Aparate radio tranzistorizate dinainte de anii 90

[Sorin - Viorel Mares]

Mai jos sunt imagini cu un radio NordMende Globetrotter V01  4.601 864.601.00 orange Skala. E versiunea timpurie din 1965-66. 14 tranzistoare, numai germaniu desigur. Fără transformator de rețea (dar cu transformatoare audio), se alimentează la 5 baterii D. 31x22.x10 cm, 5 kilograme fixe pe cântar cu baterii alkaline în el :)) . Carcasa e de lemn, acoperit în imitație de piele neagră desigur.

Recepția este foarte bună pe toate benzile, noaptea scurtele sunt și ele OK. Radioul are 3 scale separate, AM, FM și scurte, iar pentru scurte are un sistem cu turetă separat. Practic se selectează banda de scurte din comutator apoi se face acordul pe ea, pe scala de scurte. Se poate observa în poze câta mai jungla de bobine și fire sub-milimetrice este în carcasă, necesară pentru recepția pe cele 11 benzi de scurte. Pentru toate benzile de AM radioul are și o lărgime de bandă audio selectabilă (filtru narrow-wide) din butonul de FM AFC. Pe FM recepția este superbă, nu am nevoie să îi extind antena pentru a avea un semnal mai mult de jumătate din indicatorul de acord.

Scala e iluminată de două becuri de 6 V la apăsarea unuia din butoanele de ton.

Radioul l-am cumpărat ca ”funcțional” dar ca în multe alte dăți când un vânzător definește ca asa ceva - e un termen foarte vag. Plus că a mai avut și un preț destul de piperat, dar la cât de rar e modelul acesta (nu am văzut pe internetul românesc așa ceva de când m-am apucat să colecționez) cred că s-a meritat. La capitolul reparații - Condensatorii de cuplaj de valoare mică pe partea de audio erau uscați complet, cu volumul la maxim radioul distorsiona puternic dar se auzea foarte încet. Mi-a fost frică să nu aibă vreun tranzistor final dus, dar surpriză, erau doar condensatorii duși. Am înlocuit absolut tot ce era electrolitic în el. Difuzorul, slavă cerului, e cu totul ok. O bijuterie de 13 x 23 cm. Se aude FOARTE bine. Modelele ulterioare din serie au avut difuzoare de ”doar” 13x18 cm, iar ultimele chiar și un tweeter.

În final, ce mai pot spune despre el - sunt încântat că am putut readuce o asemenea frumusețe înapoi la gloria sa, că l-am salvat de drumul la centrul de reciclare și sper să mai funcționeze și peste alți 56 de ani iar nepoții mei sau cine știe ce alt străin să se poată bucura de el

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

și un filmuleț cu el în funcțiune (pe SW nu l-am încercat deoarece era miezul zilei și eram departe de geam):

 

Editat Iunie 3, 2022 de Sorin - Viorel Mares

[Sorin - Viorel Mares]

Mai jos sunt imagini cu un radio Blaupunkt Derby H 7.650.720 (realizat în Germania de vest, circa 1970-73).

L-am achiziționat cu câteva butoane lipsă, le-am înlocuit cat de bine am putut cu unele imitație de crom dar din păcate nu am avut destule pentru tot setul.

Altfel radioul funcționa (și funcționează încă) ok. I-am schimbat totuși difuzorul cu unul mai mare de vreo 13 cm, deși cel original era ok, notele joase erau cam absente.

Desigur că electroliticii și puntea cu Seleniu au trebuit să zboare din carcasă.

I-am mai extins puțin (cât am putut fără să desfac cutiuța de FM RF) și banda FM până pe la 106 să pot recepționa Europa FM pe el. Recepția e bună, se poate vedea în video. Pe lungi și scurte, desigur că nu-i nimic altceva decât zgomot de fond și surse în comutație ziua în amiaza mare.

Altfel, e un radio ok, cu alimentare dublă, rețea plus baterii (6 x C). Estetica e destul de bună, doar câteva pete pe imitația de lemn caracteristică anilor 70...

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

și un video cu el în funcțiune:

 

 

Editat Iulie 1, 2022 de Sorin - Viorel Mares

[Sorin - Viorel Mares]

Mai jos sunt imagini cu un radio NordMende Cambridge 974.198.A (realizat în Japonia, circa 1972-75)

Tranzistoare, alimentare de la rețea sau 4 baterii AA

Cei de la NordMende doar au comandat vopseaua de pe scală probabil, înăuntru sunt numai componente japoneze :))

Ca vasta majoritate a aparatelor japoneze ale vremii, nu are corecție fiziologică pe potențiometrul de volum. Orice alt fel de corecție de ton - absentă. Ca atare și sunetul este unul mediocru, metalic.

Minus imitația de lemn ștearsă din jurul butonului de volum radioul arată destul de bine.

Recepția este și ea bună, dar nimic spectacular. e un radio construit cu o anumită șintă de buget, probabil destinat tinerilor vremii, ori de luat prin vreo drumeție.

I-am schimbat electroliticii și cam atât... vine cu FM până la 10 din fabrică.

la final e și poza de familie, împreună cu membrii mai mari din serie ce îi dețin

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

și un filmuleț cu el:

 

 

 

 

Editat Iulie 1, 2022 de Sorin - Viorel Mares

[Sorin - Viorel Mares]

Mai jos sunt imagini cu un radio Philips L3X32T /02G (realizat în Olanda, circa 1963-64)

L-am achiziționat ca funcțional dar abia abia se mai hârâia de la un post la altul. Desigur electroliticii - varză, cei Philips din anii 60-70 nu s-au păstrat bine pe oriunde am dat de ei. Plus, mai toți erau de valori ciudate a la 4 uf, 60 uf, 114 uf, etc, etc.

La asta se mai adaugă și faptul că una din plăcuțe avea traseele milimetrice tipice Philips, de se exfoliază numai dacă te uiți strâmb la ele... Unele din radiourile Philips sunt pur și simplu durere.

După ce i-am schimbat electroliticii și-a revenit la normal.

Recepția este ok, pentru un radio de buget cu 9 tranzistoare.

Difuzorul este de 10 cm, Philips. Radioul are corecție fiziologică a volumului pe potențiometrul de ton. Sună mult mai bine decât radioul Nordmende postat anterior.

Se alimentează numai de la baterii. La cât de compact, micuț este, ia 4 baterii D. Cu alcalinele din el, chiar și de l-aș folosi zilnic, probabil ar putea fi utilizat până expiră bateriile :))

L-am curățat bine și cam atâta, estetica este destul de bună, doar mânerul este rupt.

La început am crezut că nu are antenă de FM, dar se ascunde elegant în carcasă pe lateral.

Îmi place designul anilor 60, se vede inspirația dată de optimismul ”space-age” ce cuprinsese întreaga planetă în acea perioadă.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

și un filmuleț cu el în funțiune:

 

 

 

 

 

[okean]

Felicitari, modele deosebite, intr-adevar condensatoarele electrolitice Philips acelea axiale in special sunt de cosmar, trebuiesc extirpate fara mila, testul timpului a aratat ca cele japoneze au fost mai bune, primele le gasesti efectiv uscate !

[doru3160]

Am avut surprize placute și cu aparate românești din anii 70 sa nu ceara electrolitici. 

[Sorin - Viorel Mares]

Acum 9 ore, doru3160 a spus:

Am avut surprize placute și cu aparate românești din anii 70 sa nu ceara electrolitici. 

Asa e am gasit si aparate romanesti perfect funcționale. Problema noastra datorata "ieconomiei" comuniste a fost legata mai mult de fiabilitatea generala a construcțiilor...plasticul ieftin omniprezent inlocuitor al metalului mult mai trainic.

 

Acum 9 ore, okean a spus:

Felicitari, modele deosebite, intr-adevar condensatoarele electrolitice Philips acelea axiale in special sunt de cosmar, trebuiesc extirpate fara mila, testul timpului a aratat ca cele japoneze au fost mai bune, primele le gasesti efectiv uscate !

Si cu japoneze e asa si asa pe alocuri... unele Mitsubishi si sanyo si elna le-am gasit varza  dar in alte parti am dat si de aceleasi nume cu caracteristici ok la testare. Cu nippon chemi con/ nichicon nu am avut suurprize totusi.

 

Cel mai frumos cu condensatorii Philips a fost într-un  radio cu boxe separate (ca amplituner imi e jena sa il numesc la 2x7...9 maxim de wati) RH 741, asa si asa la receptie si sunet dar altfel cu estetica draguta. Avea unul, cred axial cum ati mentionat, tot asa valoare ciudata 200 si ceva de micro parca, explodat pur si simplu, din acela de aluminiu cu folie albastra semi-transparenta peste ... hartia revarsata din el. La locul lui in circuit totusi. Radioul mergea foarte bine si cu el asa :))

[Sorin - Viorel Mares]

Mai jos sunt imagini cu un radio-casetofon Grundig C2500. Fabricat în Germania, undeva între 1974-76.

L-am achiziționat ca funcțional și într-adevăr chiar și mecanismul de casetofon era ok. Cureaua originală, presupun, nu am văzut urme de șurubăreală prin el. Viteza de rulare ok. Fiind un model mai ieftin, ”entry-level” nu folosește acele rotițe faimoase din plastic moale tipice aparatelor Grundig (ce trebuiau chipurile să facă mecanismul mai puțin zgomotos). Încerc să mă feresc de orice casetofon și radio-casetofon de genul ca de dracu'... m-ar costa nenorocitele de rotițe cam cât tot aparatul. Modelul acesta mai simpluț de mecanism de la ei, dar mult mai fiabil se poate cunoaște ușor după sistemul de FF/REW, cu o tijă ce se deplasează stânga-dreapta. De asemeni, motorul este cu turația regulată electronic, foarte ușor de reglat viteza (la cele mecanice, majoritatea japonezelor din acea perioadă e aproape imposibil de ajustat viteza, cu contragreutățile din carcasa motorului).

Recepția este ok - nimic ieșit din comun, dar în oraș iși face treaba fără probleme. Desigur pe AM dacă nu-i pus lângă fereastră se îneacă în paraziți.

Sunetul e și el în regulă, dar nimic spectaculos, difuzorul e undeva la 8x12 cm

Estetica este utilitarul ”army-look” adus de aparatele japoneze din a doua jumătate a anilor 70. Am avut norocul să dau de un exemplar complet și ne-zgâriat

Se alimentează de la rețea sau baterii - 5xC, și este un model foarte compact pentru anii săi.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

și un filmuleț cu el:

 

 

[franzm]

Daca restaurati multe aparate cu roti dintate distruse, merita sa va asociati cu cineva care are imprimanta 3D sau chiar sa va cumparati dvs. una. Se amortizeaza repede.

[Sorin - Viorel Mares]

Din păcate  nu, tot ce restaurez e pentru placerea si folosul propriu.

Chiar daca as avea spatiul, timpul si banii pentru a investi in aparatura necesara, adevarul, fie ca noua celor catia de pe forumul asta ne place sau nu  e ca oamenii interesati de aparatura vintage de calitate sunt din ce in ce mai putini.

Eu nu cunosc pe nimeni de varsta mea, sau "doamne fereste" mai tanar, interesat de astfel de aparatura. Tot ce viseaza tinerii "vintage" sunt amplificatoare de chitara, de camera sau de casti chiar, cu tuburi sau poate tot felul de gogosi legate de universul vinilului.

[Sorin - Viorel Mares]

Mai jos sunt imagini cu un radio Grundig Concert Boy 200 radio (fabricat în Germania, circa 1961-63)

L-am achiziționat ca ”semi” funcțional, vânzătorul a fost unul onest.

Pe AM era complet mort, pe FM abia  abia dacă mai recepționa ceva, încet și distorsionat.

Desigur câțiva electrolitici erau uscați dar asta nu a fost problema cea mare.

Radioul are numai 8 tranzistoare, pentru un set AM/FM... era perioada tranzistoarelor foarte scumpe, când până și în Vest se făcea economie la ele. Radioul folosește OC 170/171 pentru partea de RF/IF și OC 71/75 pre- audio iar finalii sunt TF 78 Toți tranzistorii sunt PNP, în socluri,  iar cei OC 170/71 sunt in carcase metalice mari și cu piciorușele în linie. Curiozități ”antice” vechi de 60 de ani. În fine, pentru a-l readuce în parametrii am schimbat 3 din cei 4 tranzistori RF/IF cu variantele mai ”moderne” AC 106/120. A mai trebuit și să înlocuiesc cele două diode redresoare/stabilizatoare cu seleniu cu cate o diodă de siliciu plus una de germaniu în serie. Apoi desigur și puntea (de fapt două diode în aceeași carcasă metalică) redresoare principală cu seleniu.

Acum funcționează ok, dar desigur nu-i cine știe ce radio de DX. În oraș se descurcă bine atât AM cât și FM. Sensibil la poziționarea antenelor, nu are AFC și nici amplificare RF în FM (Singurul fără de îl mai am așa e un Sony cu vreo 15 ani mai tânăr).

Calitatea sunetului este bună, considerând că are un difuzor doar de 10x15 cm. Se fac simțite atât joasele cât și înaltele.

Radioul este FOARTE greu pentru dimensiunile sale, 5.1 kg cu bateriile în el. Are un transformator de rețea absolut masiv. Audio - doar 1 W la ieșire, dar transformatorul pare a fi de cel puțin vreo 20 W... plus 2 transformatoare audio sănătoase, plus filtrare a tensiunii cu o bobină, în carcasă de transformator, desigur. E primul radio de il văd cu așa ceva (pe lângă bobină mai are desigur și clasicii condensatori de filtraj). Brum de rețea, eu unul nu îl pot sesiza, nici 60 de ani mai târziu, felicitări proiectanților de la Grundig.

Carcasa e dintr-un plastic destul de gros, acoperit cu o imitație de piele. Sa pătat puțin în timp dar s-a păstrat intact. Ornamentele sunt și ele în regulă. Mânerul totuși este din piele adevărată, vopsită. Vopseaua s-a cam șters.

O ultimă bătaie de cap au fost compartimentele de baterii - foarte ciudate, nu sunt nicăieri instrucțiuni de instalare și-mi era și frică să nu sparg plasticul acela transparent. În fine, cu răbdare, multă, s-a putut.

Iar acum acest Grundig Concert Boy se poate bucura de încă o jumătate de veac de viațpă liniștită, dacă nu și mai mult

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

și un filmuleț cu el:

 

 

[darius_bv]

Frumoasa reconditionare, felicitari! 

Am avut si eu un Grundig City Boy 400, suna atat de bine ca puteam inregistra muzica pe FM. Am mai cautat, dar nu se mai gasesc. 

Spor la treaba!

[Sorin - Viorel Mares]

Mai jos sunt imagini cu un radio NordMende Galaxy Mesa 6000 2.102A (realizat în Germania, circa 1971-72)

 Radioul funcționa, chiar și de la rețea. Spun chiar și de la rețea pentru că se poate vedea în una din poze starea in care era adaptorul înăuntrul carcasei, plin de rugină. Am schimbat electroliticii din el (și din radio), dioda stabilizatoare, puntea și siguranța fuzibilă.

Alte probleme - de estetică - antena s-a rupt din suport cândva în trecut, iar unul din foștii proprietari a prins-o cu șuruburi pe spatele carcasei. Un capac din spate lipsește și el - cel ce acoperea cordonul de alimentare.

Becurile de scală totuși sunt ok - luminează destul de frumos noaptea. Pot fi comutate pentru iluminare permanentă atât la baterii cât și la rețea.

Recepția este bună, fără probleme pe FM, are banda până la 108 din fabrică. Pe AM - destul de ok pus undeva la geam. Folosește un circuit integrat amplificator FM/AM IF. Versiunea mai nouă - Galaxy Mesa 6600 - avea un integrat și pentru etajul audio. Diferențele între cele două mai erau și la controlul de ton, cel mai nou avea joase/înalte separate și un tweeter adăugat. Acesta în schimb are control liniar jos/înalt plus un comutator muzică/voce (Practic pe voce dispar notele joase cam de tot). Potențiomterul de volum totuși are nu una, nu două ci trei legături diferite pentru corecția ”fiziologică”. Lesne de înțeles că este un radio ce nu dezamăgește la calitatea sunetului. Altfel, ciudat că fiind versiunea mai veche, are totuși spațiul și gaura în carcasă pentru un tweeter. Am montat ceva ce aveam prin grămada de piese, se aude o idee mai definit pe înalte.

Este un radio destul de bun la categoria sa, cu o estetică mai specială. Acest model se merită adăugat în colecția oricărui pasionat, zic și eu...

 

 

 

 

 

 

 

 

și da, era încă funcțional...

 

 

 

și un filmuleț cu el:

 

 

 

 

 

 

[okean]

Sunet foarte bun, are difuzor eliptic cu Alnico sau " magnet usor " dupa G.D. OPRESCU !

[Sorin - Viorel Mares]

Acum 1 oră, okean a spus:

Sunet foarte bun, are difuzor eliptic cu Alnico sau " magnet usor " dupa G.D. OPRESCU !

Am citit si eu din cartile lui Oprescu pe cand eram copil...desi majoritatea montajelor se pretau doar la stadiul de amatorism/curiozități, pentru un copil erau exact ce trebuia pentru a trezi interesul in aceasta disciplina. Plus ca stilui lui de a scrie, cu atata entuziasm era inconfundabil  si inimitabil. Fie-i tarana usoara, altul nu va mai exista in veci...