Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

MC34063 => Proiect didactic


Postări Recomandate

In cateva randuri am incercat sa explic pe forum modul mai putin ortodox de functionare al MC34063, este un integrat atat de simplu, si totusi cu o logica relativ complexa, probabil si asta este unul dintre motivele pentru care putini il abordeaza, personal am auzit tot felul de opinii contra insa asta nu m-a oprit ci dimpotriva m-a motivat sa il studiez si apoi sa-l utilizez si sa-l exploatez in proiectele mele. Informatie suficienta exista in pdf-uri si note de aplicatie, trebuie doar rabdare si atentie, si ceva cunostinte despre portile logice ( care fac mare parte din operatiunile interne ale MC34063 ).

Scopul postarii asteia este sa adun aici cat mai multe informatii despre acest integrat, si prezentarea lor intr-un mod cat mai usor de inteles, intr-un stil influentat de experienta personala. Nu-mi arog merite pentru informatiile prezentate aici, nu eu am inventat integratul ala si nici modul sau de functionare, eu va prezint doar rezultatele studiilor personale, urmand ca in intrari ulterioare separate, sa vin si cu exemple practice de proiectare, calcul si executie a celor 3 regulatoare elementare ce pot fi ralizate cu MC34063, respectiv buck, boost si invesor.


Ce este MC34063?
MC34063 este un circuit integrat ( CI ) in capsula DIP8 cunoscut pentru simplitatea si costurile foarte mici cu care poate deservi cele 2 regulatoare ( buck si boost ) atunci cand puterea necesara este redusa, un exemplu de aplicatie larg raspandita fiind incarcatoarele auto conectate la bricheta, care sunt bazate fix pe el. Despre el multe s-au spus, amintesc aici cateva notiuni generale pe care le voi detalia ulterior:

-Nu este un modulator PWM clasic;
-Functioneaza pe combinatia dintre inhibarea de pulsuri ( pulse skipping ) si un soi de modulatie a umplerii;
-Frecventa de comutatie nu este fixa, ci variaza functie de factori dinamici cum ar fi VIN, VOUT (daca este ajustabil ), IOUT;
-Asigura limitare de curent de tip puls cu puls ( regulatorul poate deci functiona si in regim de sursa de curent constant );


Modulatorul PWM clasic
Ca sa intelegem de ce nu este un modulator pwm clasic, doresc intai sa prezint foarte pe scurt ce este un modulator pwm clasic si cum functioneaza el, astfel comparatia va fi mai usor inteleasa.

TL494 si SG3525 sunt 2 exemple de modulatoare PWM clasice, fie ca se comanda momentul cand se face On sau Off, frecventa de comutatie este intotdeauna fixa, forma de unda este perfect simetrica, ceea ce se variaza este umplerea ( adica latimea pulsurilor ), si se face asta de catre Comparatorul PWM.

L-am prezentat ceva mai detaliat in articolul asta:

https://www.elforum.info/topic/129153-teorie-si-generalitati-in-audio/?do=findComment&comment=1616027


Aici revin doar sumar asupra sa, o schema elementara in multisim:
Comparator_PWM1.png

Este asa cum spuneam si in acel articol, un comparator de tensiune, la care una din intrari este comandata de un semnal rampa ( sawtooth ) provenit de la blocul oscilator, ceva in genul asta:
Comparator_PWM2.png

Iar cealalta intrare este comandata direct sau prin diverse elemente, de iesirea amplificatorului de eroare ( AE ) cu ceea ce este in esenta o referinta ajustata de AE functie de cerintele de stabilizare.

Frecventa semnalului de la oscilator, dicteaza frecventa de la iesirea comparatorului, iar amplitudinea de varf ( AV ) da umplerea functie de comanda AE, daca aceasta este jumatate din varful rampei atunci umplerea este 50%:
Comparator_PWM3.png

Daca referinta de la AE se reduce, scade si umplerea:
Comparator_PWM4.png

Daca AE creste, creste si umplerea:
Comparator_PWM5.png

Daca AE este 0, atunci si implerea este 0, pentru ca IN+ nu poate fi niciodata mai pozitiv decat IN-:
Comparator_PWM6.png

Daca in schimb AE este maxim, atunci si umplerea este maxima deoarece IN- nu poate fi niciodata mai pozitiv ca IN+:
Comparator_PWM7.png

Forma semnalului de la blocul oscilator nu influenteaza in nici un fel iesirea comparatorului:
Comparator_PWM8.png

Comparator_PWM9.png

Comparator_PWM10.png

Este important sa retineti detaliul asta, veti intelege mai tarziu de ce.

MC34063 => Elemente bloc functionale
Inainte de toate doresc sa fac o prezentare sumara a schemei interne de bloc afisata la inceputul articolului:

Referinta este un bloc fara acces extern la pini, ce ofera intern o tensiune de referinta de 1,25V.

Comparatorul este elementul ce asigura stabilizarea tensiunii de la iesire la nivelul dorit, IN+ este conectata intern la referinta, IN- este conectata extern la pinul 5, iar iesirea este conectata tot intern la o poarta AND.

Blocul oscilator este un element cu o functie ceva mai complexa decat la CI-urile modulator PWM clasice, asigura frecventa de lucru printr-un condensator conectat extern la pinul 3 catre masa ( pinul 4 ), si realizeaza si limitarea de curent asistat fiind de un senzor rezistiv conectat la pinul 7, catre alimentare ( pinul 6 ). Asigura o comanda logica, 1 pentru ON pe iesire, si 0 pentru OFF pe iesire ( in fapt lucrurile nu sunt atat de simple dar elaborez mai tarziu ). Este pana la urma o unda dreptunghiulara cu frecventa fixa, si umplere fixa si maxima, ambele valabile atunci cand sarcina este sub nivelul limitarii.

Frecventa este stabilita de valoarea CT, care este conectat prin intermediul pinului 3 la un generator de curent constant care il incarca cu 220uA, si-l descarca cu 35uA, chestiunea asta ramane la fel indiferent de valoarea CT.
Am reprodus principiul in multisim:
Osc1.png

De retinut ca nu este schema exacta din interiorul integratului ci este reproducerea principiului de functionare intr-un mod suficient de simplu pentru a fi cat mai usor de inteles.

Cu verde pe imaginea osciloscopului din multisim este rampa de la oscilator ( deci de la pinul 3 ), iar cu rosu comanda livrata de blocul oscilator catre celelalte blocuri din integrat.

Spre deosebire de CI-urile clasice, aici starea iesirii urmareste lungimile pantelor rampei, si NU amplitudinea lor. Asadar aici forma rampei este decisiva spre deosebire de modulatorul pwm clasic unde este irelevanta. Si tot fix din acest motiv MC34063 NU poate ajunge niciodata la umplere 100%, deoarece curentii cu care CT este incarcat si respectiv descarcat, sunt ficsi ( exceptand interventia limitarii ), deci si timpii ascendenti si descendenti sunt ficsi, rampa ascendenta este de cca 6 ori mai lunga decat rampa descendenta, deci umplerea maxima nu poate fi mai mare decat aproximativ 85%.

Vorbeam de conditiile in care frecventa si umplerea comenzii blocului oscilator, respectiv sarcina sub limitare, asta se intampla deoarece interventia limitarii provoaca o crestere a curentului de incarcare a CT ( adica a acelor 220uA ), ceea ce scurteaza panta ascendenta si pe langa cresterea usoara a frecventei ( este normal devreme ce CT este incarcat mai rapid ), scurteaza starea de 1 logic a iesirii blocului oscilator ( reduce umplerea semnalului de comanda al sau ), ceva in genul:
Osc2.png

Panta care coboara ramane neschimbata, in schimb cea care urca este scurtata fortat, si asta forteaza comanda de 0 logic a blocului oscilator, si deci OFF pe iesire, si cum asta se intampla pe fiecare puls in parte, limitarea este astfel puls cu puls.

Poarta AND este un element intermediar intre latch-ul ce comanda tranzistorii, si comparator, respectiv bloc oscilator.
O poarta AND poate fi privita din punctul meu de vedere ca un comparator cu conditii distincte de basculare a iesirii, nu se compara tensiuni ci stari logice ale intrarilor, adica nu conteaza valoarea exacta, sau pragul de tensiune, ci conteaza daca intrarea respectiva este pozitiva ( 1 logic ), sau la masa ( 0 logic ), si ca iesirea portii AND sa fie pe 1 logic ( deci pozitiva ), trebuie ca ambele sale intrari sa fie simultan pe 1 logic ( pozitive ), mai jos o simulare cu starile ei.

Ambele intrari 0:
AND1.png

A=1, B=0:
AND2.png

A=0, B=1:
AND3.png

A=1, B=1:
AND4.png

Doar astfel iesirea face 1 logic asa cum se poate observa.

Un mod alternativ de a o privi este reproducerea comportamentului cu 2 tranzistori.
A=0, B=0:
AND5.png

A=1, B=0:
AND6.png

A=0, B=1:
AND7.png

A=1, B=1:
AND8.png

SR Latch este elementul de legatura intre tranzistori, si restul integratului. Este tot un fel de poarta logica, il gasiti si sub denumirea de "flip flop" ), este un element complex de circuit, dar care are o functie relativ simpla, o comanda cu mentinere si resetare. Are 3 porturi: S, R si Q. Incep cu ultimul, Q, care este iesirea sa, si poate avea doar cele 2 stari logice, 1 sau 0. S este intrarea care atunci cand primeste 1 logic "amorseaza" ( seteaza ) 1 logic pe iesire, am folosit expresia "amorseaza" deoarece o data setata starea de 1 logic pe iesire, starea intrarii S nu mai conteaza ( asa cum la un tiristor, o data amorsat, comanda din poarta nu mai conteaza ). R este intrarea care atunci cand primeste 1 logic reseteaza iesirea ( provoaca 0 logic la Q ), de retinut ca R nu poate insa comanda si 1 logic pe iesire, nu comanda decat pe 0 ( la fel cum la un tiristor intreruperea alimentarii il dezamorseaza, si totodata la fel cum tot la tiristor doar simpla reconectare a alimentarii, nu amorseaza tiristorul ci doar poarta o poate face ).

Un astfel de element in multisim ar fi dupa cum urmeaza.
Ambele intrari 0:
SR1.png

S=1, R=0:
SR2.png

S din nou 0, R tot 0, dar iesirea nu revine la 0:
SR3.png

S=0, R=1, iesirea revine la 0 de data asta:
SR4.png

Daca aducem din nou 0 la R, iesirea nu revine la 1:
SR5.png

Blocul de iesire consta intr-un montaj din 2 tranzistori NPN in conexiune darlington, cel din fata avand colectorul la pinul 8, iar emitorul in baza celui de dupa el, iar cel de pe iesire are colectorul la pinul 1 si emitorul la pinul 2.

In integrat se mai afla un element ce nu apare in schema bloc, dar este numit in nota de aplicatie, acesta este o Poarta NOT, si este un element inversor, este conectat intre iesirea blocului oscilator si intrarea R a latch-ului. Functia lui este cat se poate de simpla, iesirea sa este intotdeauna in antifaza ( opusa ) fata de intrare, adica daca la intrare are 1 logic, iesirea face 0, si invers.

Editat de marian
Link spre comentariu

MC34063 => Mod de functionare

M-am tot gandit cum sa incep si ce abordare ar fi cea mai potrivita, si mi-as fi dorit sa am un model spice al MC34063 cu care sa exemplific si practic, insa nu am asa ceva, si poate ca-i mai bine pentru ca m-a fortat sa vin cu alternative, si am gasit o abordare care cred ca este cea mai potrivita, si se si leaga foarte bine cu prezentarea anterioara. Pe scurt voi reconstitui pas cu pas principalele elemente de bloc ale integratului, va lipsi blocul de iesire pentru ca se intelege de la sine ce face un darlington compus.

Si incep cu blocul oscilator, reiterez faptul ca nu este schema exacta din integrat, nu asta m,a intereseaza, ci reproducerea principiului:
001-_Blocul_oscilator.png

Am explicat deja cum functioneaza, nu insist. Ofera asa cum am zis anterior, o comanda logica, o unda dreptunghiulara a carei frecventa si umplere sunt fixe atata vreme cat sarcina este sub nivelul limitarii, frecventa este setata de valoarea CT, iar umplerea este cea maxima, adica aproximativ 85%.

Adaug comparatorul:
002-osc_comp.png

IN+ conectata intern la Vref, IN- conectata extern prin pinul 5 si divizor la Vout ( lipseste divizorul aici ).
Cand tensiunea de iesire a regulatorului este sub pragul stabilizarii ( S1 deconectat din simulare ), IN+ este mai pozitiva, deci iesirea comparatorului face plus:
003-osc_comp1.png

Cand iesirea regulatorului atinge si depaseste pragul stabilizarii ( S1 conectat in simulare ), IN- este mai pozitiva, deci iesirea comparatorului face 0:
004-osc_comp0.png

Urmeaza Poarta AND:
005-osc_comp_and1.png

Una din intrari este conectata la iesirea oscilatorului, si cealalta la iesirea comparatorului.
Atunci cand tensiunea de iesire este sub pragul stabilizarii ( S1 deconectat ), comparatorul da 1 logic pe intrarea B, in timp ce intrarea A primeste semnalul dreptunghiular de la oscilator, iesirea portii AND este deci o replica a iesirii oscilatorului:
006-osc_comp_and2.png

In momentul in care tensiunea de iesire trece de pragul stabilizarii ( S1 conectat ), iesirea comparatorului face 0 pe intrarea B, si iesirea portii AND face indata 0 ignorand semnalul de la oscilator:
007-osc_comp_and3.png

Se observa astfel rolul esential al starii iesirii comparatorului.

Mai departe avem poarta NOT:
008-osc_comp_and_not1.png

Spuneam ca este un element inversor, adica iesirea sa este diametral opusa intrarii:
009-osc_comp_and_not2.png

Trasa cu rosu de sus a osciloscopului arata intrarea portii NOT, iar trasa de jos cu verde arata iesirea, care se poate lesne observa ca-i inversul intrarii ( defazata cu 180* ).

Ultimul element de adaugat este SR-Latch:
010-osc_comp_and_not_SRlatch1.png

Poarta AND seteaza, iar poarta NOT reseteaza.

Revenind la momentul cand iesirea regulatorului este sub prag ( S1 deconectat ), comparatorul prezinta 1 logic la intrarea B a portii AND, iar intrarea A primeste semnalul de la oscilator, deci asa cum am aratat anterior, iesirea portii AND este in acest moment o replica a iesirii oscilatorului, si este prezentata la intrarea S ( de setare ) a SR-latch, in timp ce tot iesirea oscilatorului ofera o replica inversata a sa prin poarta NOT la intrarea R ( reset ) a SR-latch, deci cand S are 1 logic, R are 0 logic, si invers, cand S are 0 logic, R are 1 logic, deci cand oscilatorul are 1 logic pe iesire, impune 1 logic la S si 0 logic la R, deci impune 1 logic la iesirea SR-latch, iar cand oscilatorul are 0 logic la iesire, impune 0 logic si la intrarea S, si 1 logic la R, deci impune 0 logic si la iesirea SR-latch. Cu alte cuvinte atunci cand tensiunea de iesire este sub pragul stabilizarii, iesirea SR-latch catre transitorii de pe iesirea MC, este o replica a iesirii oscilatorului:
011-osc_comp_and_not_SRlatch2.png

Cand iesirea depaseste pragul de stabilizare, comparatorul prezinta 0 logic la intrarea B a portii AND, ceea ce forteaza 0 si la iesirea sa indiferent de ce zice oscilatorul, cu 0 logic pe intrarea S a SR-latch, iesirea acestuia ramane tot 0, deci tranzistorii de pe iesirea MC raman blocati. Asta este esenta modului mai putin oprtodox de functionare a MC34063, comparatorul NU poate decide cand se face off, asta o face numai si numai oscilatorul, in schimb numai si numai comparatorul poate decide cand se face ON pe iesire, si asta se poate intampla oricand pe parcursul trenului de pulsuri venite de la oscilator. Deci comparatorul poate inhiba fie o parte dintr-un puls:
012-osc_comp_and_not_SRlatch4.png

Fie majoritatea unui puls:
014-osc_comp_and_not_SRlatch5.png

Fie evident, o serie de pulsuri:
015-osc_comp_and_not_SRlatch6.png

Orice actiune a comparatorului influenteaza energia cu care inductanta este incarcata, si implicit tensiunea de la iesirea regulatorului.

Tot ce am zis pana aici este valabil la sarcina sub pragul limitarii, pentru ca interventia limitarii modifica substantial iesirea oscilatorului. Am spus anterior ca la detectarea pragului presetat de curent ( o diferenta anume de potential intre pinii 6 si 7 ), oscilatorul creste fortat curentul de incarcare al CT, asta face foarte abrupta panta ascendenta a rampei, deci o scurteaza foarte mult, ( panta descendenta ramane nemodificata ) asta inseamna automat ca frecventa de lucru a iesirii oscilatorului creste, de aia in pdf la acel tabel este specificat ca Ct seteaza frecventa minima ( Fmin ) si nu pe cea de lucru ( Fsw ). Ceea ce se intampla la urma urmei este o reducere fortata a umplerii:
016-osc_comp_and_not_SRlatch7.png

Cam asta se intampla cu integratul asta.

Maine ( cred ) o sa vin cu niste exemple practice de calcul buck, boost si inversor, testate pe breadboard.

Editat de marian
Link spre comentariu

Sunteti pedant si uneori chiar reusiti sa sa fiti convingator in explicatii spre folosul tuturor celor interesati.

Un model de convertor functional sintetizat de mine in LTspice, este in atasament.

Contine partea grafica, libraria circuitului MC34063 si schema convertorului. Simularea tranzitorie este setata

pe 10mS si pornirea rapida a analizei se face cu apasarea de 2 ori tasta "ESC" cu mouse-ul pe schema.

Pe baza lor va puteti dezvolta expunerea si simula diverse aplicatii, inainte de experimentarea practica.

 

Spor la toate !

 

@gsabac

Convertor cu MC34063.zip

Editat de gsabac
Link spre comentariu

A fi pedant nu-i tocmai o calitate, din contra... Imi pare rau daca asa ma vedeti dvs, probabil ca asta e riscul atunci cand iti asumi munca de jos.

Oricum nu-i bai, nu apreciere am cautat eu cu postarile astea, ci am, vrut sa lamuresc cate ceva despre integratul asta in speranta unei mai bune popularizari, e foarte util in aplicatii de mica putere, datorita simplitatii sale.

Link spre comentariu

Aprecierea mea este corecta, asa ar trebui sa functioneze un site tehnic, nu numai cu poze si aplicatii de pe internet.

Sunt putini useri pe forum capabili de asa expuneri detaliate si complete (cu munca pe masura), de aceea am postat

consideratii personale la #20,

 

Pe unele analize, am vazut la un convertor un randament de circa 60%, cu tranzistori bipolari la comutatie.

Mi s-a parut destul de mic si nu am gasit o confirmare practica prin masuratori reale, desi firma il coteaza cu 87%.

 

Succes!

 

@gsabac

 

Editare ulterioara:

Am gresit termenul de pedant in ansamblul sau, de fapt m-am gindit numai la prima parte care reprezinta o munca

deosebita meticulooasa si cu rezultate exceptionale. Exclud celelalte definitii.

 

Scuze @marian, ai toate aprecierile mele !

 

@gsabac

Editat de gsabac
Link spre comentariu

Va multumesc.

 

Am alcatuit zilele astea in pregatirea prezentarii asteia, si un excel cu calcule complete si scheme aferente pentru toate cele 3 variante de regulator, utilizatorul va trebui doar sa introduca parametrii preferati, valorile componentelor vin automat. Am muncit ceva la el, este gata, insa il voi pune aici dupa ce vin cu testele practice promise, pentru ca intentionez sa prezint intai modalitatea teoretica de calcul, asistata de formulele din pdf, si apoi pun si excelul in caz ca cineva prefera metoda mai simpla.

Link spre comentariu

Revin cu testele practice promise.

Am testat astea 3 configuratii elementare:

Scheme_de_principiu.png

 

Asa cum se poate observa, schimbarea pozitiei elementelor face toata diferenta intre configuratii ( asta asa, ca fapt divers ).

 

 

Buck

Listez parametrii doriti:

VINmin=12Vcc

VOUT=5Vcc

Fmin=60khz

IOUT=0,5A

Vriplu=0.05V

 

Schema din pdf este:

001.png

 

Trebuiesc calculate valorile componentelor, si apelez tot la pdf, mai exact la tabelul asta:

005-tabel_buck.png

 

Am marcat cu rosu ce ne intercaleaza.

Incepem cu prima formula:

Boost1.gif

 

Nu stim VF si VSAT, dar le aflam usor, primul este caderea de pe dioda, aici trebuie verificat pdf-ul diodei ce-o veti folosi, eu am luat una schottky de pe la secundarele surselor ATX, 2045, trec direct 0,5V. Celalalt este saturatia tranzistorului de pe iesire, configuratia din schema este darlington-repetor, in pdf se estimeaza pentru asta o saturatie tipica de cam 1V, atata trec si eu, deci:

Boost2.gif

 

Ton+Toff, care este 1/f, adica 1/60000, adica 16.666uS.

 

Toff:

Buck3.gif

 

La numarator este rezultatul de la a 2-a formula, iar la numitor cel de la prima:

Buck4.gif

 

 

In continuare Ton:

Buck5.gif

 

CT:

Buck6.gif

 

Ivarf:

Buck7.gif

 

Rsc:

Buck8.gif

 

Inductanta:

Buck9.gif

 

Si condensatorul de pe iesire:

Buck10.gif

 

In ideea ca divizorul poate fi calculat de oricine, nu-mi mai pierd timpul cu el, ci pun schema finala:

003.png

 

Pentru inductanta am luat un tor mai mic din cutie:

001-tor.jpg

 

Masurandu-l cu sublerul am constatat ca-i T68-26A, cu permeabilitate 58n, deci pentru 47uH trebui cam 28 de spire, deci 28 de spire cu sarma de 0.6, au rezultat:

003-inductmas.jpg

 

Montajul pus pe breadboard:

004-montaj.jpg

 

Tensiuni:

005-tensgol.jpg

 

Si in sarcina:

007-i2.jpg

 

008-i3.jpg

 

Curentul e ceva mai mic decat cel dorit pentru ca n-am avut 0R3, si am pus 0R33, se poate reduce la 0R27 sau 0R22, si se obtine un curent ceva mai mare. Atentie, cand se foloseste doar integratul, fara tranzistor extern, Rsc nu trebuie sa fie mai mica de 0R22.

 

Cam asta e cu buck.

Vin mai tarziu si cu boost.

Editat de marian
Link spre comentariu

Postarea convertorului Buck este buna pentru studiu si proiectare iar montajul experimental

a verificat rezultatele calculelor. Este buna si matematica la ceva si ajuta ca sa nu bijbii cu lipit si dezlipit piese in orb.

In continuare prezint simularea circuitului proiectat de @marian, prin folosirea programului LTspice.

Schema, impreuna cu simularea tranzitorie pe o durata de 10mS este urmatoarea :

post-238209-0-41150900-1489326607_thumb.jpg

Simularea verifica tensiunea de iesire de 5,05V si marimea riplului la iesire.

Deasemenea se pot studia toate formele si marimile de tensiuni si curenti, necesare pentru dimensionarea corecta

a componentelor. Fisierul de simulare este in atasament.

Asa cum am spus intr-o postare anterioara ar fi util ca @marian sa calculeze si randamentul din rezultatele experimentale.

 

@gsabac

MC34063 Buck 12V la 5V.zip

Editat de gsabac
Link spre comentariu

Multumesc pentru simulare D-le Gsabac, e un bun exercitiu analitic avand in vedere ca eu n-am prezentat forme de unda de la testul practic, n-am facut-o din simplul motiv ca osciloscopul meu nu-i suficient de performant sa poata vizualiza forma complexa prezentata de MC la iesire, ar trebui pentru asta un osciloscop digital ( e in plan pentru anul asta achizitia unuia ).

Link spre comentariu

M-am referit la osciloscopul meu care chiar nu este in stare sa vada iesirea MC, si am zis ca ar fi bun unul digital, si ca am de gand sa-mi cumpar unul anul asta.

Nu stiu daca al Dvs ar putea sau nu sa vizualizeze iesirea MC, n-am cum sa ma pronunt, eventual puteti testa chiar dvs.

Link spre comentariu

Boost

 

Lista parametrilor doriti:

VIN=5V

VOUT=12V

IOUT=0,2A

FSW=60khz

VSAT=0,5V ( saturatia aici este mai mica pentru ca iesirea este emitor comun )

VF=0,5V

VRipple=0,05V

 

Tabelul din pdf cu partea ce intereseaza:

004-tabel_boost.png

 

1.

Boost1.gif

 

2.

Boost2.gif

 

3.

Boost3.gif

 

4.

Boost4.gif

 

5.

Boost5.gif

 

6.

Boost6.gif

 

7.

Boost7.gif

 

8.

Boost8.gif

 

9.

Boost8.gif

 

Schema finala

003.png

 

Montajul pus pe breadboard ( am folosit inductanta de la testul anterior ):

001-montaj.jpg

 

Tensiunile in gol:

002-tensgol.jpg

 

Si sarcina:

003-i1.jpg

 

Curentul e ceva mai mic decat ma asteptam, dar si inductanta e ceva mai mica decat calculul minim rezultat ( cam 46, fata de aproape 48 ), si asta mareste foarte putin curentul de varf, nici rezistenta de la Rsc n-o fi fix cat am calculat, dar asta e irelevant, se poate folosi acolo 0R22 ( minimul admis ) si se obtine curent mai mare, sau evident ca se poate folosi tranzistor extern, si mariti si mai mult curentul, schema e si asa tot foarte simpla.

 

Buck-Boost ( inversor )

 

 

 

Parametrii de lucru:

VIN=+12V

VOUT=-5V

IOUT=0,4A

FSW=60khz

VSAT=1V ( din nou, configuratia iesirii MC este darlington, deci saturatia e mai mare )

VF=0,5V

VRipple=0,05V

 

In ideea ca s-a inteles deja ce-i de facut la calcule, nu mai trec prin ele ci vin direct cu schema completa:

003.png

 

Pentru inductanta am luat inca un tor din ala descris mai sus, la care am bobinat 31 de spire si am obtinut valoarea asta:

001-_L.jpg

 

Tensiunile in gol:

002-tensgol.jpg

 

Cateva valori de sarcina:

003-i1.jpg

 

004-i2.jpg

 

005-i3.jpg

 

Cam aici se incheie testele promise.

Editat de marian
Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări