BITX20

[Vizitator mirzan daniel]

acum am definitivat si vfo-ul calibrat exact intre 3500 si 3800 khz.n-am folosit vfo extern.,ci cel de pe placa principala.operatia a fost destul de anevoioasa,jongland mai multe capacitati pt a avea intr-o cursa normala a unui CV obisnuit toata banda(inclusiv CW).ma gandesc sa-l las doar pt 80m.receptorul e foarte sensibil,acum,la 11.30 aud ucrainieni sub 3700,in coditiile in care banda nu e deschisa.ce-i drept si cu un long de 81m.surprinzator,zgomotul e mai mic decat multe alte rig-uri industriale pe care le-am testat.(mare dreptate avea yo2mho).mai stau putin si trec la agc,varianta lui yo6pir.apoi la calibrarea emisiei.

[yo6pir]

Bravo Daniel, Da-i inainte cu constructia si vei vedea ca a meritat. Totusi te sfatuiesc sa pui un stabilizator de frecventa pe VFO caci altfel va fugii un pic si e deranjant pentru cel care te receptioneaza sa fuga dupa emisiunea ta cu RIT-ul. Poti incerca cu succes versiunea lui IK3OIL, merge traznet! Deasemenea ma fac nevoit sa postez unele dintre ideile de imbunatatire (MOD) a acestui trcv. pe care le-am sudiat si le-am aplicat, unele dintre ele, si eu la varianta construita de mine. Am pus in fisierul zip toate aceste fisiere. Spor la construit!Ovidiu.

[Vizitator mirzan daniel]

asa e dl ovidiu!sunt o gramada de idei noi ce pot fi puse in practica la acest rig.apropos de asta,acel soc de frecventa de la intrarea AF face milioane!receptia este fantastic de buna pt un transceiver cat de cat simplu.cred,totusi,ca am sa il fac pe 2 benzi cu vfo extern.placa de filtre comutabile prin diode e deja facuta.receptia cw se face lesne(lucru probat) prin modificarea capacitatilor din filtru de 10mhz,pe langa asta si o filtrare suplimentara in joasa frecventa.tot in cw,la emisie,se dezechilibreaza puntea printr-un releu si obtii tonul telegrafic.si uite asa iese un mic transceiver in ambele moduri.ma duc sa ma apuc din nou de lucru la el,cat imi mai permite concediul,hi!ca dupa aia vai de mine!

[ALVIN]

Salut, scuze daca e off-topic, aveti aici kitul unui englex, are la baza BITX dar cu multe imbunatatiri: http://www.radio-kits.co.uk/mkars80page.html

[nea_bobina]

Am retinut valoarea condensatorului de 316pf stiroflex si am calculat valoarea inductantei pentru 3600khz (frecventa centrala din banda) si a reiesit 3,16uH.

Ovidiu, recomandarile practice si link-ul oferit de tine demonstreaza bunavointa de care dai dovada de fiecare data cand postezi pentru colegii amatori, dar ceva e in neregula in socoteli... te rog sa nu te superi daca incerc o corectie:Din formula lui Thompson (f = 1 / [2*PI*SQR(LC)] rezulta L = 1/[4*PI^2*f^2*C] .Daca lucram in [sI], luand f = 3650KHz = 3650e3 Hz si C= 316pF= 316*10^-12F, va rezulta L = 6.016e-6H, respectiv L = 6uH. Invers, folosind aceasi formula, rezulta ca pentru o inductanta de 3.16uH si o capacitate de 316pF, rezulta f = 5.037 MHz .

In secundar am pus nr de spire ca si la bobinele lui A412 adica 6 spire. Condensatorul de cuplaj l-am imprumutat tot de la schema lui A412.

OK. In lipsa de altceva, merge sa ne jucam si cu ce a facut Lix pe vremea cand a conceput A412. Infasurarile bobinelor FTB erau realizate prin bobinarea deasupra infasurarilor de cuplaj, oferind astfel o atenuare de insertie destul de mare. Conjugand aceasta cu una din problemele de care suferea A412 - respectiv nivelul scazut al VFO-ului - se ocolea multumitor aparitia intermodulatiei, dar in detrimentul sensibilitatii. Multi au incercat sa construiasca preselectoare, fara sa realizeze ca de fapt, vor strica astfel raportul S/Z , hi. Una din solutiile de bun augur s-a dovedit a fi marirea nivelul semnalului injectat in mixerul cu diode; astfel, cuplajele FTB-urilor s-au putut bobina peste bobinele de acord, micsorand sensibil atenuarea de insertie si marind astfel sensibilitatea, fara sa creasca nivelul de intermodulatie. E drept, o astfel de solutie a implicat cateva mici inginerii la nivelul VFO, dar asta e un alt capitol. In ceea ce priveste FTB-urile asemanatoare lui A412, avem de-a face cu un compromis intre factorul de cuplaj al bobinelor fiecarei celule a filtrului, valorile condensatoarelor de acord si a celui de cuplaj, care trebuie tatonat pentru a gasi o caracteristica relativ liniara in banda de trecere a filtrului (cuplaj critic). Daca e prea mic, banda se ingusteaza, dar tinde sa aiba doar un singur maxim (cuplaj subcritic). Daca e prea mare, se formeaza doua maxime, dar banda se lateste inutil, avand si o liniaritate proasta. Solutiile disponibile la nivel de amator, in vederea rezolvarii acestei probleme, sunt:1) calculul riguros, apoi simularea circuitului FTB in LTSpice (disponibil gratuit);2) utilizarea unui osciloscop si a unui generator de semnal nepretentios, pentru baleierea benzii de trecere a FTB, apoi ridicarea caracteristicii in puncte. O a treia solutie, ar fi utilizarea conjugata a unui osciloscop (preferabil dublu-spot) cu un generator de functii care sa permita si o iesire de tip SYNC sau TRIGGER OUT, avand ca scop final functionarea ca vobuloscop. Personal am facut acest lucru cu un generator de functii cu DDS, permitandu-mi vizualizarea comoda a caracteristicii multor tipuri de filtre, mai ales in cazul celor cu cristale de cuart, care au o banda extrem de ingusta. 73z de Nea Bobina

[Yo4You]

Multumim mult de informatii dumneavoatra vorbiti SF-uri multi dintre noi nu avem nici osciloscop si totusi am pus pe picioare un transceiver sa fim seriosi.Cu un simplu VFO se injecteaza semnal in filtrul trece banda la iesirea lui se pune un detector de RF (dublor de tensiune cu diode germaniu si un instrument cu ac) acordul facandu-se din miezul bobinelor astefel incat in mijlocul benzii dorite a fi receptionate sa se traga un maxim.73!

[Vizitator mirzan daniel]

Am retinut valoarea condensatorului de 316pf stiroflex si am calculat valoarea inductantei pentru 3600khz (frecventa centrala din banda) si a reiesit 3,16uH.

Ovidiu, recomandarile practice si link-ul oferit de tine demonstreaza bunavointa de care dai dovada de fiecare data cand postezi pentru colegii amatori, dar ceva e in neregula in socoteli... te rog sa nu te superi daca incerc o corectie:

 

Din formula lui Thompson (f = 1 / [2*PI*SQR(LC)] rezulta L = 1/[4*PI^2*f^2*C] .

Daca lucram in [sI], luand f = 3650KHz = 3650e3 Hz si C= 316pF= 316*10^-12F, va rezulta L = 6.016e-6H, respectiv L = 6uH.

 

Invers, folosind aceasi formula, rezulta ca pentru o inductanta de 3.16uH si o capacitate de 316pF, rezulta f = 5.037 MHz .

In secundar am pus nr de spire ca si la bobinele lui A412 adica 6 spire. Condensatorul de cuplaj l-am imprumutat tot de la schema lui A412.

OK. In lipsa de altceva, merge sa ne jucam si cu ce a facut Lix pe vremea cand a conceput A412. Infasurarile bobinelor FTB erau realizate prin bobinarea deasupra infasurarilor de cuplaj, oferind astfel o atenuare de insertie destul de mare. Conjugand aceasta cu una din problemele de care suferea A412 - respectiv nivelul scazut al VFO-ului - se ocolea multumitor aparitia intermodulatiei, dar in detrimentul sensibilitatii. Multi au incercat sa construiasca preselectoare, fara sa realizeze ca de fapt, vor strica astfel raportul S/Z , hi.

 

Una din solutiile de bun augur s-a dovedit a fi marirea nivelul semnalului injectat in mixerul cu diode; astfel, cuplajele FTB-urilor s-au putut bobina peste bobinele de acord, micsorand sensibil atenuarea de insertie si marind astfel sensibilitatea, fara sa creasca nivelul de intermodulatie. E drept, o astfel de solutie a implicat cateva mici inginerii la nivelul VFO, dar asta e un alt capitol.

 

In ceea ce priveste FTB-urile asemanatoare lui A412, avem de-a face cu un compromis intre factorul de cuplaj al bobinelor fiecarei celule a filtrului, valorile condensatoarelor de acord si a celui de cuplaj, care trebuie tatonat pentru a gasi o caracteristica relativ liniara in banda de trecere a filtrului (cuplaj critic). Daca e prea mic, banda se ingusteaza, dar tinde sa aiba doar un singur maxim (cuplaj subcritic). Daca e prea mare, se formeaza doua maxime, dar banda se lateste inutil, avand si o liniaritate proasta.

 

Solutiile disponibile la nivel de amator, in vederea rezolvarii acestei probleme, sunt:

1) calculul riguros, apoi simularea circuitului FTB in LTSpice (disponibil gratuit);

2) utilizarea unui osciloscop si a unui generator de semnal nepretentios, pentru baleierea benzii de trecere a FTB, apoi ridicarea caracteristicii in puncte.

 

O a treia solutie, ar fi utilizarea conjugata a unui osciloscop (preferabil dublu-spot) cu un generator de functii care sa permita si o iesire de tip SYNC sau TRIGGER OUT, avand ca scop final functionarea ca vobuloscop. Personal am facut acest lucru cu un generator de functii cu DDS, permitandu-mi vizualizarea comoda a caracteristicii multor tipuri de filtre, mai ales in cazul celor cu cristale de cuart, care au o banda extrem de ingusta.

 

73z de Nea Bobina

Ce-i Fery,n-ai auzit de formula lui Thompson?Mare adevar!

[nea_bobina]

Multumim mult de informatii dumneavoatra vorbiti SF-uri multi dintre noi nu avem nici osciloscop si totusi am pus pe picioare un transceiver sa fim seriosi.Cu un simplu VFO se injecteaza semnal in filtrul trece banda la iesirea lui se pune un detector de RF (dublor de tensiune cu diode germaniu si un instrument cu ac) acordul facandu-se din miezul bobinelor astefel incat in mijlocul benzii dorite a fi receptionate sa se traga un maxim.73!

Draga coleg,Desi admir genul SF, formula lui Thompson se invata din manualul de fizica din cl. X-a, la capitolul "Curent electric alternativ"; de asemenea, derivatele sale care pot face viata mai usoara oricarui amator care se va stradui sa le foloseasca, inainte de a apela la metoda celor 20 de potentiometri. Mentionez ca eu am folosit din 1996 si pana in urma cu 2 luni, un osciloscop rusesc C-119 cu dublu spot, care m-a costat echivalentul a 100USD pe atunci. In cazul in care amatorul secolului XXI nu-si poate procura nici cel mai amarat osciloscop (de exemplu, unul de la casari, produs al industriei romanesti - E0102, cu care se pot regla FTB-uri suficient de bine chiar si pana la 14MHz), se poate apela, desigur, si la varianta unui generator de semnal improvizat, folosit in conjuctie cu o sonda RF. Din pacate, fara anumite masuri de precautie, utilizarea directa a semnalului oferit de un astfel de "generator", aplicat pe intrarea unui FTB de la care cred ca oricare radioamator ar avea pretentii de acoperire decenta a benzii pentru care s-a chinuit sa-l construiasca, va conduce la reglaje eronate. In esenta, vorbesc despre adaptarea de impedanta dintre generator si intrarea FTB. Pentru obtinerea unei curbe de raspuns cat mai corecte, este necesar reglajul FTB-ului in urmatoarele conditii:- iesirea generatorului sa prezinte o impedanta adecvata (in general, 50 ohmi); in acest sens, daca se foloseste un simplu VFO pe post de generator, se poate apela la solutia construirii unui atenuator de -20dB, care are proprietatea de a atenua de 10 ori in tensiune. Se insereaza atenuatorul intre iesirea VFO si intrarea FTB. Astfel, citirile semnalului de iesire precum si eventualele calcule si estimari, vor fi mult usurate, indiferent daca se va folosi un osciloscop sau o simpla sonda RF. - iesirea FTB sa fie *inchisa* pe o sarcina identica, respectiv tot 50 ohmi;- cablul de semnal sa fie dintr-un coaxial cat mai scurt, pentru a se evita interventia capacitatii parazite proprie in circuitele FTB. (NOTA: specificatiile coaxialului RG58C spun ca un tronson cu lungimea de 1m ofera o capacitate de 98pF !!!). Tinand cont *DOAR* de cele de mai sus, ar trebui sa fie clar si logic pentru oricine ca simpla injectie de semnal in mijlocul benzii, nu va conduce la obtinerea maximului de performante pe care FTB-ul respectiv le poate oferi, si de care *DEPIND* multi parametri importanti ai TRX-ului. Nu vreau sa spun ca nu se poate construi, pune la punct si folosi in final, un TCVR folosind metoda simpla expusa de tine. Nicidecum! Dar vreau sa afirm (cu probe daca va fi cazul), ca o astfel de maniera de reglaj, va conduce la obtinerea unui maxim clar in mijlocul benzii si ... doar atat. La capetele filtrului (in special in benzile cu largime mai mare de 100KHz), se va obtine atenuari semnificative fata de mijlocul in care a fost executat reglajul. Aminteam despre simulari. Nu e nimic SF intr-o simulare. O poate face inclusiv nea Ion din piata, daca vrea sa invete cateva chestiuni simple. Nu are nevoie de facultate pentru asa ceva, ci doar de bunavointa si de o minte simpla, care sa-i permita executarea catorva operatiuni de matematica primara. Simularea iti poate oferi un tablou suficient de clar asupra celor ce se vor intampla in realitate, ca sa stii la ce sa te astepti si CUM sa intervii pentru a stoarce maximul din ceva pe care te chinuiesti sa-l creezi. Si ... referitor la constructii, iata aici o poza cu doua transceivere A412 pe care le-am construit intre 1996 si 1998. Cel de jos este modelul clasic, cunoscut de toata lumea. Cel de sus este un model copiat dupa prototipul creat de echipa Lixco, in care VFO-ul a fost inlocuit cu un sintetizor destul de sofisticat pentru vremurile respective - dar din pacate foarte zgomotos. Totusi, functional. Ambele transceivere functioneaza si in prezent.De asemenea, mai atasez si curba de raspuns a FTB-ului pentru banda de 40m, obtinuta prin vobulare cu sistemul de care am mentionat in postarea anterioara, realizabil la nivelul oricarui amator cu dorinta de cunoastere. Curba se vede inversat, ptr. ca extremele sa vina mai aproape de markerii care se pot observa sub forma punctelor verzi, la 7.0 si respectiv 7.2MHz. Si in final, o vorba in plus referitoare la sonda RF de care aminteai. Faptul ca folosesti un montaj cu dublare de tensiune, e tolerabil. Totusi, in cazul in care vei dori sa ai informatii exacte despre valorile efective, respectiv Vvv ale tensiunii masurate, ar fi de preferat utilizarea unei singure diode. De asemenea, in functie de configuratia aleasa, intrarea semnalului trebuie sa se faca pe impedanta mare, pentru a nu-ti insela masuratoarea. Altfel, vei obtine dezadaptare la iesirea FTB, iar valorile masurate nu-ti vor fi de mare folos dupa montajul final. Din nou, in acest sens, recomand simularea, ca cel mai bun prieten al radioamatorilor moderni. Eu personal, recunosc ca multa vreme am avut rezerve. Dar dupa ce am vazut cat de utile mi-au putut fi simularile in cazul montajelor cu tuburi electronice (pasiunea mea actuala), am trecut clar in tabara adeptilor acestui sistem de obtinere a unor informatii foarte utile pentru buna desfasurare a experimentelor noastre. Cu stima,Nea Bobina

[Marele Savant]

Multa lume isi inchipuie ca amatorul este opusul profesionistului, asa ca trebuie lucrat cu cit mai multe improvizatii, piese recuperate din aspiratoare si masini de spalat si daca se poate fara nici un aparat de masura! Imi amintesc ca desi eram casatorit si aveam deja doi copii si sotia fara serviciu, pe primul meu osciloscop am dat mai mult de doua salarii bunicele pe acea vreme. Revenind la subiect, acordul pe maxim in mijlocul benzii asa cum s-a spus produce erori spre capete, care de ex. in 80 de metri se observa. Personal acordul FTB il fac cu iesirea acestuia cuplat la etajul urmator ( mixer sau arf ) nu in gol. In caz contrar la conectarea in sarcina caracteristica se modifica binisor! Imi permit sa atasez si eu o poza cu caracteristica de transfer a unui ftb pentru banda de 80m realizat cu bobine de la Coilcraft. Si un sfat pentru cei care inca mai lipesc: in benzile joase chiar pina in 20m folositi bobine cu diametrul de minim 5mm sau chiar 8mm daca gasiti! Apropo de programele de calculat filtre: am observat ca daca se foloseste posibilitatea de a introduce frecventa de lucru, tipul filtrului si se lasa programul sa propuna valorile LC aceste au tendinta sa foloseasca inductante cit mai mici ( probabil pentru a avea o rezistenta in cc cit mai mica sau pur si simplu programul e facut de soft-isti. Astfel se intimpla ca la un ftb pt. 3,5Mhz sa se propuna inductante de 1 microH cu condensatori de ordinul nanofarazilor!! BITX-ul este un transceiver excelent, usor de realizat si cu performante onorabile, mai ales daca se folosesc tranzistori moderni de RF in locul BC-urilor care sint relativ zgomotoase fiind proiectate in alt scop. Spre a evita unele dezamagiri, recomad folosirea cu prudenta a tranzistorilor de RF produsi de fosta IPRS. Am avut suficienti de multi la joburile din acea vreme, inclusiv conditii de a le testa pentru a observa ca multe marcate ca fiind de radiofrecventa la citiva megaherti se putea folosi ca atenuatoare fiind incapsulate si marcate aiurea ( in functie de plan nu de ce se realiza concret ). Si ma refer la cei obtinuti in mod legal pentru service nu luati de pe Academiei de la Americanu' sau de la Groapa. Ca o paranteza, cei care au facut aprovizionare stiu ca repartitiile pentru tranzistori se primeau de fapt pe tipuri de capsule ( nu concret pe tipuri de tranzisori ). Succesuri, Emil

[Yo4You]

Salutare, prietene eu am zis practic cu ce am facut inainte sa am osciloscop, intre timp mi-am luat si eu un osciloscop acum vreo 2 ani un C1-94 cu un singur spot. In legatura cu bobinele pentru filtrul trece banda sa nu uitamfirme cu prestigiu fac transceiverele la cuptor bobinele clasice care stim noi ca se pot acorda sunt practic niste inductante mici smd si iaca tehnologia acesta tot avanseaza.Acuma nu contest rezultatele obtinute reglat cu voblerul sau cu sonda, dar ce rost are?Bitx-ul merge excelent si cu BC550, iar in etajul bilateral inaintea mixerului intrare iesire se pot pune BF115 de prin RTP-uri sau BFR91, ideea este sa se foloseasca tranzistori adecvati de RF vorba lui EMIL.Revenind la filtre am si eu o singura intrebare daca maximum nu este chiar in mijlocul benzii ci unpic pe langa sa zicem in banda de 80m 3650 ar trebuii sa fie maximum tras din filtrul trece banda, transceiverul nu va functiona? Avem asa antene grozave in 80m ca putem face DX-uri ?Care este diferenta intre un FT1000 si un a412 daca nu ai antena? nici care le ti pe ambele de bibelou in casa.@Daniel nu am auzit de formula lu Thompson nu imi este rusine sa recunosc.Experimentarea este mama invataturii.

[Marele Savant]

Fie vorba intre noi, in echipamentele industriale realizate in ultimii ani se pune accent pe ansambalarea rapida, cu componente standardizate, nu sta nimeni sa bibileasca FTB. De asemenea FI-ul este de obicei pe la 70Mhz sau chiar peste 100Mhz lucru care schimba total necesitatile si configuratia front-end-ului. Ca sa nu mai vorbim de DSP pe FI si alte asemenea. De SDR chiar nu se ocupa nimeni ?? Vad ca au fost citeva incercari timide pe aici si repede abandonate. Incercati un SDR si veti fi uimiti de rezultate!Je

[nea_bobina]

Salutare, prietene eu am zis practic cu ce am facut inainte sa am osciloscop, intre timp mi-am luat si eu un osciloscop acum vreo 2 ani un C1-94 cu un singur spot.

 

Salut, si felicitari pentru achizitie, e foarte bun pe langa casa omului. Banuiesc ca in 2 ani ai avut suficient timp sa te convingi de chestia asta. Totusi, de curiozitate, daca tot il ai, de ce te mai straduiesti sa lucrezi cu o sonda RF improvizata?! Ti-ar fi mult mai util osciloscopul, nu neaparat pentru vizualizarea formelor de unda, dar si pentru stabilirea nivelurilor de semnal, etc.

 

In legatura cu bobinele pentru filtrul trece banda sa nu uitamfirme cu prestigiu fac transceiverele la cuptor bobinele clasice care stim noi ca se pot acorda sunt practic niste inductante mici smd si iaca tehnologia acesta tot avanseaza.

 

De acord cu tine, poate un pic mai putin referitor la cuptoare Dar cand discutam de inductante SMD, e alta poveste. Chiar si inainte de SMD, producatorii porneau intotdeauna de la un prototip testat si paratestat. Toate componentele erau riguros dimensionate odata pentru totdeauna, asadar si in cazul FTB existau inductante al caror proces de fabricatie era mult simplificat, intrucat se foloseau mereu aceleasi carcase, aceleasi miezuri, acelasi numar de spire, etc. Dupa care, modulele treceau printr-un proces de pre-reglare, in care FTB-urile erau doar aliniate rapid. Peste tot exista modele de productie, altfel nu se poate. De cand au aparut SMD-urile, s-au mai simplificat si alte chestiuni; odata cu aparitia tehnologiei DSP, au disparut si foarte multe inductante de mari dimensiuni, dar si procesele de reglaj s-au automatizat.

 

Discutia de care m-am legat a fost realizarea FTB-urilor in regim clasic de amator, in asa fel incat sa se poata obtine ceva cu adevarat decent si competitiv. Pentru ca altfel, cu tot respectul, este exact diferenta dintre o orchestra si un taraf. Si taraful canta frumos, dar e "dupa ureche". Orchestra concerteaza inclusiv pe scene internationale... (apropos de DX-uri cu echipamente in regim home-made).

 

Acuma nu contest rezultatele obtinute reglat cu voblerul sau cu sonda, dar ce rost are?

 

Intrebarea e traznitoare, intr-adevar. Oare ce rost ar avea ?! Exact rostul pe care partiturile si sutele de repetitii le au pentru orchestra mai sus amintita. Mai pe romaneste, obtinerea de performanta in regim de amator. Poti canta si la fluier, dar una e cand inveti dupa ureche, din folclor, de la oamenii de pe langa stana, si altceva e cand te ghidezi dupa o teorie a muzicii si dupa o partitura pe care macar o poti avea inaintea ochilor, imaginar, daca nu instalata in mod real.

 

Bitx-ul merge excelent si cu BC550, iar in etajul bilateral inaintea mixerului intrare iesire se pot pune BF115 de prin RTP-uri sau BFR91, ideea este sa se foloseasca tranzistori adecvati de RF vorba lui EMIL.

 

Referitor la "tranzistori adecvati de RF", Emil are perfecta dreptate. Dar in ceea ce priveste nota de excelenta acordata lui BITX, aici da-mi voie sa am o doza suficienta de rezerva. Ar trebui definita mai bine aceasta "excelenta", iar pentru stabilirea unor definitii e nevoie de masuratori, care sa ofere niste rezultate concrete, pe baza carora sa se poata face ulterior comparatii.

 

Revenind la filtre am si eu o singura intrebare daca maximum nu este chiar in mijlocul benzii ci unpic pe langa sa zicem in banda de 80m 3650 ar trebuii sa fie maximum tras din filtrul trece banda, transceiverul nu va functiona? Avem asa antene grozave in 80m ca putem face DX-uri ? Care este diferenta intre un FT1000 si un a412 daca nu ai antena?

 

Bag sama ca sunt chiar 3 intrebari S-o luam in ordine.

 

1) transceiverul va functiona, si am fost de acord cu asta inca de la postarea anterioara. Dar nu va avea performantele pe care le poti obtine utilizand un FTB reglat corespunzator. Tinand cont ca FTB-ul este utilizat bidirectional, performantele tcvr-ului vor depinde de el atat la Rx cat si la Tx. Mai ales in conditii de amator si cu atat mai mult cu cat se abordeaza scheme simple, de gen BITX sau chiar A412, ei bine, toate etajele trebuiesc reglate in asa fel incat sa se stoarca si ultimul decibel posibil din fiecare. Pentru asta pledez si nu pentru altceva.

 

2) antene grozave pot exista pe acoperisul oricarui radioamator. Conditia esentiala e sa stii cum s-o alegi in functie de specificul locului si a scopului propus, apoi arta de a o "convinge" sa functioneze. Arta asta pleaca de la intelegerea fenomenelor explicate in cartea de fizica de cl. a X-a de liceu, la care am mai facut referire. Se poate termina si cu teorii savante abordabile doar de profesori si cercetatori cu mare greutate, dar nu e cazul nostru, al radioamatorilor. Noi suntem fortati in general, mai ales cei lipsiti de posibilitati deosebite, sa facem din rahat - bici. Si ca sa facem bici, nu avem alte sanse decat intelegerea cat mai buna a fenomenelor care guverneaza functionarea subansamblurilor cu care lucram in mod curent !

 

Fara a o considera grozava, pot spune ca in perioada 2001-2003 am utilizat o "simpla" antena filara de tip FD4 (derivata din Windom), instalata destul de impropriu fata de specificatii, pe acoperisul unui bloc de 4 etaje. Cu aceasta, am umplut 3 loguri si am obtinut confirmari de pe toate continentele, mai putin polii. Fie utilizand un modest TS-120, fie un A-412 cu etaj final liniar de 100W cu tuburi GU50, am conversat in mod frecvent cu cei de peste ocean, participand de multe ori si in QSO-urile matinale cu Florin din Jamaica, alaturi de raposatul Radu Bratu de la YO4KCA, de Dan Antoni - YO3ZA si de altii mult mai in varsta si cu mult mai multa experienta decat mine. Mai mult de-atat, cu doar 10w out din A-412, adaptati la sange cu antena, am obtinut confirmari din toata Europa, Africa de Nord, Orientul Mijlociu, SUA, Canada si Brazilia. E adevarat ca n-a fost usor, dar a fost posibil !

 

nu am auzit de formula lu Thompson nu imi este rusine sa recunosc.

 

E foarte bine ca esti cinstit. Nu-i nici o rusine sa n-o cunosti, era rusinos sa o cunosti si sa nu stii ce sa faci cu ea...

 

Formula lui Thompson apare din ecuatia rezonantei circuitului ®LC serie. Daca se alimenteaza un astfel de circuit cu o tensiune alternativa, iar valorile L, C, sau ω (unde ω = 2*PI*f) sunt astfel alese incat XL=XC (XL = reactanta inductiva, XC = reactanta capacitiva), atunci spunem ca circuitul respectiv se afla la rezonanta. Dezvoltand XL = XC, rezulta ca ωL = 1/ωC .

In conditia de rezonanta serie, tensiunile de pe bobina si condensator sunt egale si opuse in faza.

Rezonanta serie este aplicata in circuitele noastre, mai ales in etajele de iesire ale emitatoarelor, permitand astfel obtinerea maximului de curent in antena (atunci cand este adaptata corect).

Mai departe, daca se dezvolta ultima expresie in raport cu ω, vom obtine ca ω=1/SQR(LC)=ω0 (unde ω0 este la rezonanta, iar SQR inseamna radical de ordin 2). De aici, rezulta ca perioada tensiunii alternative de la bornele circuitului serie, va fi:

T = T0 = 2*PI*SQR(LC) [celebra formula a lui Thompson].

Rescriind aceasta expresie in functie de frecventa (inversul perioadei), se obtine varianta cea mai cunoscuta a formulei lui Thompson, respectiv f = 1 / [2*PI*SQR(LC) .

Tot de aici se extrage si valoarea lui L in functie de frecventa si capacitate, respectiv:

L = 1/[4*PI^2*f^2*C] .

 

E adevarat ca formulele de mai sus par putin incurcate, dar e vorba doar de aritmetica simpla.

Si daca le vei aplica corect, vei observa ca teoria se pupa la marele fix cu practica !

 

Experimentarea este mama invataturii.

 

Sunt foarte de acord si cu axioma asta. Cu singura diferenta ca daca experimentezi orbeste, fara niste criterii prestabilite si fara un pic de socoteli, de regula, rezultatele obtinute sunt submediocre (daca le obtii!). In general, experimentele fara socoteala ajung in final in cutia cu proiecte lasate uitarii, in timp ce te mai chinuiesti "sa te documentezi" de la altii care au reusit sa faca ceva mai mult. De documentat, te documentezi, dar iarasi, in cazul in care conditiile tale de executie difera de cele ale predecesorului, ai mari sanse sa ratezi experimentul. Daca il mai si socotesti, intelegandu-l, atunci te indrepti cu sorti mari de izbanda, spre un final care sa-ti ofere satisfactie.

 

Cu stima,

Nea Bobina

[yo6pir]

@ Nea Bobina, Vad ca esti foarte destept in a da explicatii stiintifice si documentate la toti de pe aici de pe forum, in felul cum trebuiesc realizate bobinele, FTB-ul s.a.m.d. Mai mult de atata la fiecare raspuns scrii cate o pagina intreaga, de ma plictisesc sa citesc pana ajung la sfarsit. Stii ceva? Fii te rog mai concis in raspunsuri si nu te mai lega de noi astia care mai construim pe aici ca nu facem cum e scris exact in carte. Vorba lui Feri, din experimentarile noastre invatam si nu toti isi permit aparatura de testare profi, voblere si osciloscoape. Daca esti asa de dotat si cunosti atatea in domeniu, arata-ne si noua ce ai facut cu mana ta si apoi mai vorbim. Deocamdata eu si altii de pe aici, avem scule facute de noi integral, asa cum ne-am priceput si cu aparatura de test ce am avut prin atelier si uite ca facem DX-uri cu ele si primim referinte bune de la colegii de trafic. Pun pariu ca, daca esti radioamator, ai pe masa o scula industriala gen FT.. ICOM, etc si transceiverele alea din poza le tii doar de muzeu si ti-ar fi rusine sa le scoti azi in trafic daca ar mai fi viabile. Ovidiu.

[Flor]

Eu ii tin partea lui nea_bobina. Daca va uitati atent a explicat fenomenele asa ca sa le intelaga si cei care au facut foarte de mult fizica de clasa a X-a. Sau inca nu au ajuns la ea.Sa fie clar, (nici) eu nu ma pot lauda ca am construit in ritmul lui Ovidiu. Si culmea e ca sunt si inginer electronist si lucrez in bransa. Am acces si la aparatura, colegi cu care la o adica sa ma pot sfatui, Dar timpul, stresul de la job, sau de ce sa nu recunosc lenea, ma fac sa nu pot face un montaj pe saptamana. De fapt nu realizarea montajului ma "costa" cel mai mult, ci incapsularea si capacirea. Am sertare pline cu placi functionale, care nu (inca) un acoperis, asa ca nu pot spune ca sunt gata..Revenind. Omul a explicat folosind un limbaj simplu si direct, accesibil tuturor. Si in esenta asta e rostul unui forum. Nu sa ti sa spune executa mecanic etapa 1, apoi etapa a 2-a,..si gata. De abia cand ai inteles intim ce se intampla poti vorbi despre functionare, reglare, etc. Cum sunt sigur ca nu toti forumisti sunt profesionisti in electronica, cred ca trebuie sa stie ca performanta maxima a montajelor nu se obtine dupa ureche, invartind orbeste. Asa ca eu consider binevenit faptul ca si-a tocit tastatura si pierdut timpul explicand. Mie mi-a cam pierit entuziasmul dupa ce am primit niste raspunsuri. Si aici si in alte parti....Chestia cu oscul e reala. Acum cu maxim 100$ iti cumperi suficient de bun. Si de abia din acel moment poti spune ca faci ceva. Pana atunci plantezi, lipesti, dar in esenta e amatorism, ca sa nu zic cushureala..

[yo6pir]

Da Flor, e OK ce zici tu despre cunostintele super documentate ale omului in domeniul electronicii aplicate. Dar ce ma supara pe mine este faptul ca intrii de 2 zile in acest forum ai 2 postari in total si alea de 2 km ! ca sa-ti etalezi cunostintele de mare maestru al sportului radioamatoricesc. Mai frate, poate 'oi fi eu mai prost decat altii, dar cand am inceput sa postez aici pe forum am intrebat si eu in stanga si in dreapta, am ascultat si eu parerile altora mai etalati decat mine, apoi am inceput si eu incet incetisor sa mai bag si eu cate o parere, dar nu m-am dat mare ca uite ce destept sunt, din prima zi! Pe deasupra omul asta asa de elevat are domiciliul in citez: "MAHALA", ceea ce denota faptul ca nici macar nu-si spune adevarata identitate ci dinpotriva are intentia vadita de a face mistocareli de cei de pe forum. Mai cunoastem noi un specimen asemanator aici pe forum, pe care inteligenta il impinge afara din casa, si nu trebuie sa-i dau numele. Mie nu-mi inspira incredere si nici nu ma intereseaza daca stie sau nu electronica, asa ca parol!Ovidiu. P.S. Genul asta il intalnesti in traficul de zi cu zi, ca se acordeaza cu purtatoarea exact pe emisiunea ta cu 59+20dB si nu zice nimic doar asa ca e mai destept decat tine, HI!