu o masurare ca sa constati singur ca este tip K. Vorbesti fara a avea argumente.
3. Eu pot foarte bine sa fac masuratori de temperatura cu AVOmetrul la care atasez un termocuplu de letcon Gordak, in locul celui original, de tip K.
4. Pot sa caut poza cu ambalajul unde specifica clar tip K.
5. O logica elementara spune ca sursa de energie termica (in speta rezistenta, acolo unde se gaseste si termocuplul) TREBUIE sa fie mai calda decat obiectul incalzit (in acest caz varful, aflat fizic la distanta).

Probabil ca tu nu esti de acord...

 

Dar afirmatia pe care o faci (plecand de la faptul ca nu esti de acord... presupun ca din motive care nu se discuta) este gresita.

Cand o vad ma deranjeaza si nu pot sa nu reactionez.

 

Paranteza

Punctul 6 (dupa 5 de mai sus) - pentru alte tipuri de letcon, adica nu Gordak se poate da o cautare simpla pentru a vedea pe internet o sectiune (facuta cu o freza sau poate cu un flex) printr-un cartridge de JBC unde devine evidenta distanta minima dintre termocuplu si rezistenta si distanta mare de la ele pana la varf

Punctul 7 - o chestie elementara a principiului de functionare al letcoanelor cu senzor:

- senzorul este pus acolo pentru a proteja rezistenta

- rezistenta este mult supravoltata si daca senzorul nu citeste sau ar citi cu intarziere temperatura atunci rezistenta s-ar topi (supravoltarea in termeni de putere este cam x6 la un letcon ca Gordak si spre x20 la un cartridge JBC)

- ca sa nu existe intarzierea mentionata mai sus senzorul este evident plasat in rezistenta - la toate letcoanele cumparabile

- exista letcoane "de cercetare" care au si senzori dispusi in varf, dar oricum exista si cel din rezistenta si termostatarea este conectata la cel din urma

- toate letcoanele cumparabile citesc temperatura din rezistenta si afiseaza altceva, adica temperatura calculata/aproximata ca ar trebui sa fie pe varf (aproximatia nu este valabila decat la echilibru termic). Senzorul nu este acolo pentru a citi temperatura varfului, functia lui o ai mai sus.

[kinderu56]

pai am observat. ca am 0.38v in pinu 2 de la AO

[kinderu56]

am modificat rezistenta din 2 si 1 de la AO cu Una de 10k am modificat rezistenta din pinu 3 in loc de 10k cu una de 4k7 si cea catre VCC de 2k2 cu una de 5k6 si am mai adaugat una de 500 ohmi pe intrare de la senzor ,comportamentul la final este la fel ,dar acuma am in pinu 2 de la AO  12V 

Editat Decembrie 18, 2019 de kinderu56

[Vizitator]

Descarca d-le TINA9, deseneaza schema si memoreaz-o la EXEMPLE si apoi orice modificare o faci in 2 min. Iar in locul descrierii de mai sus pui direct schema. Vrei sa o redeseneze cine vrea sa te ajute? Eu ca sa te ajut ar trebui sa merg pe paginile anterioare sa gasesc schema, sa vad noile valori si sa o procesez. Daca schema era redesenata si pusa in postul anterior o vedeam in direct.

[kinderu56]

asta este schema  de origine 

 

Editat Decembrie 18, 2019 de kinderu56

[Nostalgic]

Schema asta e cu termistor NTC ,adica creste temperatura scade rezistenta, scade nivelul pe neinversoare ,nivel mai mare pe inversoare ,iesirea basculeaza low,nivel low pe inv.comparator.out comp. low .OPRIRE ÎNCĂLZIRE.

 

Schema asta nu functioneaza corect cu altfel de termocupla.

[Vizitator]

In loc de NTC pune un generator triunghiular de frecventa joasa si amplitudine de milivolti si o sa vezi raspunsul. TINA m-a ajutat foarte mult la circuite simple dar care ar fi mancat mult timp. Nu inteleg de ce nu se foloseste histerezis la comparator, MOS-ul poate intra in regim liniar si se va incalzi inutil. El trebuie sa fie doar ON/OFF.

EDIT: nu folosi operationalul ideal, alege 741 de exemplu.

EDIT2:  nu este indicat 741, trebuie ceva cu PNP la intrare. Am ales TL071 cu FET la intrare.

 

EDIT3:  am uitat sa modific rez din drena MOS. Am refacut cu 16 ohm si nu se modifica decat tensiunea de saturatie, ajunge la 1V.

 

Editat Decembrie 19, 2019 de Vizitator

[kinderu56]

letconul este o clona de GORDAK  din ce am masurat eu are rezistenta de 16 ohmi iar senzorul pe scala de ohmi indica 84 -90 Ohmi ia pe scara de volmetru indica 83 mV la temeratura e 400 grade iar la rece temperatura camerei senzoril are intre 1.5- 2 ohmi  iar pe scara de volmetru 0 ohmi , idea este deca se poate modifica divizorul de citire pentru acest tip de senzor care nu stiu de care este  , majoritate spun ca ar fii soda de tip k .

 

Am pus ntc pentru ca nu am gasit in TINA sonda de tip k

[vijelie02]

Acum 3 minute, kinderu56 a spus:

iar pe scara de volmetru 0 ohmi

Cum vine treaba asta?

Si pe pagina anterioara ati scris la fel, am zis ca o fi eroare de redactare, dar si a doua oara?

Eventual pe scara de voltmetru sa indice 0mV 

[Nostalgic]

1 oră în urmă, kinderu56 a spus:

 .......... majoritate spun ca ar fii soda de tip k .

La schema  de origine postata de dumneata nu poate functiona o alta termocupla.NTC -ul se modifica rezistenta in functie de temperatura ,tip K, in functie de temperatura debiteaza diferite nivele de TEM,(tensiuni electro motoare),adica volti , mV, etc.

Daca ai letcon cu alta termocupla , modifici configuratia schemei de origine .

 

 

Editat Decembrie 19, 2019 de Nostalgic

[Vizitator]

In simularea mea am pus un generator ca echivalent pt termocuplu. Dar schema nu este pt termocuplu pt ca functioneaza pe dos. Acolo este un PTC, creste temp--creste rezistenta-creste tensiunea pe divizor care este in + operational-creste tensiunea iesire-depaseste pragul operational 2-se blocheaza MOS-ul.