Transformator multifunctional

[Vizitator]

4 minutes ago, adigh said:

Nu vad unde fabricantul spune ca exista o inductie maxima. Daca graficul e limitat asta nu inseamna ca nu putem lua in considerare graficul extins (daca il avem). Garantat se poate lucra cu mai mult de 1,1 - 2,6W/Kg pierderi chiar daca graficul nu se intinde mai mult de atit.

Posibil, exista in documentatie o recomandare  ca 1,5T sa fie valoarea maxima si eu am considerat ca este suficient, oricum intre 20 Hz si 20Khz se intimpla alte lucruri...

[dvb]

Recomandarile din datasheet se refera la domeniul industrial pentru care sint proiectate aceste tole si anume 50/60Hz... Fara sa ma gindesc prea mult as lua in considerare un 30-40% circumspectie in audio, e vorba de THD la frecvente mici... pot si sa explic dar mi-ar lua prea mult...

[adigh]

Se pot folosi asemenea grafice si la calculul OT PP nu numai la trafuri de retea. Nu mai stau acum ca sunt obosit si miine ma scol devreme dar se poate calcula cu precizie extensia in frecventa la joase a unui traf PP in functie de acele grafice cu pierderi de putere in functie de inductie si frecventa. Pe scurt si simplificat e vorba ca coborind in frecventa, puterea pierduta in miez creste treptat si produce pierdere de putere din ce in ce mai mare pe difuzor. Puterea pierduta in miez se scade din puterea nominala tot timpul dar fara ca puterea pierduta + puterea utila pe difuzor sa ne dea puterea nominala din cauza Ri a tubului. Iar cind puterea pe difuzor se injumatateste spunem ca amplificatorul a atins limita benzii inferioare la -3dB. E pina la urma o problema de matematica destul de simpla. Trebuie doar inteles fenomenul si relatiile intre factorii ce intervin in ecuatii.

Unica problema ar fi ca nu prea avem la indemina asemenea grafice pentru un miez oarecare care ne pica in mina. 

Poate o sa reiau cind am timp.

[Kosmin]

La 06.05.2018 la 10:32, popa marius a spus:

Am vrut sa modific pozele cu butonul edit ca sa se vada si datele de sub fiecare fotografie dar din pacate doar sau dublat....

Le-am modificat eu aranjandu-le in ordinea frecventei si notand Ra-ul fiecareia. Intr-adevar este de admirat meticulozitatea cu care ati realizat acest transformator.

Intrebarea mea ar fi de ce ati ales 9 sectiuni pentru secundar si nu mai multe sau mai putine?

Are legatura si cu diametrul sarmei de bobinaj avuta la dispozitie pentru secundar?

 

Acum 11 ore, adigh a spus:

Unica problema ar fi ca nu prea avem la indemina asemenea grafice pentru un miez oarecare care ne pica in mina.

O metoda empirica pentru estimarea inductantelor unui viitor transformator de iesire consta in bobinarea a 100-200 spire pe miezul cu pricina si masurarea inductantei bobinei (eventual strabatuta de un curent DC egal cu al etajului de iesire unde ar urma sa lucreze) cu o punte RLC ce accepta tensiuni dc externe la borne.

Metode mai precise implica aparatura de masura si control mai complexa de multe ori inaccesibila utilizatorului amator care mai "recicleaza" cate un miez ce ii pica in mana.

[Vizitator]

Acum 11 minute, Kosmin a spus:

Le-am modificat eu aranjandu-le in ordinea frecventei si notand Ra-ul fiecareia. Intr-adevar este de admirat meticulozitatea cu care ati realizat acest transformator.

Intrebarea mea ar fi de ce ati ales 9 sectiuni pentru secundar si nu mai multe sau mai putine?p

Are legatura si cu diametrul sarmei de bobinaj avuta la dispozitie pentru secundar?

 

O metoda empirica pentru estimarea inductantelor unui viitor transformator de iesire consta in bobinarea a 100-200 spire pe miezul cu pricina si masurarea inductantei bobinei (eventual strabatuta de un curent DC egal cu al etajului de iesire unde ar urma sa lucreze) cu o punte RLC ce accepta tensiuni dc externe la borne.

Metode mai precise implica aparatura de masura si control mai complexa de multe ori inaccesibila utilizatorului amator care mai "recicleaza" cate un miez ce ii pica in mana.

Multumesc Cosmin, exista pentru orice carcasa un optim de umplere avind diametrul conductorului din primar si grosimea izolatilor ca valori impuse, liber fiind doar diametrul conductorului din secundar dar care are totusi o sectiune obligatorie din calculul puterii de iesire insa la rindul ei ca se poate echivala prin conductoare cu diametru mai mic in paralel, exista apoi un compromis major dintre cuplajul electromagnetic si capacitatea P-S adica alegerea frecventelor redate la capetele benzii audio, concret un cuplaj strins permite o inductanta mai mare iar prin marirea numarului de straturi intercalate se micsoreaza inductanta de pierderi, intercalarile se pot face pe orizontala si pe verticala (galeti) insa alegerea se face prin calcule succesive a geometriei de umplere jonglind cu diametre ale conductoarelor si  grosimilor izolatieilor in anumite limite se mai pot modifica si nr de spire P-S pasrtind constant raportul de transformare

Chestiunea cu cele 100 spire bobinate este valabila  daca avem mai multe miezuri la dispozitie, in caz contrar si aceasta este cea mai des intilnita situatie, vedem noi ce iese dupa bobinarea finala...

 

 

 

 

 

 

 

 

[Kosmin]

Da, ma gandeam ca pentru a avea un cuplaj cat mai bun este de dorit sa avem primarele si secundarele intercalate/intretesute pe verticala/orizontala (aici depinde si de priceperea bobinatorului sau optiunile masinii) dar pe nicaieri unde mai citit nu am gasit o proportie sau o relatie intre sectiunea ferestrei/a miezului si numarul optim de secundare/primare pentru acea combinatie/situatie.

 

Asa este... dupa bobinarea "finala" e posibil sa mai urmeze alta si "mai finala" sau sa ramana asa cum este... pentru un miez oarecare. Cand am spus despre cele 100spire am facut-o cu gandul ca utilizatorul are o idee cam ce inductanta ii este utila in configuratia etajului final proiectat si asa mai reduce din posibilele iteratii pe care le-ar avea de facut relativ la bobinajul transformatorului de iesire. Da, este adevarat, cand ai mai multe miezuri la dispozitie iti poti alege dintre ele pe cele care se apropie cel mai mult de calculele tale.

 

Editat Mai 8, 2018 de Kosmin

[Vizitator]

Ideal este sa ai un miez da calitate fiindc atunci lucrurile se simplifica extrem de mult

[dvb]

@Kosmin Cauta in RDH4 capitolul despre transformatoare audio si acolo o sa vezi o relatie (cred) intre numarul de sectiuni si cam la ce poti sa te astepti ca raspuns in frecventa inalta.

 

@popa marius Nu te ajuta un miez cu graunti orientati pentru ca atunci saturarea in DC este mult mai devreme si mai rapida...

Editat Mai 8, 2018 de dvb

[Kosmin]

@dvb multumesc frumos pentru raspuns, am gasit in paginile 217-219  o relatie si cateva nomograme, o sa rumeg tot capitolul respectiv.

[dvb]

Cosmin, eu am mai recunoscut aici pe forum de vreo 2 ori ca mare parte din ce stiu despre trafuri e din RDH4 (sa zicem un 60% )... pe de alta parte marturisesc cu modestie ca in acest domeniu de abia vad virful icebergului :-)