Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Aparate radio tranzistorizate dinainte de anii 90


doru3160

Postări Recomandate

Mai jos sunt imagini cu un radio ”Graetz Musica Automatic 300”... de fapt ”ITT Schaub-Lorenz Pacific Multiband” redenumit, fabricat în intervalul 1968-73.  Cei de la ITT Schaub-Lorenz au achiziționat mare parte din compania Graetz la începutul anilor 70 (cam aceeași poveste s-a întâmplat și cu Grundig și Minerva... după care s-a ales praful de Graetz și Minerva, mai apoi și de ITT și Grundig din păcate, ca deh, japonezele și chinezismele erau mai bune dom'ne).

Radioul de mai jos nu are nimic diferit față de ITT pacific în afară de estetică. ITT Pacific la rândul său este aproape un ITT Touring din seria 100-103 la partea de electronică, dar la partea de audio e mai diferit, special.

 

Spun ”special” pentru că, din câte știu eu, acesta este singurul radio tranzistorizat portabil mono (european cel puțin, din cât m-am putut documenta) ce are un difuzor de 13x26 cm. Am multe modele cu 13x18 (cam standardul pentru sunet de calitate pe atunci), câteva cu 13 x 23, dar acesta cu 13x26 ai săi ia cireașa de pe tort!

 

Sunetul e desigur FE-NO-ME-NAL! Trebuie ascultat pe viu un astfel de radio în FM (Desigur și cu condiția să fie ok pe partea de difuzor și electronică); Notele joase se simt excelent, sunetul e definit, puternic, pătruzător... și alte epitete ce nu pot descrie o senzație :))

 

Puterea audio este de ”doar” 2 W la baterii (9V, D) dar e întru totul de ajuns pentru a umple o cameră dacă nu și toată casa. Difuzorul presupun că-i un model foarte eficient, producție proprie a celor de la ITT Schaub-Lorenz.

 

Altfel... Tehnic, recepția este bună, în AM și FM nimic de reproșat. Pe scurte seara e ok, dar totuși nu-i vreun aparat pentru DX (În videoul de mai jos nici nu m-am obosit în condițiile de bloc, zi, oraș).

 

I-am schimbat toți condensatorii electrolitici, adăugat o bandă LED pentru iluminatul scalei (cu ceva electrolitici pentru persistență, îmi place efectul gen fade-out la ridicarea degetului de pe buton).

 

Acul de scală pe partea de AM este îndoit lateral, presupun că radioul a stat în soare sau lângă o sursă de căldură cândva, pe la foștii proprietari). Nu m-am hazardat la a-l îndrepta de frică să nu fac mai mult rău decât bine. Am destule coșmaruri cu schimbat ațe de scale.

 

Singurul lucru care nu prea mă dă pe spate este estetica, imitația de lemn... dar în fine a fost ceva  tipic anilor 70 cu tot felul de imitații de lemn, nu prea era aparatură electronică sub soare fără așa ceva. Mie unul mi se pare cam kitsch acum câteva decenii mai târziu. Cele din anii 60 majoritar negre/gri și cromate mi se par mult mai reușite (comparați cu prima postare de pe această pagină, cel Nordmende Globetrotter). 54YO0uD.jpeg

HampzpI.jpeg

I8Jd8Vz.jpeg

WzWEKLL.jpeg

MsqOcNR.jpeg

6Mr6ujO.jpeg

E3Qtlpj.jpeg

7XflC9j.jpeg

Qwqg2eW.jpeg

AoxC8f7.jpeg

fUw9nU3.jpeg

busVkH3.jpeg

Și un filmuleț cu el:

 

Editat de Sorin - Viorel Mares
Link spre comentariu

Va felicit pentru colectia dvs impresionanta!

Si, daca nu aveti deja, va recomand o antena de camera pentru imbunatatirea receptiei pe unde medii a posturilor slabe: 

 

Editat de Untold
Link spre comentariu

Am avut pat cu radio cu ceas incorporat în capul patului. Am ascuns cadrul acordat între perete si capul patului. Cu el am prins binisor posturile românesti pe unde medii. Fara, nici vorba.

Editat de franzm
Link spre comentariu
1 oră în urmă, Untold a spus:

Va felicit pentru colectia dvs impresionanta!

Si, daca nu aveti deja, va recomand o antena de camera pentru imbunatatirea receptiei pe unde medii a posturilor slabe: 

 

Va mulțumesc!

Am si antena de genul, am realizat vreo cateva versiuni. In oras nu prea ascult pe medii sau lungi, din cand in cand de nostalgie antena satelor. Se transmite pe 1314 de la Valul lui Traian, vreo 15 km distanță, transmitatorul are undeva la 20 kW daca nu ma insel. E de ajuns pentru a fi receptionat foarte bine in condiții  de bloc cu toate sursele in comutatlie in jur si chiar in mijlocul camerei, nu la geam, cam cu toate radiourile de le am. Daca nu receptionez foarte bine antena satelor cu vreunul, atunci e motiv de ingrijorare si reglaje.

Pe 153 kHz il receptionez bine de la geam cu mai toate la fel. Sunt la un etaj destul de sus si cu vedere destul de putin obstructionata.

Antenele loop/cadru le-am incercat la țară. Da, funcționează  ok, pentru cuneva cu lipsa de spațiu  sunt bune. Dar acolo pentru ca am gradina destul de lunga am intins un fir de vreo 100 de metri cat de cat perpendicular pe directia emitatorului de 153 kHz. Receptia e excelentă  cu el. Mai simplu nu-i intotdeauna mai rau :)) Cel mai frumos e noaptea, cu respectivul fir si un tuner Dual CT 19 sau cu un Grundig Satellit 2100 posturile in scurte sunt probabil cu sutele daca stau sa le adun din toate sub benzile :)

 

Link spre comentariu
  • 2 săptămâni mai târziu...

Cu ploaia din ultima zi, s-a imbunatatit propagarea pe unde lungi. Dupa miezul noptii, pe balcon, cu antena de ferita din radioreceptor am receptionat in Iași urmatoarele:

153 kHz Antena Satelor 200 kW, 219 km (prognoza 59 dB)

171 kHz Maroc Medi1 1600 kW, 2865 km (prognoza 4 dB)

198 kHz BBC Droitwich 500 kW, 2193 km (prognoza 13 dB)

225 kHz Polskie Radio 1200 kW, 930 km (prognoza 41 dB)

234 kHz Luxemburg Beidweiler 750 kW, 1590 km (prognoza 4 dB)

253 kHz Algerie Chain3 1500 kw, 2375 km (prognoza 11 dB)

Cel mai curat sonor l-am obtinut cu Sokol 404  - caruia i-am adaugat un maner potrivit (in locul bretelei de poliester). Baterii  - si calculatorul, modemul etc. oprite.

Sokol404.JPG

Link spre comentariu

M-a prins si pe mine microbul colectionarii aparatelor de radio, doar tranzistorizate, ca d-ale cu lambi n-am loc...

Am doar 3 bucati, primul e un Emperor pe UM la 1,5V, al doilea e ceva chinezesc facut dupa licenta franceza ceva doar cu UL si ieri am pus mana pe unul frantuzesc OPTALIX cu UL si UM, de prin 75-80. Toate sunt in stare de functionare, revin cu poze, deocamdata Optalix-ul:

WhatsApp Image 2022-08-01 at 08.40.22.jpeg

WhatsApp Image 2022-08-01 at 08.39.39.jpeg

WhatsApp Image 2022-08-01 at 08.39.05.jpeg

WhatsApp Image 2022-08-01 at 08.38.42.jpeg

Acum 10 minute, Sorin2015 a spus:

............................

Cel mai curat sonor l-am obtinut cu Sokol 404  - caruia i-am adaugat un maner potrivit (in locul bretelei de poliester). Baterii  - si calculatorul, modemul etc. oprite.

Sokol404.JPG

Scuze pentru observatie, dar mie mi se pare ca arata urat cu toarta aia patratoasa, parca-i tigaia aia de Milcov...

 

Link spre comentariu
  • 1 lună mai târziu...

Mai jos sunt imagini cu un radio Philips 12RP 504. E cam la fel cu toată linia Philips de radiouri portabile  cu 9 tranzistoare de la jumătatea anilor 60-început de 70 (Colette, Tornado; Rallye, etc.)

Cel de aici e undeva mai pe la început de 70 - imitația de lemn îl dă de gol.

Designul intern e un pic mai evoluat pe partea de audio, folosește tranzistori finali AD 162 (Valvo desigur). Alimentat la baterie de mașină (are conector special) și cu un difuzor extern, desigur că ar livra lejer vreo 5 W audio.

L-am achiziționat ca funcțional și nu prea am avut de făcut mare lucru la el - schimbat electroliticii - valorile Philips neobișnuite. De asemeni, antena era ruptă, am avut una potrivită de schimb de data aceasta, luată dintr-un Tandberg TP 41 sacrificat (da, știu, blasfemie să distrug un astfel de radio, la cât de rare și ”speciale” sunt, dar mai am unul în stare foarte bună iar la acesta carcasa de lemn era deteriorată, și mai rău, difuzorul, tocmai ce era cel mai special la el, distrus, practic magnetul s-a dezlipit, nu prea am văzut   așa ceva la difuzoare... dar în fine, a fost bun ca donator de organe, mânerul a fost și el implementat in alt radio... antenele și mânerele mă termina, greu de găsit piese compatibile)

Sistemul memomatic funcționează bine... l-am descris într-o postare a unui radio similar.

Recepția este cu totul în regulă în oraș dar din 9 tranzistoare nu se pot produce miracole la capitolul sensibilitate.

Calitatea audio și ea este bună, difuzorul e Philips de 13 cm, iți face treaba ok... cam lipsesc notele joase, dar la dimensiunea sa e normal.

Per total e un radio de calitate, Philips din zilele de glorie, se merită adăugat unei colecții.

 

ZjHt7h7.jpeg

 

83m6Ihy.jpeg

 

knfDxxz.jpeg

 

CCdcEXY.jpeg

 

mpJqnoQ.jpeg

 

HqYGI1v.jpeg

 

dgnRdnk.jpeg

 

CzoOZm9.jpeg

 

C2i60YW.jpeg

 

C2i60YW.jpeg

 

2LRGa6G.jpeg

 

JD3pdQJ.jpeg

Desigur că l-am curățat, dar pozele le fac înainte ... păstrez pentru posteritate imaginea lor neatinsă :))

vKUuBWn.jpeg

 

igIeNXb.jpeg

 

crcqMa6.jpeg

 

și un video cu el (recepția pe AM e mai mult informativă, dacă nu-i pus la fereastră slabe șanse pentru orice radio în oraș):

 

 

Link spre comentariu

Mai jos sunt imagini cu un radio Nordmende Transita Exact 9.104A. Fabricat în Germania undeva prin 1968-69. E varianta cu 14 tranzistoare, mai nouă (cea inițială avea 13, si oricum al 14-lea e la partea de stabilizare).

E un radio destul de măricel și de greu (are și alimentare de la rețea), dar nu dezamăgește la calitatea audio.

Mai dezamăgitoare era starea lui inițială, estetic vorbind, pentru ca altfel funcționa... Antena era ruptă și mânerul lipsă. Am improvizat ceva, după cum se poate vedea în imagini, dar desigur nu se compară cu piesele originale.

Calitatea audio este foarte bună, are un difuzor de 13x18 cm, ascuns în spatele scalei. E o scamatorie interesantă, nu am mai văzut vreun radio cu o astfel de așezare.

Recepția e foarte bună, mai ales pe medii și lungi. Radioul are două antene de ferită înauntru! Designerii nu s-au jucat la capitolul calitate.

Scalele sunt iluminate independent, se aprinde cea corespunzătoare frecvenței selectate. Desigur că becurile incandescente erau arse la majoritatea și desigur că a fost o durere să le schimb cu LED-uri; totuși am reușit să nu rup ața de scală.

Mai are și un beculeț mic alimentat la 230 V direct ce se aprinde când radioul este băgat în priză... interesantă adiție.

Din nou, condensatorii electrolitici schimbați, plus puntea de seleniu, măsură de asigurare pentru viitor.

 

74njR0R.jpeg

 

PDq09vV.jpeg

 

gc0Op9a.jpeg

 

9KKl2pU.jpeg

 

ZqnOm6Y.jpeg

 

HnkdCDY.jpeg

 

g2ZnB3o.jpeg

 

3n0tWAK.jpeg

 

iIYmHFy.jpeg

 

gnGgTFH.jpeg

 

și un video cu el:

 

 

Link spre comentariu

Mai jos sunt imagini cu un radio Telefunken  Bajazzo de luxe 201, produs în  Germania de Vest, undev

 

a prin 1968-70.

12 tranzistoare (radiomuseum declară eronat 11), desigur germaniu, plus un BC 130 rătăcit.

Am mai postat un model similar acum câțiva ani, dar acela era într-o stare estetică cam patetică.

Cel de aici arată mult mai bine, la estetică  marele minus a fost desigur, antena ruptă. Din fericire, de dara aceasta am avut una cât  de cât  potrivită.

Starea internă - ceva electrolitici uscați și  desigur condensatorii de zeci de nano uleioși ROE cărămizii, crăpați si duși pe câmpii  cu valorile.

Difuzorul original în  stare bună, la fel și  amplificatorul audio, curentul de mers în  gol era mai mare, l-am redus putin (de la vreo 20 la 15 mA, deși  manualul de service sugera 10... dar cum bateriile erau noi și  puțin  peste 7.5 V l-am lăsat  așa). Diferența  audio e insesizabilă pentru mine. Pus pe osciloscop scoate undeva între  1.5 si 2 W nedistorsionat, în  functile de frecvența audio, desigur, nu vorbim de Hi-Fi aici.

Totuși, ce m-a tot ros la aceste radiouri Telefunken bajazzo e calitatea sunetului.

Am două de luxe 201, două  TS 201 și un TS 301. Toate au cam aceeași  construcție  înăuntru, același difuzor, același  etaj audio. Și  toate m-au dezamăgit la capitolul sunet. Am încercat  și  cu difuzoare diferite, nici o diferență. Măsurat și  înlocuit  condensatoare, rezistoare de prin circuitul de ton, nimic.... pur și  simplu sunetul era strident. Pentru un radio ce concura cu modelele Grundig Concert Boy, Loewe t75, Nordmende Transita, Saba Transeuropa sau Schaub Lorenz Touring 70-80, se clasează  la coadă, rău  de tot, strident chiar și cu înaltele pe minim (cele Touring ies câștigătoare de departe în clasamentul meu subiectiv apoi Nordmende și Saba, la egalitate:))

Ciudat, mai ales că am și  ceva din modelele "sport" și  "partner" iar acelea sună  mult mai bine. Sport 101 are un difuzor de 7.5 x 13 cm iar varianta 201 de 10x15. Bajazzo  are 13x18.Varianta superioară, Atlanta, in schimb, e din altă  clasă, bate la fund mai orice radio al erei la capitolul sunet (corecții  de ton active). Nu-i normal, așa  că  am trecut la experimentare. Circuitul de ton desigur că  este pasiv, doar se taie înaltele ori joasele. După ceva "joacă" am ajuns la un compromis ok, acum inaltele sunt mai atenuate și  joasele se simt mai bine. Nu am vrut sa îmi  mai bat capul cu corecții  active, modificare de circuit, etc. Este un radio la baterii și  spatiul in carcasă e cam inexistent. Rezultatul se poate observa in video, calitatea audio.

 

Calitatea recepției e bună. O bubă a fost voltajul varicap pentru acord pe FM, dioda zener din circuitul ridicator de tensiune era cam dusă iar proprietarul anterior în  neștiință  a tot umblat prin potențiometre. În  fine, am schimbat-o, reglat voltajele, acum se duce undeva aproape de 107 MHz.

Partea de AM e in regulă, se poate vedea puțin  în  video. Nu recepționez mare lucru, doar dacă  e pus la geam, dar din nou, mai toate radiourile se comportă așa  în  oraș

 

0U3zrqh.jpeg

 

PN5FQaR.jpeg

 

J8W72aa.jpeg

 

PZohvKH.jpeg

 

V27ifPP.jpeg

 

b0ZO87w.jpeg

 

nrWNiY4.jpeg

 

Nw6lFsO.jpeg

 

Și un video cu el :

 

 

 

 

Link spre comentariu

Mai jos sunt imagini  cu un radio SABA Transeuropa Automatic G, fabricat în  Germania de Vest undeva prin 1972-73.

Este modelul mai recent, mai există și unul cu grila de metal și  scala modificată sub același nume. Îl voi posta și  pe acela în viitor.

Radiomuseum este din nou în eroare la descrierea sa, că deh, e doar o pagină  web creată de oameni de rând. Greșeala  vine din faptul că manualul de service se găsește  online doar pentru versiunea inițială, deși  există  și  designul de carcasă  al acestuia.  Acesta în  schimb are soclul de testare lipsă, înlăturat ( soclu pe care cineva amuzant in vreo postare de acum câțiva  ani de aici de pe forum îl numea soclu de tub și  se întreba ce tub îi  lipsește  radioului :):rade:

În  plus, acest radio are 14 tranzistoare în el în  loc de 12 ale celuilalt; da am numărat de mai multe ori și  se vede bine pe cablaj diferența. Din ce am putut să  îmi  dau seama, cele două  bucăți  extra sunt pe partea de IF.

Ceva cuvinte despre reparații- ce am putut face pentru el - curierul, fie-i  tot neamul sănătos, și-a făcut  de cap. Radioul a fost ambalat bine de expeditor dar probabil  că am dat de vreun Gogu de și-a dat demisia în  ziua aceea și  voia să  își  lase amprenta. Scala radioului a fost spartă, atât  la interior cât  și  la exterior. Am lipit-o cum  am putut, dar minuni nu există.

Becurile  de scală erau desigur arse, le-am înlocuit. Ceva condensatori uscați plus clasica punte cu seleniu...

Altfel, radioul funcționează  foarte bine, recepția  este în  regulă  pe toate benzile.

La partea de audio excelează, are un difuzor mid-bass de 13x18 cm și  unul de înalte de vreo 5 cm. Cel de înalte poate fi decuplat complet, are un comutator în  spatele radioului. Totuși, pentru urechile mele, e mai bine cu el cuplat, mai ales pe FM. Una peste alta e un radio ce ar fi concurat cu un ITT Schaub-Lorenz Touring din seria 101...103. Puse unul lângă  altul, totuși cel ITT câștigă (la distanță mică), joasele sunt mai puternice (din nou subliniez calitatea difuzoarelor fabricate de  ITT Schaub Lorenz  pentru radiourile proprii). Cel ITT este și  o mică  idee mai sensibil, partea de IF mi se pare mai evoluată (probabil mai ușor  de observat undeva în mijlocul nicaieriului). În  schimb funcția  de AFC la cele Touring 101-103 este una din cele mai agresive de le-am întâlnit. Practic posturile se "agață" de parcă  acul de scală  le-ar trage după  el. În  procesul de agățare, deoarece funcția  AFC persistă  mult, se sare peste o stație  sau două, sau trei... pff. Apoi dacă  semnalul e slab și  radioul în  mișcare  sunt șanse  să  sară  de pe un post pe altul. Dar în  fine, au foat create penteu o vreme în  care erau mai puține  posturi în  FM. Cel SABA în  schimb are un AFC normal, câștigă la acest capitol, posturile nu o iau razna la acționarea  butonului de acord.

Partea de lungi și  medii - recepție stelară, uitați-vă  la poze, la cât  de complicată e entena de ferită. Una din bobinele înfășurate  e fir argintat. Doar la aparatele SABA am văzut  așa  ceva.

îmi  place si designul său, este un radio destul de compact pentru tot ceea ce poate. Are și alimentare de la rețea. Ciudat, dar am mai găsit  și  unele alimentatoare de Grundig-uri, are și un bec în  circuitul de stabilizare. Poate cineva mai bătrân  are idee de cum merg astfel de circute. Când  radioul consumă mai mult, becul se aprinde puțin, iar la putere maximă consumată, și  mai intens.

Radioul poate fi alimentat si extern sau de la baterii, 6 bucăți  tip C.

Am uitat, puterea audio, undeva aproape de 2 W nedistorsionat și  alimentat de la rețea. Etajul final audi este pe clasicele AD-uri cu germaniu.

La aparatele SABA ale perioadei imi plac mult manualele de service. Inginerii proiectanți și-au pus tot sufletul, toată pasiunea în ele și se vede. Toate procedurile de reglaj sunt explicate în detaliu și în plus oamenii mai și explică modul de funcționare al unor circuite. Tot respectul. SABA a fost o marcă de top... păcat  de ce a ajuns, o altă  mizerie turcească.

0vlbkdo.jpeg

 

F8RFbQi.jpeg

 

vBD1nwx.jpeg

 

0L6vZiE.jpeg

 

Jxc2h1v.jpeg

 

uRcfcsD.jpeg

 

2WmQjsC.jpeg

 

YigyaK0.jpeg

 

cdx4ILU.jpeg

 

nnJE5dz.jpeg

 

Și video-ul cu el:

 

 

Editat de Sorin - Viorel Mares
Link spre comentariu
Acum 14 ore, Sorin - Viorel Mares a spus:

Are și alimentare de la rețea. Ciudat, dar am mai găsit  și  unele alimentatoare de Grundig-uri, are și un bec în  circuitul de stabilizare

Stabilizatorul este unul simplu, cu tranzistor serie si cu zener ca referinta. Pentru a imbunatati factorul de stabilizare la variatiile tensiunii de intrare, dioda zener este alimentata printr-un bec, care avand o variatie neliniara a rezistentei filamentului functie de tensiune, asigura un curent "cat mai constant" prin zener. Ex.:

image.png.77414515a321058cee825327a5202d24.png

Link spre comentariu
Acum 20 ore, nelu F a spus:

Stabilizatorul este unul simplu, cu tranzistor serie si cu zener ca referinta. Pentru a imbunatati factorul de stabilizare la variatiile tensiunii de intrare, dioda zener este alimentata printr-un bec, care avand o variatie neliniara a rezistentei filamentului functie de tensiune, asigura un curent "cat mai constant" prin zener. Ex.:

image.png.77414515a321058cee825327a5202d24.png

Mulțumesc  pentru lămurire!

Cum am spus, alimentatoarele Grundig... TN 12, sau cum se mai numeau, cele în  carcasa de plasic pentru radiourile Ocean boy, Concert  Boy, etc, aveau aceeasi similaritate. Pentru cine mai poseda asa ceva e bine de verificat dacă  becul mai este în  regulă  înăuntrul lor.

Link spre comentariu

Mai jos sunt imagini cu un radio Telefunken bajazzo sport TS 201, fabricat  în Germania de Vest circa 1969-72.

Este un radio cu 10 tranzistoare și chiar și un modul micuț în care într-o capsulă de plastic și rășină epoxi germanii au realizat o improvizație primitivă antecedentă unui circuit integrat :))

Este un radio foarte compact ce sună totuși FOARTE bine. De fapt, calitatea sunetului pentru mine este mai bună decât cea a fraților mai mari - bajazzo TS 201 și Bajazzo de Luxe 201. Radioul are un difuzor de 10x15 cm, de o calitate excelentă. Mai târziu acesta a fost instalat în modelele ”partner” și ”bajazzo” pentru câțiva ani, înainte ca japonismele mediocre ce aveau doar eticheta Telefunken pe ele să distrugă reputația firmei... dar asa e, ”outsourcing”.

Calitatea recepției este și ea destul de bună, totuși nu vă așteptați la miracole de la 10 tranzistoare, majoritatea cu germaniu.

Estetic, radioul are câteva zgârieturi ici-colo dar se prezintă binișor, cu nimic rupt.

I-am schimbat condensatorii electrolitici  plus cei cărămizii, uleioși crăpați și am adăugat câteva LED-uri pentru puțină iluminare a scalei.

Radioul poate fi alimentat de la 6 baterii tip ”C”, 9V sau de la adaptor extern sau montat în suportul special pentru mașină. Nu am văzut acel suport, dar din ce am citit, bârfe de pe forumuri, acest radio venea montat din fabrică în unele modele Porsche ale acelor ani :))

Una peste alta, este un radio de calitate, ce se merită păstrat și ascultat cu drag mulți ani de acum înainte
În una din poze este alături de frații din familia sa - mai multe modele de bajazzo pe care le dețin:)

 

VgU3JZF.jpeg

 

SWBXeRG.jpeg

 

1epVuf3.jpeg

 

gRxWrWk.jpeg

 

RoZFVSh.jpeg

 

VLp6qtL.jpeg

 

zuyWOGZ.jpeg

 

LIJenKQ.jpeg

 

IB4kIFI.jpeg

 

yTryLeK.jpeg

 

tMWY2tD.jpeg

 

qxPBubv.jpeg

 

NXKvFBE.jpeg

 

și un  mic video cu el:

 

 

Link spre comentariu

Mai jos sunt imagini cu un radio NordMende Transita Automatic 49m v033 (realizat în Germania de Vest, circa 1965-66).

L-am ”săltat” din târgul de vechituri la un preț nu prea prietenos dar s-a meritat, condiția sa estetică este foarte bună. Desigur tastele de selectare a benzilor s-au îngălbenit, dar după 57 de ani e un motiv infim de obiecție.

Cineva înaintea mea i-a instalat un adaptor în compartimentul de baterii astfel încât radioul să funcționeze la rețea. L-am înlăturat, recepția este aproape întotdeauna mai bună la baterii, la fel și sunetul. a rămas gaura prin care ieșea cordonul de alimentare prin capacul de la baterii. Radioul funcționează cu 5 baterii tip C, 7.5 V alimentator extern sau montat în adaptorul special de mașină.

Sunetul său este de calitate, are un difuzor de 13 cm în el (fratele său mai mare Transita TS de Luxe totuși are într-o carcasă similară unul de 13x18 cm). Sunt eu Mofturos, dar parca un pic mai mult ar fi trebuit să se distingă notele joase. Butonul de ton totuși are o șmecherie, la apăsarea sa se adaugă la reglajul din potențiometru un circuit pentru mai mult bass.

Radioul are 10 tranzistoare - germaniu. Recepția este bună în Am dar cam așa și așa în FM - practic trebuie să îi extind antena în oraș pentru a prinde posturile cum trebuie. Bănuiesc un tranzistor de RF FM e bolnav, dar cum tunerul FM e în cutiuța sa și conectat la ața de scală... nu-i stricat nu il voi repara, durerea de cap ar fi majoră.

Condensatorul de acord AM era înțepenit - vaselina uscată desigur, l-am readus la viață cu ceva WD-40 apoi pus ulei siliconic.

Una din ațele de scală era sărită și ruptă dar s-a rezolvat problema destul de repede grație manualului de service.

Toți electroliticii i-am schimbat, clasicul jeg curățat, carcasa de lemn unsă. arată superb, îmi place culoarea furnirului... mult mai arătoasă decât imitațiile de lemn  ieftine de plastic ce au invadat piața prin anii 70-80.

Nu e el cine știe ce radio de top pentru DX dar la felul cum arată se merită păstrat și îngrijit mulți ani de acum înainte :)

 

w3YvvSe.jpeg

 

gxScuvF.jpeg

 

MXOCCEK.jpeg

 

7I0LlM3.jpeg

 

mKbEIqi.jpeg

 

IcSx2Le.jpeg

 

fuvOiRr.jpeg

 

zR7Twsz.jpeg

 

F0j1znP.jpeg

 

otUWxQs.jpeg

 

ra1TR3G.jpeg

 

i78b5QZ.jpeg

 

și un video cu el:

 

 

Editat de Sorin - Viorel Mares
Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări