informer Postat Mai 11, 2019 Partajează Postat Mai 11, 2019 (editat) Si eu am vandut sticle si borcane. NU pentru ca ai mei n-aveau bani ci cum a spus colegul anterior, pt. "extra bani". Ma intreb cine nu le vindea ce facea cu ele, ca nu-mi amintesc ca pe acea vreme sa fie duse sticlele la gunoi... sau? Ai mei clateau sticlele/borcanele dupa folosire si le puneau pe terasa, in saci. Cand se adunau "de-o tura", eu le vindeam.. preferatele erau sticlele de sampanie ca alea valorau 3lei.... Doar ca nu puteai sa le vinzi cu eticheta iar pe vremea aia nu se dezlipeau etichetele dupa ce scufundai sticla in apa cateva minute... cine-a petrecut ore dand jos etichete cu cutitu` stie ce zic... De dus la centru ma ducea taica-miu cu masina, asa ca nu ma speteam carand. Primul pistol de lipit cu 188 lei mi l-am cuparat singur din banii de pe sticle.... Editat Mai 11, 2019 de informer Link spre comentariu
+_Florin_+ Postat Mai 11, 2019 Partajează Postat Mai 11, 2019 Acum 16 minute, Dan85 a spus: Abia acum aflu ca asta era o rusine pentru altii, dar pentru noi, copii, era ceva normal. Nu era nicio rușine dacă copiii făceau asta ocazional pentru a-și completa bugetul necesar micilor plăceri copilărești. Nu asta am vrut să spun și nici să ofensez pe cineva. Eu m-am referit la cei care trăiau din asta sau din alte surse ce nu implicau muncă. Link spre comentariu
gauss Postat Mai 11, 2019 Partajează Postat Mai 11, 2019 Si eu am vandut sticle si borcane . Pe cele din gospodarie . Banii erau putini ... , am trait doar cu mama dinainte sa am buletin . Nu vad nimic rusinos ( n - am vazut nici atunci ) , intotdeauna la centrul de colectare era coada ... , si nu erau numai copii cu sacosele zornaitoare . Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 11, 2019 Partajează Postat Mai 11, 2019 Era o adevărată cultura, ba chiar mi-ar plăcea sa vad astăzi o reciclare asa eficienta... Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 11, 2019 Partajează Postat Mai 11, 2019 (editat) Seful meu din Norvegia este milionar in euro. Poveste reala, ne sugereaza sa strangem peturile din firma si sa le ducem la aparatul de reciclare pentru 1.25nok, aproximativ 0.65 ron bucata. Ultima data mi-a spus; "Le spun asta mereu copiilor mei, mergeti si reciclati. Daca in loc sa luati acea coroana, preferati sa aruncati la gunoi, nu aveti nevoie de mostenirea mea." Romanii in general au probleme care nu au legatura cu mai mult de "saracia duhului". Nu are nici o legatura cu banii, ci cu mentalitatea... suntem foarte in urma la capitolul asta. Undeva in evul mediu. Acea coroana o faci acolo ca salariat in cateva secunde de munca, si asta nu-i opreste sa fie responsabili. Editat Mai 11, 2019 de Vizitator Link spre comentariu
gauss Postat Mai 11, 2019 Partajează Postat Mai 11, 2019 (editat) Norvegia e o alta lume ... : https://www.zf.ro/business-international/fondul-suveran-al-norvegiei-a-ajuns-la-1-000-de-miliarde-de-dolari-16734397 https://adevarul.ro/international/europa/de-norvegia-nu-e-ue-1_55155645448e03c0fdf6eaf8/index.html Nu le - a venit din ceruri , ca la tarile din Golf , dar nici nu primesc telefoane cu indicatii de la gashka bruxelleza ... Editat Mai 11, 2019 de gauss Link spre comentariu
informer Postat Mai 11, 2019 Partajează Postat Mai 11, 2019 Cu tot respectul pt. seful milionar: si eu fac tot ce tine de mine sa RECICLEZ (duc bateriile/becurile/aparatele electrice mici/etc. in containerele destinate reciclarii din super-market-uri, pun PET-urile si altele asemenea in "containerele galbene" destinate materialelor reciclabile, nu las niciodata gunoi reciclabil sau nu in natura etc. etc.) insa n-as pierde vremea sa duc PET-urile de la firma la nu stiu ce distanta pt. 0.65RON / buc. Consider ca ma comport responsabil daca la pun la dispozitia "reciclatorilor" insa am activitati mai rentabile si mai "utile societatii" pe care le pot desfasura fata de caratu` PET-urilor... in copilarie, pe vremea "sticlelor si borcanelor" era un cu totul alt context. Stiu ca majoritatea celor f. bogati sustin ca se apleaca oricand pt. o moneda de "1 ban" de pe jos... cred ca face parte din felul lor de a se prezenta... dar, sincer, nu-i cred pt. ca vorba aia cu "ban cu ban se strange miliardu`" pt. mine-i doar o vorba. Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 11, 2019 Partajează Postat Mai 11, 2019 (editat) În România la Kaufland e 5 bani Pet-ul o bătaie de joc ca și preț (reciclat) ... Editat Mai 11, 2019 de Vizitator Link spre comentariu
informer Postat Mai 11, 2019 Partajează Postat Mai 11, 2019 3 minutes ago, Dan85 said: Nu e vorba de pret ci de conduita in ce priveste reciclarea Eu cred ca e vorba de amandoua... personal reciclez (sau cel putin fac ce tine de mine) NECONDITIONAT dar dac-o fac pe bani sau nu, aia deja ii alegerea mea. Link spre comentariu
daniels Postat Mai 11, 2019 Partajează Postat Mai 11, 2019 Am srans sticle si borcane, aveam plan la scoala. Umblam cu toata clasa prin toate rapile sa adunam, dupa care le spalam. Inafara de sticle mai adunam plane medicinale si maculatura, iar in cativa ani trebuia sa aducem frunze de dud la scoala pentru viermi de matase. Link spre comentariu
Marele Savant Postat Mai 12, 2019 Partajează Postat Mai 12, 2019 Acum 17 ore, kzr66 a spus: Si totusi , tara , anca se bazeaza pe noi , cei abtiguiti in timpul scolii si nu numai . cine e ''anca''? Acum 15 ore, +_Florin_+ a spus: Nu era nicio rușine dacă copiii făceau asta ocazional pentru a-și completa bugetul necesar micilor plăceri copilărești. Nu asta am vrut să spun și nici să ofensez pe cineva. Eu m-am referit la cei care trăiau din asta sau din alte surse ce nu implicau muncă. crezi ca era usor sa mergi zilnic ore in sir cu sacul plin de sticle in spinare si sa mai ai putere sa si strigi sa se auda in apartamente? Link spre comentariu
+_Florin_+ Postat Mai 12, 2019 Partajează Postat Mai 12, 2019 1 oră în urmă, Marele Savant a spus: ....................... crezi ca era usor sa mergi zilnic ore in sir cu sacul plin de sticle in spinare si sa mai ai putere sa si strigi sa se auda in apartamente? Parcă veneau cu căruța printre blocuri și oamenii coborau cu surplusul de sticle si borcane. Cel puțin așa îmi amintesc, eram copil in anii '80. Era și asta o activitate, nu am nimic impotriva ideii de reciclare, mai ales în acele vremuri când ambalajele erau mai scumpe (sticlă și metal). Discuția a pornit de la acea postare de pe fb care mie îmi sugera ideea că in acele vremuri oamenii vindeau sticle și borcane pentru ceva mărunțiș ca să nu moară de foame (idee aberantă). Obisnuit fiind cu nenumaratele manipulări feisbuciste, poate m-am grăbit cu interpretarea și de aceea am scris respectivul text. Dacă am înțeles greșit mesajul, îmi asum . Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Mai 12, 2019 Autor Partajează Postat Mai 12, 2019 Noi reciclam tot ce se poate recicla. PET-urile,hirtia,ambalajele din hirtie acoperite cu Al,capacele de la borcane, pungile din plastic, le bag in pubela de la RETIM. Ambalajele din sticla le ducem la containerul pentru sticle si borcane. Gunoiul menajer, il ducem la gradina, unde-l punem in lada pentru compost. Facem asta de cite ori e nevoie. Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Mai 13, 2019 Autor Partajează Postat Mai 13, 2019 (editat) Salutare prieteni! Ai o sa va relatez o intimplare petrecuta prin '65-'66,pe care tata care ne-a povestit-o. Dupa cum v-am mai spus,tata a fost maistru minier la mina din sat,inca din anul '56 cind terminase scoala de maistrii minieri la Petrosani. Mina din Chiesd era un sector al Exploatarii Miniere Sarmasag. Intr-o zi tata, sosit de la mina, ne-a spus ca in timp ce se exploata carbunele dintr-o galerie s-au gasit printre bucatile de carbune niste oase imense ,ca marime si grosime. Minerii care exploatau carbunele,au anuntat pe seful de brigada care la rindul lui l-a anuntat pe tata care era sef pe schimbul respectiv. Acolo, stratul de carbune nu depasea grosimea de trei metri. Spunea tata, ca aveau ordin ca in cazul in care gasesc ceva deosebit sa opreasca imediat lucrarile in zona respectiva sa o securizeze si apoi sa raporteze la Sediul Exploatarii ce au gasit. La iesirea din schimb, a raportat la Sediul Exploatarii ce s-a gasit in timp ce carbunele era incarcat pe un transportor cu racleti,care la rindul lui ,era incarcat in vagoneti. Vagonetii erau descarcati(in subteran) intr-un buncar de unde o banda scotea carbunele afara golindu-l intr-un buncar,unde era incarcat in vagoneti si transportat la Sarmasag. In ziua urmatoare, au venit mai multi oameni din Cluj, care au intrat in mina la locul unde au fost gasite oasele. Spunea tata ca oasele respective erau deosebit de groase,multe fiind zdrobite atunci cind s-a detunat explosivul. Citeva zile, oamenii veniti de la Cluj au intrat zilnic in mina pina cind au scos toate fragmentele ,dupa aceea fiind duse la sediul Exploatarii. Era un inginer stagiar tinar, care-si facea stagiatura pe schimbul lui tata. Acesta-l tinea la curent cu tot ce se petrecea acolo unde gasisera oasele. Tata, povestea ca inginerul ii spunea ca oasele erau foarte groase si nefiresti de lungi. Inginerul ii spunea lui tata ca oasele respective proveneau de la animale preistorice care traisera acolo cu multe mii sau milioane de ani in urma. Dupa ceva timp povestea a fost data uitarii. Din cind in cind il provocam pe tata sa ne povesteasca cum aratau oasele respective. Minerii de la noi primeau la inceputul iernii carbune(2-3 tone) pentru incalzirea locuintelor. Carbunele exploatat la noi era lignitul. Blocurile de carbune clivau cind incercam sa le spargem . De multe ori geseam urme de insecte destul de mari si schelete de animale mici intiparite in carbune. Intotdeauna cind eram trimis de mama sa aduc carbuni in casa, ma uitam atent sa vad daca printre placile clivate nu gasesc urme de animale sau insecte. La zdrobirea blocurilor de carbune, multe urme erau iremediabil distruse Editat Mai 13, 2019 de GEO 53 BN Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Mai 16, 2019 Autor Partajează Postat Mai 16, 2019 (editat) Salutare prieteni! Se apropie vara! Mai sint citeva saptamini si intram in vara. Sper ca vremea sa fie suficient de buna incit sa putem sa mergem la stranduri atit in Timisoara cit si la starndurile din Ungaria,cel mai aproape strand, fiind cel din Mako. Si in Timisoara sint citeva stranduri ,unu' Strandul tineretului si Strandul UMT ,cele mai apropiate de intrarea in oras dinspre Lugoj. Or mai fi, dar nu stiu unde sint acele stranduri. Am fost la strandul din Bekescsaba in urma cu ceva vreme. Curatenia este exemplara, personalul deosebit de amabil cu toti cei de acolo,indiferent da nationalitate. Pe linga asta multi stiu si romaneste, un pic stilcit, dar suficient cit sa intelegi ce spun. La intrarea in Ungaria cei de la vama au fost foarte politicosi cu noi, exact cum ar trebui sa fie. Sa-i vezi pe ai nostri cum te privesc, de sus, de parca-i fi traficant de droguri sau carne vie. N-or fi toti asa ,sint convins de asta,dar atitudinea lor te face sa-ti treaca tot cheful. La strandul de la Bekescsaba este un bazin cu valuri,unde am trait niste senzatii tari. Tot acolo este si un tobogan destul de inalt, unde la coborire, prinzi o viteza suficient de mare, incit, atunci cind ajungi in apa, nu stii unde este susul sau josul. Prima data cind am decis sa ma dau pe tobogan, nu stiam ce ma asteapta. La coborire, am prins o viteza teribila(asa am simtit atunci) intrind in apa ca un bolovan. Acolo unde ''amerizezi'', apa are o adincime de cel putin 2,5m. Atunci n-am stiut ce adincime are. Dupa ce am intrat in apa am incercat sa ies afara,dar am constatat ca nu ajung cu picioarele la fund. Dupa citeva secunde,care mi s-au parut minute, am reusit sa ajung cu capul la suprafata. Abia atunci m-am putut orienta, ajungind inot la marginea bazinului, unde apa era de circa 1,5m. Nu mai inotasem de citiva ani buni si aveam oaresce temeri. Dupa ce am inceput sa inot, aproape de marginea bazinului ,am prins curaj inotind pina acolo unde apa era suficient de adinca. Dupa atita inot am mers sa mincam impreuna cu fiul meu,nora si doi prieteni de-ai lor(sot si sotie) la masa. Am cautat o masa unde ne-am instalat. N-au trecut decit vreo 5 minute si o femeie a venit si ne-a intrebat (pe ungureste evident) ce dorim sa mincam. Eram singurul care intelegeam cit de cit ce ne intreaba femeia, dar nu puteam sa formulez o fraza, fiul meu, nora si amici lor, stiind doar egleza. In copilarie am avut vecini, prieteni, colegi, unguri cu care ne jucam, invatind de la ei,cit de cit ungureste. Dupa ce ne-am imprastiat care-ncotro,neavind cu cine vorbi, am uitat multe cuvinte, exprimarea la fel, dindu-mi de furca. Vazind ca nu ne putem intelege ,femeia a trimis o alta femeie care vorbea aproape perfect romaneste. Am intrebat-o daca are neamuri in Romania. Ne-a spus ca nu are, dar ca a invatat romaneste,servind clientii romani, veniti din Romania, la strand. Serviciile au fost impecabile,curatenia la fel. La Baile Felix, si 1Mai, conditiile sint la fel, poate un pic mai scumpe. Am fost ai acolo de mai multe ori atit cind nu eram casatorit cit si dupa ce am fost casatorit. N-am fost la Baile Felix nici de 20 de ani. Am auzit ca acum ,acolo totul arata de nota 10. Dupa masa, destul de tirziu, am pornit spre casa, la vama avind parte de o surpriza. Cei de la vama romaneasca ne-a verificat bagajele. Ce mama dracului puteam sa aducem din Ungaria decit slipurile cu care-am intrat in bazine. Editat Mai 16, 2019 de GEO 53 BN Link spre comentariu
Postări Recomandate