zvonacfirst Postat Iulie 22, 2019 Partajează Postat Iulie 22, 2019 (editat) Acum 25 minute, cirip a spus: In cazul asta se pune un 4.7u langa capsula lui LM358 intre pinii 8 si 4. Cam asa ... Pinii 4 si 8 sunt opusi pe diagonala. Cum sa pun condul aproape de ambii pini? Daca il pun aproape de 8 si il pun la masa este ok? Acum 25 minute, cirip a spus: C8 de 0.1uF ramane langa LM7812, iar C10 schimbat cu 4.7uF se va pune aproape de LM358 si scos de langa LM7812. Done! Asta este schema cu modificarile. Sper ca nu am gresit ceva. Daca imi ofera si @x_dadu solutia la modificarea propusa de el, revin. Editat Iulie 22, 2019 de zvonacfirst Link spre comentariu
cirip Postat Iulie 22, 2019 Partajează Postat Iulie 22, 2019 Acum 9 minute, zvonacfirst a spus: Pinii 4 si 8 sunt opusi pe diagonala. Cum sa pun condul aproape de ambii pini? Daca il pun aproape de 8 si il pun la masa este ok? Da, da. Ideea e sa fie cat se poate de aproape de integrat si cu trasee cat se poate de late. Ceva de genul pozei de mai jos. Link spre comentariu
zvonacfirst Postat Iulie 22, 2019 Partajează Postat Iulie 22, 2019 Aha, am inteles. Multumesc. Link spre comentariu
vijelie02 Postat Iulie 22, 2019 Partajează Postat Iulie 22, 2019 Colegul Marian a recomandat C5 pentru stabilitate, dar nu 100p, a zis sute de pF chiar 1-2nF. Deci puneti 1nF. Link spre comentariu
mac01 Postat Iulie 22, 2019 Partajează Postat Iulie 22, 2019 (editat) Daca nu tii la aspect....calareste integratul si lipesti condensatorul direct pe pinii integratului sau pe spatele cablajului. Am mai vazut astfel de solutii... Daca lucrezi cu smd-uri iti iese un montaj de 2/3cm...n-ai nevoie de niciun radiator. Editat Iulie 22, 2019 de mac01 Link spre comentariu
zvonacfirst Postat Iulie 22, 2019 Partajează Postat Iulie 22, 2019 (editat) Acum 11 minute, vijelie02 a spus: Colegul Marian a recomandat C5 pentru stabilitate, dar nu 100p, a zis sute de pF chiar 1-2nF. Deci puneti 1nF. OK. Eu am pus aseara ce am avut la repezeala la indemana. Acum 5 minute, mac01 a spus: Daca nu tii la aspect....calareste integratul si lipesti condensatorul direct pe pinii integratului sau pe spatele cablajului. Am mai vazut astfel de solutii... Tin foarte mult la aspect. Am sa vad ce solutie aplic Acum 5 minute, mac01 a spus: Daca lucrezi cu smd-uri iti iese un montaj de 2/3cm...nici n-ai nevoie de vreun radiator. Poate ca am sa incerc. Dar cu restul carcasei ce fac? Ramane prea mult spatiu nefolosit. Caut o carcasa mai mica. Editat Iulie 22, 2019 de zvonacfirst Link spre comentariu
vijelie02 Postat Iulie 22, 2019 Partajează Postat Iulie 22, 2019 (editat) @zvonacfirst uite aici o varianta de AO neinversor, dar daca folositi aceasta varianta atunci trebuie "inversat" si comparatorul. Carcasa mai mica inseamna ca nu e stabila pe masa si o tragi cu letconul dupa tine. Las-o asa goala pe interior ca nu plateste chirie pe m2 Editat Iulie 22, 2019 de vijelie02 Link spre comentariu
XAN77 Postat Iulie 23, 2019 Partajează Postat Iulie 23, 2019 am desenat și eu acum în grabă ca să vezi cum vine AO ca neinversor. Nu e schema completă dar ce lipsește nu cred că contează. R5 asigură protecția anti termocuplă întreruptă. Link spre comentariu
Marian Postat Iulie 23, 2019 Partajează Postat Iulie 23, 2019 (editat) Nu vroiam sa mai intervin insa are legatura cu ceva ce am sugerat eu, deci... 10 hours ago, cirip said: 3) Nici C5 nu e mai breaz. Contributia lui ar incepe pe la 1.59MHz, dar ma tem ca la frecventa aia LM358 a lesinat de mult. La un produs amplificare*banda de 1MHz, la un castig de 244, banda lui LM358 devine vreo 4KHz. Ce e peste 4KHz e atenuat in mod natural de AO. Reactanta C5 egaleaza rezistenta din reactie undeva pe la 6,5khz, acolo castigul in bucla inchisa incepe sa scada cu 20db/dec ( 6db/oct ), nu la 1Mhz. Asta pentru ca practic in CA rezistenta de feedback incepe sa scada de la acea frecventa in sus ( sigur, reducerea incepe mai devreme, insa polul acolo este ). Este drept ca bucla deschisa a 358 nu permite un castig asa mare decat pana pe la 4khz, deci 100p ar putea fi putin, am spus insa intr-adevar ceva sute de pF sau eventual 1-2n. La fel de drept este si faptul ca tocmai datorita benzii foarte mici la 358 pentru amplificarea asta, ar putea sa fie stabil si fara compensare, totusi ar putea sa nu fie stabil. Eu nu m-as risca, mai ales ca nu se detine osciloscop, as pune pentru siguranta 1n. ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Ma uit la ultima schema pusa de @zvonacfirst si nu pricep ce cauta C3 acolo, nu are nici o logica. C1 deasemeni nu are nici o logica, si mai mult decat atat risca destabilizarea AO. C4 nu are nici un rost, nu vad ce ar trebui sa faca el acolo, AO face tot posibilul sa-si mentina cele 2 intrari la acelasi potential ( este una dintre regulile definitorii/fundamentale pentru orice AO ), C4 este deci mai inutil decat o frectie la picior de lemn. Am sustinut sugestia lui @sesebe ( si @Dxxx ) de modificare a structurii AO in neinversor si adaugarea acelei rezistente pentru protectia in cazul problemelor de contact la termocupla, am explicat amanuntit ce trebui facut, dar nu s-a facut nimic. Nu-mi imaginez nici macar un incepator care sa nu cunoasca structura elementara a unui AO neinversor, deci n-o sa insist cu schema. C8 nu se pune nici macar in schema imediat pe iesirea regulatorului ca nu decuplezi regulatorul ci decuplezi alimentarea AO, prin urmare si in schema pui C8 neaparat direct pe pinul de alimentare ( 8 ) al 358. C6 in afara de a incetini senzorul ( termocupla ) nu vad alt efect, e drept ca 100p este cel mai probabil prea putin sa conteze, insa valori semnificative acolo chiar nu vad de ce ar fi folosite. Nu tin minte sa fi vazut vreo schema de circuit cu termocupla K unde sa se puna condensator direct pe firele termocuplei. N-ar strica ceva compensare jonctiune rece ( vezi schema pusa de Sesebe si vezi "cold junction compensation" pe gugle ), dar na... Raman in continuare la parerea ca 1k este o sarcina cam mica pentru termocupla, dar probabil merge si asa. C2 nu-i vad rostul, altul in afara de a incerca cu tot dinadinsul destabilizarea comparatorului. E un amarat de "schmith trigger", nu are nevoie de asemenea artificii pentru ca histeresisul ( care se face cu rezistenta, NU condensator ) asigura intrinsec stabilitatea bascularilor intre alimentari, deci nu vad pentru ce sa faceti lucrurile mai cu mot decat se fac de obicei. Inteleg si apreciez perseverenta insa controlul analogic decent pentru o statie de lipit nu-i simplu si nici ieftin. In variantele digitale exista uC care detine el insusi cam tot ce e nevoie ( ADC-uri si DAC-uri foarte rapide si performante, comparatoare, generatoare pwm, pini I/O suficienti pentru toate functiile ce te-ar interesa, etc ), acolo schema pare destul de simpla pentru ca totul se face in cod. Aici in schimb trebui sa reproduci analogic totul, si desi aceleasi potentiale performante sunt destul de greu ( ca sa nu zic imposibil ) de obtinut in varianta analogica, totusi se pot face destule, numai ca schema rezultata este destul de complexa. Pentru strictul necesar probabil ca si asta ar merge si asa cum e, deci... deci nu va mai plictisesc si ma retrag. Spor. Editat Iulie 23, 2019 de Marian Link spre comentariu
sesebe Postat Iulie 23, 2019 Partajează Postat Iulie 23, 2019 La schema pusa de mine R3 ar trebui conectat la masa nu la divizorul rezistiv si in felul acesta ar asigura o oarecare protectie la intreruperea termocuplei. Ar putea chiar sa i se mai reduca valoarea pina spre 47-100K. Link spre comentariu
nico_2010 Postat Iulie 23, 2019 Partajează Postat Iulie 23, 2019 O varianta de letcon termostatat (fara citirea temperaturii, asta se va face cu cel mai ieftin uC din seria Atmel), care asigura o reglare, din potentiometru, a temperaturii intre 150 grade si 450 grade si are cateva aspecte care ar fi utile: - histerezis +/- 3 grade (fix), in jurul valorii de temperatura setate; - protectie la intreruperea termocuplului (sau la existenta/aparitia unui contact imperfect); - protectie la supratemperatura (peste 465 grade), intrerupe alimentarea letconului. Alimentarea se va restabili dupa ce temperatura letconului scade sub 465 grade. - termocuplul folosit in schema este de tip K, fara compensari si alte minuni. forum_test.PDF Link spre comentariu
XAN77 Postat Iulie 23, 2019 Partajează Postat Iulie 23, 2019 Daca se scade amplificafea din R3, astfel ca la 150 grade amplificatorul sa dea 1.5V si nu 5 cum da asa cum e schema, poate pune un voltmetru direct in pin 1. Link spre comentariu
nico_2010 Postat Iulie 23, 2019 Partajează Postat Iulie 23, 2019 (editat) Poate... Doar ca atunci mai trebuie modificate si valorile altor componente. L.E.: Modificarea rezistentei R12 la 500k duce la micsorarea histerezis-ului la 2 grade. Editat Iulie 23, 2019 de nico_2010 Link spre comentariu
Dxxx Postat Iulie 23, 2019 Partajează Postat Iulie 23, 2019 Ma oferisem sa ajut, insa vad ca subiectul devine prea stufos, si dupa 3 zile pierd prea mult timp cu mult text si putin continut... Cum voi mai pleca la munte in urmatorul interval, nu cred sa am chef sa parcurg inca 20 pagini de acest tip... deci puteti utiliza PM daca exista vreo intrebare CONCRETA. Si acum cateva puncte din ultimile 8 pagini care consider ca merita raspuns, tot fara a ma angrena in nici o polemica: comutarea unui MOSFET duce la Rds minim cu cat Ugs este mai mare, neliniar. Pentru randament maxim doresti Rds minim, desigur ca asta este critic la letcoane care functioneza la 8-10A si nu la cei numai 2A din acest caz. Iar orice data de DS este acoperitoare, vorbesc de DS de la firme adevarate , deci Ugs pana la 20V sunt perfect OK. In plus eu am sugerat alimentare IC la numai 18V, si integratele de tip 324/358 dau la iesire cu circa 2V sub tensiunea de alimentare. Oricum era numai o recomandare de "finete" pentru punctul de functionare. la 10mOhmi si 2A avem 20mW pe mosfet in timpul conductiei. Si ZERO in timpul lipsei conductiei. La comutari de cativa Hz maxim si tipic sub 1Hz pierderile energetice pe fronturile de comutare sunt neglijabile. Deci de unde nevoie de radiator? Eu folosesc capsule de plastic fara pad pentru radiator deloc, la curenti si de 10A... intreruperea fizica a TC (termocuplului) nu intra realistic in discutie, dar este foarte posibila intreruperea cablului letconului (atingere cu varful cald) sau contact prost sau imperfect in borna. In acest caz o protectie este foarte importanta, pentru ca in mod eronat termocuplu zice ca varful este rece, desi a ajuns la incandescenta... topire ... incendiu. Deja aveti exemplu de la X_dadu cum se poate face asta cu un simplu rezistor pull-up. Stand-by - atentie, asta nu are rost decat la un letcon cu reactie rapida / adica sa revina din temperatura scazuta a stand-by-ului in sub 2 secunde. In afara de JBC care acopera lejer specificatia asta, singurele variante care macar se apropie sunt cele cu cartridge (Hakko T12 sau altele, de la diversi producatori). Toate au in comun cuplare/conductie termica mult mai buna si putere ceva mai mare decat letcoanele cu aplicatie pe acesta schema. Deci orice tentatie de a introduce stand-by nu are justificare la astfel de letcon, in practica numai va incurca. Va doresc spor cu schema pe viitor, as vrea sa vad varianta finala, dar fara balast de discutii sterile. Link spre comentariu
Marian Postat Iulie 23, 2019 Partajează Postat Iulie 23, 2019 17 minutes ago, Dxxx said: deci Ugs pana la 20V sunt perfect OK Inlocuie "perfect" cu "posibil" si suntem de acord. Asta pentru ca 20V este maximul absolut admis, orice electronist cu simt de raspundere se tine intotdeauna cat se poate de departe de tabelul ala. 20V ( chiar si 18 ) in poarta sunt absolut inutili, si-ti demonstrez foarte usor. Iau cazul IRF3205 cu care s-a inceput, in pdf-ul de la IR se specifica in tabel la capitolul Rds-On o valoare tipica de 8mOhm in conditiile unui curent de 62A si o tensiune de deschidere poarta-sursa de 10V. Mai jos in grafice avem si pe cel cu Vds versus ID, si curba de 10V in poarta ( Vgs ) se intersecteaza cu linia de 20A undeva sub 0,15V ( graficul este logaritmic ), adica RdsOn este deja sub tipicul exprimat in tabel la doar 10V in poarta. Este absolut normal, pragul de deschidere este undeva sub 4V si de acolo in sus RdsOn scade exponential. Pentru mosfeti mai mult de 12-15V nu are nici un sens, e doar risipa. Chestiunea asta este unul dintre cele mai usoare lucruri de testat practic. PS1: Tu lucrezi cu letcon de 240W? Ca ai zis de letcon care lucreaza la 10A, si la 24V... 31 minutes ago, Dxxx said: la 10mOhmi si 2A avem 20mW pe mosfet in timpul conductiei. 40mW dar e mai putin relevat, oricum nu are nevoie de radiator nici macar la 5A. 33 minutes ago, Dxxx said: adica sa revina din temperatura scazuta a stand-by-ului in sub 2 secunde Daca sta mai mult care-i problema? La al meu astept dupa stand-by vreo 10 secunde pana pot lucra cu el ( poate o idee mai mult ), si e ultima mea problema. La fel si aici, nu trebui sa cheltuim sume exorbitante ca sa putem beneficia de o functie totusi utila, ca daca pleci de la birou si uiti sa opresti letconul ( si mie mi s-a intamplat ) macar stii ca are o functie care nu-l lasa sa mearga asa fara rost. Cat despre putere, pentru electronica pe care majoritatea o facem 40-60W este arhisuficient, nu vad la ce ti-ar trebui mai mult. Mult mai importanta este inertia termica a varfului, poti sa ai letcon de 1-200W, cu varf ascutit e inutil in proportie de 70-80%. ____________________________________________________________________________________________________________________________ PS2: Amplificatorul diferential e foarte interesant in simulare, in realitate insa e mai greu de implementat. Rezistentele trebuiesc foarte restrictiv imperecheate, offset-ul AO trebui sa fie foarte mic, trebui ceva atentie la tensiunea de mod comun, etc... Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum