Mancare romaneasca sau facuta de romani - poze si text (daca se poate)

[doru3160]

1 oră în urmă, validae a spus:

Cred că chestia asta cu afumatul e cam supraevaluată....cel puțin acum, când e doar o chestie de gust.La început era doar o metodă de a conserva carnea....

Da și ce gust ...odată ce ai incercat greu uiți. Socrii aveau și alte metode de a conserva, nu era o necesitate afumarea, dar cererea era mare. Abia așteptam să termine și să ne dea să gustăm. Din porcul tăiat de Crăciun, aveam slana in februarie cel mai devreme. O mâncai ca pe alune, fără pâine, de plăcere. Nu era nici un pic grețoasă din cauza grăsimii. Dar când nu ai gustat așa ceva, e greu să înțelegi doar din cuvinte. Hai că îmi ploua in gură 

[merck]

Cum afumatoare nu am (da am bagat de seama ca nu-i floare la ureche cu afumatoarea asta ) ma orientez si eu spre ce imi este accesibil:

[Ovidanie]

La 06.02.2024 la 0:03, cdinu332 a spus:

Îmi mai este dor de sarmalele moldovenesti pregatite pentru evenimente. 

Fierbeau toată noaptea. 

 

Eu m-am orientat catre sarmale. Fierte lent in ceaun de fonta emailata, timp de vreo 5-6 ore, in cuptorul aragazului. Acum sunt la apartament, gatesc masiv, vine fiica-mea acasa.

Colegu' Dinu, spune te rog, in ce recipient erau fierte sarmalele ale moldovenesti? Ceaun de tuci, oala de lut, tava rotunda in care se coc si colacii, sau altceva? Poate te referi la sarmale infundate, coapte in ulcior, avand capac facut din aluat de paine??

[cdinu332]

Bunica avea si oala de lu t cu capac din acelasi material. O folosea pentru uzul curent, cateva portii.

Pentru evenimente, ceaun mare de tuci pe pirostrii.

Impachetau babele sarmale si puneau tara la cale. Seara trebuia sa ramana cateva sa supravegheze lucrarea... Se mai pileau cu tuica sau vin.

[Ovidanie]

Bunicii mei din Ilisesti-Suceava, obisnuiau ca de hram, sa faca sarmale infundate, in niste ulcioare mici, umplute pana in gura ar fi incaput cam 1,5 litri. Bagau sarmalele in ulcior si faceau capac din aluat de paine. Dupa ce scoteau painea din cuptor mai puneau cateva lemne pe foc si cand lemnele se transformau in jar bagau ulcioarele in cuptor. unde ramaneau  pana dimineata. Dupa ce socializau toata ziua, asa, pe seara, barbatii se retrageau in livada, faceau un foc din crengi si incalzeau ulcioarele cu sarmale in jaratecul focului. Fumul focului indeparta tintarii, puteau sta linistiti pana la o bucata de noapte. In niste cani de lut, cam de 1 litru, punea bunica-mea lapte la prins, primeu  musafirii si chișleag, asa mancau sarmalele, cu chișleag.

 

Ultima data cand am mancat sarmale infundate a fost prin 2000, eram la Mihaileni-Botosani, la nunta unei verisoare. Erau acolo si niste musafiri veniti de departe, de prin altă parte a tării. Tot repetau gluma cu " unde se agata harta in cui", erau cativa papagali care tineau isonul unui individ, mare patron, il recunosteau de lider. Cand au aparut pe masa ulcioarele cu sarmale, asa cum erau ele cu capacul ăla de paine rumenă si aurie pe alocuri, toti, dar absolut toti, au izbucnit in hohote de ras " uite bă cum fac painea moldovenii ăstia!" A trebuit să desfac un ulcior cu sarmale si sa scot continutul in farfurie, de au inteles si papagalii ăia ca se mananca continutul, nu capacul recipientului.

Editat Februarie 9 de Ovidanie

[merck]

Acum 10 minute, Ovidanie a spus:

Bunicii mei din Ilisesti-Suceava, obisnuiau ca de hram, sa faca sarmale infundate, in niste ulcioare mici, umplute pana in gura ar fi incaput cam 1,5 litri. Bagau sarmalele in ulcior si faceau capac din aluat de paine.

Ulciorul nu este asta:

Daca are gatul ala asa de stramt cum se mai poate baga sarmale in el? 

Nu cumva este vorba de ulcica? Daca dau un search pe google (n-am avut bunici la tara deci ma descurc si eu cum pot) imi apare:

si in asta se pot baga sarmale. 

[Ovidanie]

Da, e vorba de ulcică. Greșeala mea.

[cdinu332]

Am văzut modele aproape sferice.  A lu' bunica mea era precum cea din poză,  dar puțin mai mare la bază. 

Era de un verde inchis și cu ceva floricele. 

De regulă,  era folosită iarna sau când se folosea cuptorul de pâine,  ăla din lut în care se făcea focul. 

 

[BRANCA]

 În MH se făceau oale nesmălțuite în care se gătea.Erau asemănătoare cu ce denumiți voi anterior ca "ulcică".Tehnica era de "slow cooking",adică o zi întreagă.Se plasau lângă focul din vatră.Ocazional se plasau şi lângă vatra cazanului de țuică.

 Deci în alea se putea face şi fasole simplă sau cu ciolan,cârnați,ş.a,dar şi sarmale...

 Tehnica aia cu plasarea în cuptor sau în țest era pentru zonele de la câmp,mai bogate.

[Ovidanie]

In zona mea, cand eram mic, nu am vazut cuptor afara. Dupa revolutie, cand oamenii au inceput sa circule prin strainatate, au mai vazut foisoare amenajate ca anexa a casei, loc de agrement. O sa pun cateva fotografii, sa vedeti cum arata cuptoarele din zona mea, sunt corp comun cu plita.

[cdinu332]

La noi erau cuptoare separate. Nu avea fiecare, dar pe o ulita/strada, existau cateva pentru uzul comun.

Asa cum cei care aveau fantani, permiteau si celorlalti sa ia apa.

[doru3160]

1 oră în urmă, cdinu332 a spus:

Asa cum cei care aveau fantani, permiteau si celorlalti sa ia apa.

Asta pt că nu aveau apometre ...

La bunica, fântâna era în curte, lângă gard, și se putea folosi din drum sau din curte. Avea găleată prinsa de lanț și o cană din tablă pt cine voia să bea apă. Nu avea nici spray dezinfectant nici sterilizator pt cană, și nu se mai îmbolnăvea nimeni de la asta. Beam apă unde ne apuca setea.

[cdinu332]

Exact,  așa erau. 

Mai erau și câteva fântâni la intersecții de ulițe,  într-un colț. 

Erau cu găleți de lemn încinse cu fier. 

Păi,  na,  ăia mai bătrâni spuneau că apa-i de la Dumnezeu. 

Editat Februarie 10 de cdinu332

[daniels]

Acum 6 minute, cdinu332 a spus:

găleți de lemn

Ciutura

Acum 7 minute, cdinu332 a spus:

Erau cu găleți de lemn încinse cu fier.

Ciutura

 

Fantanile erau probabil cu cunpana.

Cumpana

[doru3160]

In zona unde erau bunicii, la 45km de Iași, apa era la adâncime mare, peste 10m. Cea mai adâncă avea 22m și te plictiseai să dai la coarbă. Dar avea apa cea mai buna și rece indiferent ce era afară. Nu mergeau cele cu cumpănă. In zona Vrancea de unde e soția, majoritatea erau cu cumpănă, luciul de apa la max 6m.  Acum din toate a mai rămas doar una, de decor, e secată.