Tubul 6J1P

[Vizitator]

Domeniul tensiunilor anodice merge pana la 190/240V la 6J1P/6J1P-EV. Apoi caracteristicile anodice ale diferitelor valori ale tensiunii pe grila 1 sunt valabile in domenii diferite ale tensiunilor anodice la varianta EV, in timp ce pentru varianta de baza sunt trasate toate pe intreg intervalul de definitie al tensiunii anodice. Daca se cerceteaza cu atentie caracteristicile aparute in editia Catalogului de Tuburi Electronice, citata de mine mai sus, veti constata si mici diferente la curentii anodici ai acelorasi valori ale tensiunilor anodice. Iata mai jos doua seturi de valori de catalog extrase din editia 1967 a catalogului citat - parametrii care difera au fost marcati cu maron la varianta de baza:

* 6J1P: Uf/If/Ua/Ia/Ug2/Ig2/-Ug1/S/Ri/Pda/Pdg2Cgc/Cac/Cga=6,3/0,175/120/7,5/120/3,5/-1,75/5,2/0,5/2,5/0,51/4,4/2,1/0,02. Ca mentiune importanta, pentru aceasta varianta nu se indica in catalog nici-o valoare vis a vis de durabilitatea economica.

* 6J1P-EV: Uf/If/Ua/Ia/Ug2/Ig2/-Ug1/S/Ri/Pda/Pdg2Cgc/Cac/Cga=6,3/0,17/120/7,35/120/-/-/5,15/-/-/-/-/-/-.

Ca mentiuni importante - in catalogul din '67 este prins sub codul 6J1P-F, iar durabilitatea economica este de 5000 ore.

 

In alta ordine de idei, durabilitatea economica de 500 ore, este precizata la varianta 6J1P-ER (prins in catalogul citat sub codul 6J1P-B) La acest tip de tub, intr-adevar restul caracteristicilor sunt identice cu ale tubului 6J1P-EV.

 

Concluzii:

1 - Se vede ca la tubul 6J1P s-au urmarit performantele, relativ la ceea ce este o pentoda amplificatoare de tensiune cu panta fixa, spre deosebire de oricare din celelalte doua variante, unde un sir lung de parametrii - printre care si capacitatile parazite - nu au fost indicate, ceea ce inseamna ca nici unuia dintre ele nu i se cer performantele variantei de baza - 6J1P;

2 - Varianta 6J1P-EV a fost dezvoltata ca o varianta cu aplicatii militare. Daca se citesc cu atentie mentiunile foilor de date din documentatia in engleza, se va constata ca se pune accentul in special pe rezistenta mecanica a tubului la vibratii de diferite intensitati date sub forma de multipli ai acceleratiei gravitationale (g);

3 - Datorita faptului ca a fost un tub foarte raspandit in epoca - asa dupa cum mai preciza cineva anterior - probabil ca varianta 6J1P-ER a fost dezvoltata ca o varianta comerciala ieftina a variantei militare 6J1P-EV.

[mișa]

Sunt foarte rare cazurile in care un proiect este influientat de aceste mici diferente de caracteristici.(atit de rare incit cred ca nici nu exista) De obicei, in electronica, proiectele se fac acoperitor. Adica sa fiu mai explicit, daca o schema functioneaza diferit prin inlocuirea celor 3 variante intre ele inseamna ca practic schema e nefunctionala deoarece lampile isi schimba mult mai mult caracteristicile prin uzura. Proiectul, daca e corect facut, trebuie sa "inghita" modificari mari de caracteristici ale tuburilor pentru a asigura functionarea corecta pe intreaga durata de viata a lampilor. La capitolul capacitati parazite lucrurile stau similar, adica daca doar banuim ca aceste capacitati se apropie de limita superioara admisa, schimbam tipul lampilor inca din faza de proiectare.Prin asta vreau sa zic ca din punctul de vedere al electronistului aceste tipuri de 6j1p sunt interschimbabile si mai mult, caracteristicile din catalog sunt niste caracteristici medii, care pot suferii modificari destul de mari de la un exemplar la altul.Singurele diferente remarcabile ar fi cele legate de fiabilitate si durata de viata. Cam asa trebuie pusa problema. Daca ar fi sa nu admitem tolerante, nimic nu ar fi functional. Un proiect bun admite mari tolerante.

[Depanatoru]

Daca se suprapun caracteristicile se observa ca sunt la fel , adica pentru o tensiune anodica corespunde acelasi curent anodic . Asta inseamna ca sunt identice tuburile . Tuburile cu -EV au tensiunea maxima si curentul mai mici trecute in catalog ( asta se observa si in grafice ) fata de versiunea normala , tocmai pentru ca folosite asa au viata mai lunga . Si un tub normal neforjat la maxim va tine mii si mii de ore , exact ca unul -EV .

[Vizitator]

Acesti timpi exprimati in ore 500 respectiv 5000 sint timpi minimi-posibili garantati !!!, asta nu inseamna ca respectiva lampa va functiona 500 de ore sau 5000 de ore ,va functiona mult mai mult(mii,respectiv zeci de mii de ore) ,ginditiva la rubin 102 ,temp 2,temp 6 televizoare care foloseau acest tub 6j1p,extrem de rar se intimpla sa fie necesara inlocuirea 6j1p(oricum dupa multi ani-considerind "minim" 4h pe zi si cinci ani/-inseamna 4 x 5 x 365=7300h,de obicei ajungea la ghena televizorul fara a fi schimbata vre-o pentoda 6j1p),asadar trageti singuri cocluzie(valabil pentru cei mai putin familiarizati cu acele timpuri).

Rubin 102 dateaza cam din ani 1956-57-58 prin ani 1978 (20 ani-diferenta) inca mai functionau fara prea multe 6j1p schimbate(au fost televizoare care nu au "pupat" pe toata perioada "vieti" lor 6j1p noi/schimbate).Astfel(se deduce-accepta-intelege ca) acele ore 500 respectiv 5000 nu reprezinta durata de "viata" -doar durata garantata cu siguranta ,durata de "viata" fiind mult mai mare de obicei/regula.

[hpavictor]

Oaaau !?! Super explicatie , argumente absolut reale , acum inteleg si diferenta 6P3s - 6P3se , ultima avand date de catalog mai limitate , tocmai pentru a o folosi intr-un regim mai putin dur , dar care ii lungeste viata lampii , metoda extrem de simpla ! Pentru mine este o dilema grea , durata de viata a tuburilor....pacat ca sunt consumabile ! Merita respectate !

[Kosmin]

Pai cam asta am citit si pe forumurile rusesti, la fel explicau si acolo ca datele din foaia de catalog cu privire la durata de viata a tuburilor au fost ridicate in regim continuu la curent anodic maxim ori in aplicatiile audio doar in clasa A sunt solicitate in continuu finalele, in rest stau mai lejer, chiar si in clasa A daca se alege o putere disipata mai mica ajuta la prelungirea vietii lampilor.

[bobo_romania]

Revenind la subiect,adica 6j1p,pot spune ca am realizat cu succes un montaj cu schema de pe prima pagina,cea desenata in eagle si l-am alimentat la 24v. Am realizat 2 asemenea montaje in cascada si le-am pus in fata unui TDA2030A. Rezultatul fiin un amplificator de chitara mai ''domestic'' cu un sunet bun.Iata ca se poate 6j1p si in audio. Seara buna!

[klauss00]

1J24B si 1J29B se gasesc la foste cadre MApN care au pus ochii pe ele si le-au putut sustrage atunci cand a fost cazul.De asemenea se mai gasesc la rusnaci prin talcioc dar trebuie sa intrebi, evident sunt relativ rare.1T4 stiu ca sunt bune la microreceptoare pe unde scurte, excelente ca numar de piese externe si Ufilament = 1.5V.M-au luat degetele pe dinainte mai sus. Ceea ce am facut eu e cu 1J29B. 1J24B stau inca in sertar si probabil ca-mi vor servi la ceva preamplificator.Stima,ALEKS

sau pe ebay.com

[carageae]

Ca o completare la ce s-a spus mai devreme despre durata lampilor in TV-uri, televizoarele romanesti erau estimate la 4-5000 de ore de functionare, la o utilizare moderata, dar cei care au avut de-a face cu ele pot sa confirme ca de cele mai multe ori lampile se stricau datorita altor componente, de multe ori de proasta calitate...PL500,PY88 mureau din cauza trafului de linii - eu il schimbam chiar daca mergea cand spunea clientul ca a schimbat 2-3 PL500 in mai putin de 2 ani, cele finale B.V. datorita trafului cadre care avea spire in scurt, si de multe ori apareau negativari aiurea din cauza condensatoarelor uscate. Majoritatea mesterilor insa de multe ori se multumeau sa schimbe lampa arsa si daca mergea TV-ul...era bine si asa...eu mai schimbam si condensatoare din alea de pe langa cele 4 semireglabile...cand era imaginea prea "tuguiata"...Cred ca asa se explica de ce TV-urile rusesti sau de alte natii au mai ramas in functiune si dupa anul 2000, desi erau facute la inceputul anilor 60, in timp ce TV-urile din seria Miraj-Venus aproape au disparut scurt timp dupa revolutie...ultimul reparat de mine a fost in 1997-1998, un Venus cules de o colega din pod si adus in camera la camin. Pe cablu avea o imagine incredibila fata de TV-ul cu integrate Diamant din dotare...Eu am avut in stare de functionare un Temp 6 pana acum 2 ani, lampile erau schimbate in mare parte, dar 6J1P erau aceleasi - aveam si noi dar nu s-a schimbat nimic cand le-am probat.****Inrudita cu 6J1P este si lampa 6J38P - eu am luat de ocazie cateva noi/NOS. A facut cineva ceva cu ele? Pe net am gasit doar caracteristicile de baza in ruseste...

[imreberes]

Fara sa zic vreo prostie, tubul 5654 este o varianta "mai buna" a tubului 6J1P? Daca da, are cineva vreo schema de preamplif de microfon cu 5654?

[carageae]

Nu e o prostie, tubul e echivalent cu 6J1P...acum cu cat poate fi mai "bun" un EF95 decat un E95F...ramane de vazut, incercat...

Probabil 5654 era folosit prin echivalentele americane ale TV-urilor rusesti...sau prin radio

http://www.radiomuseum.org/tubes/tube_56545.html

Pentru microfon nu as folosi altceva decat EF86 sau 6J32P...sau 6267 daca tot ai dat-o pe tuburi americane...dar nu cred ca vei obtine un raport semnal zgomot mai bun pe lampi decat un amplificator operational de calitate...cat despre "plusul" de calitate pe care l-ar putea aduce teoretic un etaj preamplificator pe lampi cred ca e neglijabil la folosirea unui microfon de plastic de 4-5 lei...sau ai ceva de calitate?

***

Revin si eu cu intrebarea de mai sus...a folosit cineva 6J38P? Arata ca 6J1P, adica soclu de 7 pini, e doar un pic mai inalta...era folosita cam in acelasi scop...eu am pus in Temp in loc de 6j1P si nu s-a schimbat nimic la functionarea televizorului...

[Ovidanie]

Am gasit un proiect cu 6J1P dar am nevoie de putin ajutor. Nu pot sa descarc ''PCB diagram'' din link-ul: http://www.182e.com/show.aspx?id=654&cid=10

 

Ma puteti ajuta?

[Untold]

Se pare ca trebuie facut cont ca sa puteti descarca...Ar mai fi varianta cu google translate pt treaba asta..desi, nu stiu cum sau daca o sa functioneze.Nici nu stiu ce limba e: japoneza sau chineza?L.E. E chineza... TUPAO.COM.CN, CN=China