Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Mancare romaneasca sau facuta de romani - poze si text (daca se poate)


Mircea

Postări Recomandate

Cumpănă era,  sau rămăsese,  doar la cele care aveau apa sus. 

Multe erau cu scripete și lanț sau un tambur cu manivela ori roată. 

Tamburul,  la cele mai vechi,  încă era din lemn,  ca și roata. 

Una singură mai era cu lemn în jos și cumpăna.   Una înaltă,  se vedea de la o poștă. 

Era în câmp,  spre pădure, prin mijlocul căreia curgea Siretul. 

Link spre comentariu

Pentru afumaturi cu fum cald/rece e un conational pe YT  "Afumatoarea de weekend " destul de explicit si interesant . Deocamdata folosesc numai fum rece , produs in exterior, dar pot si incalzi "incinta" controlat cu o rezistenta de cuptor electric , protejata la grasime evident ...

 

Link spre comentariu

 doru3160.Ai dreptate cu fântânile cu cumpănă,nu sunt adânci.Am văzut o singură dată una,pe câmp,pentru vite.

 Din ce am discutat cu nişte specialişti în tratarea apei,o fântână trebuie să fie mai adãncâ de 10 m,ca să aibă apa mai sănătoasă.

 Şi apropo de sarmale...Am avut ocazia să mănânc de-a lungul timpului şi am constatat că nu mulți ştiu să le facă "stas"...Soția a învățat perfect de la o mătuşă de-a ei,a dat rețeta şi prietenelor,dar alea nu reuşesc să le facă la fel!

Bine,e şi chestia ca 70-80 % de calitatea "materialelor",dar şi de simț şi talent.

 Rețeta şi mărimea sarmalelor mai diferă,funcție de zonă.Probabil cele mai mici şi mai "roşii" sunt sarmalele moldoveneşti.

Personal prefer rețeta cu sarmale mai "albe" şi mai echilibrate.Mai mult bulion le face mai acre...

 La mama sarmalele se făceau în oală de ceramică smălțuită,pe plita sobei Vesta,cam juma de zi.Apoi mai stăteau în ler o perioadă de timp ca să se gratineze.Obligatoriu se serveau cu smântână de peste 30% grăsime...

De fapt şi toate ciorbele se serveau cu smântână,după tipicul bucovinean.

 Cele mai bune sarmale le-am mâncat la o înmormântare,la țară,făcute numai din porc de casă.Oala în care fierbeau pe trepied,la foc de lemn,avea un diametru de peste un metru!Cred că erau câteva sute de sarmale acolo...

 

Link spre comentariu

 

 

20240210-161915.jpg

 

 


20240210-161904.jpg


20240210-161839.jpg


20240210-161911.jpg

 

 

 


20240210-161814.jpg

 

 


20240210-161826.jpg

 

Ce chestie. Au dispărut și cuptoarele. Toți vecinii le-au dărâmat. Unii cu tot cu casă. Nici vaci nu mai au vecinii mei, nici gâște nu mai sunt, pentru pozele de mai sus am mers aproape 1Km.

In zona mea așa arată un cuptor. L-am intrebat pe tata, zice că in copilăria lui, nu-și amintește să fi văzut  in Ilișești-Suceava, cuptor afară. Nici in satul unde am copilărit eu, Ipotești-Suceava, nu am văzut cuptor afară.

In foto vedeți un cuptor de 9 tăvi mari, majoritatea așa erau, intre 8 și 10 tăvi. Bunicul din Ipotești avea un cuptor de 6 tăvi. Erau și mai mari, se 12 tăvi. Tava avea in jur de 30cm, in cuptor vedeți două tăvi mari in partea dreaptă. Cutorul din foto este pe laterala plitei, dar sunt și pe aceeași parte cu plita. Deasupra cuptorului mare vedeți altul mai mic, se numește rulă. Este foarte practic, cat timp arde focul in plită, rula e fierbinte, o să tin minte toată viața mancarea din verze, făcută lent, scăzută bine, vreo 6 ore in rulă.

 

Link spre comentariu

 Ovidanie."Rula" voastră e "leru" din Ardeal.Aceiaşi poziție ca la soba cu plită.

 Foarte interesante sobele/teracotele.N-am văzut până acum.Nu cumva sunt de inspirație austriacă sau germană?

 Şi plita pare pusă transversal,nu de-a lungul...

Link spre comentariu
Acum 20 ore, BRANCA a spus:

 

 Din ce am discutat cu nişte specialişti în tratarea apei,o fântână trebuie să fie mai adãncâ de 10 m,ca să aibă apa mai sănătoasă.

Dacă panza freatică e sus, prin metode tradiționale, cum se făceau fântânile acum 70...80 ani, nu puteai săpa mai adânc. Unde dădea de apă, aia era. Era meserie căutată cea de fântânar. Erau largi, zidite cu piatra de râu.  Or fi fost sănătoase mai adânci, dar nu era cum voiau ci cum se nimerea. Acum cu foraj modern poți ajunge la ce adâncime îți permite buzunarul. Tehnic vorbind, nu mai ai nici o opreliște.

Link spre comentariu

Seara asta am aflat că rula, rola, e tot una cu lerul. Și am avut o revelație. M-am tot intrebat ce-i ăla ler, acum că am aflat, o să am ce discuta la cafea vreo două zile.

Link spre comentariu

Lerul este o denumire specifică (un regionalism), folosită în partea de nord a Transilvaniei, însemnând cuptorul unei sobe de gătit.[1]

De asemenea, ler este și un cuvânt care apare ca refren în colinde, pentru a se realiza o anumită eufonie.

Acum 12 ore, Ovidanie a spus:

Apropo, unde s-a născut S. Hrușcă?

In iesle....:rade:

E din Maramu.

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări