Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Ati purtat bască....sau ce vă mai amintiți din copilărie ?


Postări Recomandate

Salutare prieteni!

Va spuneam intr-un post  ca atunci cind timpul era frumos mergeam, vara,impreuna cu un coleg si prieten,la baile Felix. Prietenul avea o motoreta Carpati cu care ne duceam. Porneam de acasa dimineata devreme, cind se crapa de ziua,spre Baile Felix. 

Ca sa scurtam drumul mergeam prin muntii Plopisului. La urcare nu era o problema asa de mare, diferentile de nivel nefiind atit de mari. Cind ajungeam in virf ne opream si lasam motoreta(motorul) sa-si traga ''sufletul''(raceasca). Dupa ce se ''racorea'' porneam spre Alesd,continuindu-ne drumul spre Baile Felix. Drumul nu era asa de stralucit, prin zona trecind camioane,care transportau ciment de la Alesd. Coborirea era destul de abrupta,neexistind parapeti. Coboram cu mare grija ,hăul, fiind al dracului de adinc. Daca am fi cazut in hăul din stinga drumului, n-ar  mai fi ramas nimic din noi. Norocul cel mare era ca, pe drumul respectiv nu circulau multe camioane,ceea ce ne permitea sa circulam fara probleme,ocolind gropile, care nu erau chiar putine. Cind ajungeam jos,la poalele muntilor,rasuflam usurati. Din Alesd spre Oradea drumul era pietruit, fiind destul de bunicel. Cind ajungeam in Oradea o faceam la stinga spre Baile Felix si Baile 1Mai. Primul lucru pe care-l faceam ,cind ajungeam, intram in apa,balacindu-ne. Cind buricele degetelor erau albe si incretite, ieseam din apa, stind  tolaniti  pe iarba la soare. Cind ni se facea foame mincam ce ne puneam de acasa, de cele mai multe ori, sandvisuri cu de toate.

In vremurile acelea se gaseau de toate,nu ca dupa '80 cind stateam la rind pentru o piine,in magazine gasindu-se doar tocana de legume, ghiveci de gatit si  stufat.

Cind mergeam la Baile Felix de multe ori nu ne luam de mincare. Acolo era o toneta, unde se faceau placinte cu brinza de vaci,smintina si marar. Erau teribil de bune. Nu stiu daca si acum se mai fac placinte ca si acum ,citeva zeci de ani.   Stateam cu zecile de minute pina cind ajungeam la rind. Luam si cite 10 placinte,asa de control.Toneta respectiva era deschisa pina seara tirziu. Inainte de a porni spre casa, ne aprovizionam  cu placinte pentru drumul de intoarcere. Tot de acolo cumparam si apa minerala,cu toate ca pe drum puteam sa luam apa de baut de la oamenii din satele prin care treceam. In apropierea  muntilor Plopisului sint multe sate  cu slovaci,oamenii  fiind foarte binevoitori. Ne imbiau, vara, cu mere, pere, prune si cirese vara, fara sa ne ceara nimic. Daca vroiam sa le platim, se suparau pe noi, spunindu-ne ca n-au ce face cu fructele, multe putrezind pe jos,dindu-le la pasari si porci. 

Acum drumul de la Simleul Silvaniei pina la Alesd, este extraordinar de bun, prin muntii, pe marginea haurilor, fiind instalati parapeti, cu inaltimea de circa 2-2,5m, poate si mai inalti. Zona este deosebit de frumoasa si merita vazuta. Primavara  este cel mai frumos! In satele slovace, prin care trece soseaua, sint foarte multi ciresi. Spre sfirsitul lunii mai, ciresii infloresc, fiind extraordinar de frumos.

Cei care vreti sa vedeti locuri cu adevarat frumoase, nu ezitati sa mergeti prin muntii Plopisului. Va asigur ca nu ve-ti regreta!

 

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu

Imi cer scuze pentru gresala comisa pe ultimul rind al postului,scriind  ve-ți in loc de veți.  Cind am observat gresala, era deja prea tirziu pentru corectare.

Link spre comentariu

Salutare prieteni!

Ca tot am discutat despre  statiunile din partea centru-vest al tarii,azi o sa va povestesc, despre statiunea renumita din judetul Mures, Sovata!

In '83 am avut avut un accident,cu consecinte destul de severe,mai precis o deplasare a unei vertebre ,cauzata de ridicarea ''prosteasca''a unei greutati destul de mare. Fiind relativ tinar, credeam ca pot muta muntii. Urmarile au fost destul de ''nasoale'', avind dureri lombare crunte. Ca sa ma ridic din pat,  trebuia sa ma intorc pe burta si apoi sa incerc sa ma ridic indrept. Toata ''procedura'', dura citeva minute bune.

In ziua urmatoare,m-am dus șotînc ,șotînc, la un medic de la policlinica din oras pentru un consult. Medicul m-a consultat si apoi m-a trimis sa fac o radiografie. Cu rezultatul de la  radiografie,am mers la medic,care mi-a spus ca am un inel  deplasat.  Mi-a facut o injectie pentru a-mi calma durerile, aproape insuportabile si mi-a  recomandat sa fac si citeva sedinte de radioterapie si kinetoterapie. Durerile s-au redus intrucitva,dar nu suficient de mult, incit sa ma pot deplasa  ca inainte. Am continuat sa merg zilnic la cabinetul, unde faceam toate procedurile prescrise de catre medic. Dupa tura de sedinte, am inceput sa ma pot deplasa mai usor, fara ca durerile sa inceteze de tot . 

Imi era frica sa si tușesc. Dupa un repaus de circa doua saptamini,durerile s-au atenuat suficient de mult incit sa ma pot deplasa, fara sa ma mai doara. Ma feream ca dracu de tamiie sa fac miscari bruste.Ca sa nu ma mai doara , imi puneam(in fund)  supozitoare Diclofenac si Piroxicam. Durerile reapareau mai ales cind era frig. Mergeam periodic la medic,care de fiecare data, ma trimitea sa sa fac sedinte de kinetoterapie. In timp am constatat ca mobilitatea  din zona lombara, a devenit tot mai redusa.

Atunci am decis sa merg la medicul care ma tratase si sa-l intreb ce se poate face. Ma gindeam foarte serios sa ma operez. Medicul, care de-a lungul timpului ma tratase,  mi-a recomandat  sa merg la un centru universitar pentru a consulta un medic cu experienta. Am mers la Tirgu Mures,(fiind mai aproape), la spitalul judetean,la un profesor universitar . Mi-am adunat toate hîrțoagele si m-am prezentat la profesorul respectiv.Deja trecusera citiva ani buni de la accident. Durerile aproape ca au disparut de tot. Cind vremea se ''strica'' simteam dureri, cu mult,mult mai putin intense decit inainte.

Dupa ce a consultat toate hirtiile si radiografiile, profesorul m-a intrebat cind am avut accidentul. I-am spus in ce an am avut accidentul. Ma intrebat daca fac sport. I-am spus ca nu fac sport,dar ca fac eforturi moderate ca intensitate. L-am intrebat daca se poate face ceva. Acesta mi-a spus ca este cam tirziu sa ma mai operez, vertebrele fiind partial sudate. Mi-a recomandat sa continuu sa fac miscare cit mai multa, muschii lombari fiind foarte dezvoltati.Totodata mi-a spus ca ar fi indicat sa merg la băi saline,recomandindu-mi băile de la Sovata.

Asa am ajuns sa cunoastem  baile Sovata. Am mers trei ani la rind la Sovata,baile facindu-mi foarte mult bine.

Am cunoscut o familie de maghiari ,la care ne cazam, atunci cind ajungeam in localitate. Inainte cu doua saptamini, ii contactam si le spuneam ca vrem sa ne cazam la ei pe o perioada de 10 zile. Cind ajungeam acolo, ne cazam, camera fiind libera. Pina la bai faceam circa 15 min. Baile mi-au primit , problemele lombare atenuindu-se simtitor.

Intram in lacul Ursu dimineata la ora 9 si ieseam la ora 12 cind accesul in lac era oprit. Mergeam sa mincam la un mic local aflat la intrarea in statiune. La ora 15 intram in lac si stateam in apa pina la ora 18,cind lumea era poftita afara. Mergeam prin padure pina la castelul Tivoli unde, in apropiere, era un lac unde luam o barca  cu care ne deplasam pe lac.Un alt loc unde ne duceam era Lacul cu șerpi,unde chiar vedeam serpi. De citeva ori am mers prin padure pina la Restaurantul Stina de vale. Imediat dupa restaurant la  citeva sute de metri, era un camping,unde tinerii studenti, erau cu cortul. 

La intrarea  in statiune erau persoane  care vindeau bucati destul de mari de faguri de albine ,pline de miere. Nu era zi sa nu mergem sa cumparam bucati de faguri,fiul meu, de cinci ani, fiind mare amator de faguri cu miere.

In Sovata am invatat sa inot, nu in lac, unde apa foarte sarata te tinea la suprafata, ci la pscina  de la subsolul hotelului Sovata. Fiul meu tot acolo a invatat sa inoate, indrumator fiind eu,care nu stiam mare lucru . In Bistrita era un strand  inchis, unde copii invatau sa inoate. Acolo,sotia la dus pe fiul meu sa-si desavirseasca tehnica inotului.

Inainte de a merge la Sovata,tineam la suprafata  imi era frica de apa ca de dracu.  Cu greu mare  mi-am invins frica de apa,cind am intrat in lacul Ursu. Ma minunam cum niste băbuțe pluteau pe lacul Ursu,aparent  fara sa faca nimic,inafara de a da din cind in cind din miini. Un barbat mi-a spus sa intru-n apa, pentru ca nu o sa ma scufund. Cu greu mare m-am bagat in lac. Persoana care imcerca sa ma convinga sa intru in apa ,mi-a aratat ca poate sa stea la suprafata fara sa dea din miini sau picioare. Atunci m-am hotarit sa vad daca este asa cum spunea el. Surprinzator,apa ma tinea la suprafata fara sa fac nimic. Atunci m-am lecuit de frica de apa.Pe fiul meu l-am invatat (cum credeam eu) sa inoate tot la Sovata,in lacul Ursu. In apa mica il tineam la suprafata  spunindu-i sa dea din miini si picioare. Cind obosea, il ridicam  la suprafata. Surprinzator dupa doua zile de ''antrenament'' prichindelul inota singur.

Intr-o zi a plouat toata ziua. Neavind ce face am plecat impreuna cu sotia si fiul meu la stradul de la subsolul hotelului Sovata. Strandul avea adincimea de cca 2,5m,daca nu si mai mult . La unul din capetele bazinului era un bazin pentru copii iar la celalalt capat un bazin pentru adultii care nu stiau sa inoate. Dupa citeva zeci de minute de stat pe ginduri,am decis sa intru in bazinul mare  inotind pe linga marginea bazinului unde era o teava fixata pe marginea bazinului unde te puteai agata in caz de forta majora. Am facut vreo doua ture cu pauzele de rigoare,prinzind curaj. Dupa multe indoieli m-am decis sa traversez bazinul pe lat . Vazind ca merge treaba, am prins curaj.

Atit pentru moment! Continuarea mai tirziu!

 

 

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu

.......M-am apucat de traversat bazinul  pe lung. Dupa fiecare traversare ma odihneam citeva minute bune,dupa care traversam invers.

Fiul meu se balacea in bazinul pentru prichindei. Nu dupa multa vreme ,m-am trezit cu el linga mine. L-am intrebat daca s-a saturat de balacit. Mi-a spus ca m-a vazut inotind in bazinul mare si ca vrea si el sa inoate  cu mine. Am incercat sa-l lamuresc ca apa este adinca si ca eu, abia traversez bazinul. Degeaba!  A inceput sa ''bîzîie''. Induiosat, m-am hotarit sa-l las si pe el sa inoate, cu toate ca aveam ceva emotii. I-am spus ca dupa ce intra in apa sa inoate spre partea cealalta,fara sa se intorca. I-am spus sa intre-n apa si sa inoate ,spunindu-i ca eu voi fi in spatele lui. A intrat in apa si a inceput sa inoate eu fiind in spatele lui. Eram la jumatate, cind prichindelul s-a intors spre mine sa-mi spuna ceva, nu stiu ce. Eu gifiiam ca omul care invata prima data sa inoate. Pe un ton cam rastit, i-am spus sa se intoarca si sa inoate pina la margine. S-a executat fara sa ma mai intrebe ceva. A ajuns la margine la scara si a iesit din apa. Eu eram epuizat, de efortul depus, pentru a ma mentine la suprafata apei. Am iesit din apa si m-am asezat pe marginea bazinului sa ma odihnesc, gifiind . Marturisesc ca eram mai obosit, decit as fi dat la coasa o zi intreaga.

Sotia (fie iertata) se balacea in bazinul unde apa avea adincimea de circa 1,5m,discutind cu o femeie. Fiul meu sa repezit la mama-sa ,laudindu-se ca a inotat in bazinul mare,impreuna cu mine. Sotia m-a dojenit spunind ca sint cam inconstient ,ca-l las sa inoate in bazinul mare. In bazin erau femei si barbati din aceia care nu stiau sa inoate. Majoritatea erau femei. Nici eu nu eram prea departe de ei. Ma uitam(oarecum) de ''sus'' la cei ce care se balaceau in bazinul cu apa putin adinca. 

Dupa ce m-am odihnit ,am trecut iar la inot, traversind bazinul (pe lat)de citeva ori, odihnindu-ma dupa fiecare traversare. Binenteles ca si prichindelul era cu mine, avind oaresce emotii cind eram in apa. Nu avea nici un fel de treaba!

A venit si sotia sa vada cum inoata prichindelul. Prichindelul,cind era in apa,  se dadea in ''stamba'' in fata sotiei, spunindu-i sa intre si ea in bazin. Binenteles ca a refuzat invitatia.

Cind sejurul a luat sfirsit am pornit spre casa. Asa cum va mai spuneam,i-am sugerat sotiei sa-l duca la un strand,apartinind de primarie, si sa ia lectii de inot. Ajunsi acasa, a doua zi, sotia la luat pe prichindel de-o ''aripa'' si la inscris la cursurile de inot. Taxa de inscriere era, mult spus,modica. Acolo ,fiul meu si-a desavirsit tehnica de inot. Cursurile au durat doua saptamini.

Eu am ramas cu ce am invatat la Sovata,sotia  refuzind  sa invete sa inoate.Acum doi ani am fost la baile Herculane, unde am stat 7 zile. Unde eram cazati, era un bazin cu apa destul de adinca. La un capat apa era de circa jumatate de metru. Pe masura ce avansam, apa era tot mai adinca,la circa o treime din lungimea bazinului,apa avea adincimea de circa 1,5m,in capatul opus apa avind adincimea de circa 3m. Mi-am luat inima-n dinti si am incercat sa inot,la inceput acolo unde apa era putin adinca. Dupa ce m-am ''incalzit'' am trecut la traversarea bazinului pe lat. Pe masura ce inotam, deveneam tot mai stapin pe mine. Am ajuns sa inot si pe lung fara sa mai am emotii.  Mare lucru , inotu' ăsta!

Nu am pretentia ca stiu sa inot  perfect! Stiu suficient de mult, incit sa ma descurc  fara mari probleme. Instinctul de conservare, imi ''dicteaza'' sa nu exagerez si nici sa bravez. Multi au incurcat-o ,exagerind.

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu

Eu am invatat sa inot in Somes, profesori au fost verii mei, erau mai mari ca mine.

Acolo deja la 6-7 ani nu mai gaseai copil sa nu stie sa inoate.

 

Link spre comentariu

Am avut noroc ... , parintii m - au inscris la inot . F.C.Petrolul Ploiesti . Am avut si ceva rezultate ... In fine ... , pot inota ore in sir si acum , consum mai putina energie decat as merge pe drum . 

Link spre comentariu
Acum 4 minute, Ion_Bumbu a spus:

Eu am invatat sa inot in Somes, profesori au fost verii mei, erau mai mari ca mine.

Acolo deja la 6-7 ani nu mai gaseai copil sa nu stie sa inoate.

 

E normal ca cei ce locuiesc prin apropierea  unei ape curgatoare sa invete de mici sa inoate.

In satul natal (Chiesd)erau doua vai , valea Chiesdului  si valea Sighetului,unde apa, in cel mai adinc loc, nu depasea jumatate de metru. Doar cind ploua apa crestea,. Dupa circa o ora de la incetarea ploii, apa scadea la jumatate .Doar primavara,  cind se topeau zapezile,apa in vale, ajungea de multe ori, sa iasa din matca.  

Link spre comentariu

 

Acum 10 minute, gauss a spus:

Am avut noroc ... , parintii m - au inscris la inot . F.C.Petrolul Ploiesti . Am avut si ceva rezultate ... In fine ... , pot inota ore in sir si acum , consum mai putina energie decat as merge pe drum . 

Ati avut mare noroc,ca ati avut unde sa invatati sa inotati. La noi in sat,  si sa fi vrut  sa invatam sa inotam,n-aveam  unde.

De aceea am avut o ''retinere'' cind era vorba sa intru in apa care era mai adinca de 1m.

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu

Eeeee ... nu e asa usor . Mi - amintesc cand antrenorul , la prima lectie , m - a aruncat in bazin ... , era clar ca ma voi ineca . Dupa ce am absorbit destula apa , m - a salvat intinzandu - mi o prajina de lemn , care era pregatita . Am tusit vreo jumatate de ora ... , si m - am decis sa nu mai ma  duc . Parintii au fost de alta opinie , si n - am avut de ales . Statura si conformatia le datoresc acelui sport , mi - au fost de folos toata viata . 

 

P.S. - in perioada respectiva , sectia de la Petrolul era renumita , se lupta de la egal la egal cu Dinamo , Steaua , Crisul Oradea . Avea si sectie de polo . In fine ...

Link spre comentariu

Tata m-a învățat să înot cand aveam 6 -7 ani, în Argeș, pe la km 36 al autostrăzii A1. De o parte și de alta a podului ce traversa râul era o plajă destul de mare și o pădure, loc apreciat de mulți  bucuresteni. 

Nu mi-a fost frică de apă și asta (cred) că m-a ajutat mult. 

Constient fiind că până când "prind" mișcările potrivite mă voi duce inevitabil "la fund", exersam in scurte reprize închizand gura, ochii și fară a respira. După câteva exersări de genul, am învățat să înot. 

 

 

 

Link spre comentariu

Apropo de treaba asta, ieri ma uitam la tv pe tvr1 la niște clipuri de campanie unu m-abdeprimat unu m-a făcut sa ma... de ras, la PNL toți fugisera din tara din cauza PSD era jale bla bla... La PSD mureau nemții de foame ca nu mai muceau ai noștri acolo din cauza ca se marisera salariile cam pe asta se bazează unii și alții la unii fug la altii se intorc, what dă ac ce sa mai înțelegem, probabil realitatea... 

Link spre comentariu
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări