Ati purtat bască....sau ce vă mai amintiți din copilărie ?

[GEO 53 BN]

Salutare prieteni!

Va spuneam in urma cu ceva timp, ca inainte de colectivizare, aveam, pe linga alte terenuri, un teren pe care,tata, semana, porumb,floarea soarelui, griu, etc.

Terenul se intindea din virful dealului Cornisorilor  pina pe malul opus al vaii  Ajaga, unde,pe maluri, ai mei, cultivau cartofi. Pe fundul vaii crestea iarba din belsug si asta datorita firisorului de apa care curgea continuu prin părău. Tata,vara, cosea iarba si de cel putin doua ori. Cu fînul si otava din Varaștina si cu fînul din valea Ajaga, nutrețul pentru vite era asigurat, ajungind peste iarna  ,raminind si pentru iarna urmatoare.

Colectivizarea a adus numai rele, paminturile oamenilor fiind luate de CAP,  lasindu-le doar cei 35 de ari pe linga casa.

Initial  cei de la CAP l-au lasat pe tata sa coseasca iarba din valea Ajaga,dupa care  i-au interzis s-o mai coseasca, pe motiv ca distrug culturile, cu toate ca inainte exista un drum de acces pina-n vale . Drumul a fost arat(redat agriculturii) ca si  cum productia de porumb,griu sau floarea soarelui,ar fi crescut cine stie cite sute de tone.  Timpenii comuniste!

 Dupa '89 satenii si-au recuperat terenurile, tata, reintrind si el in posesia  ternurilor avute inainte de colectivizare.

Animalele(caii si boii) mai putin bivolii,care au fost luate cu forta  de la sateni, n-au mai fost recuperate niciodata, toate , dar absolut toate,  murind din cauza istovirii si nehranirii. Dupa citiva ani la CAP nu mai era nici un bou ,raminind doar citiva cai si aceia fiind folositi de catre brigadierii, care mergeau pe teren, sa vada cum merg lucrurile pe teren.

Parerea mea e ca statul ar fi trebuit dat in judecata si obligat sa-i despagubeasca si pe cei a caror animale(boi,cai) si atelaje, terenuri,au fost luate cu forta de la sateni.

Sa las dracului ''timpenia comunista'',numita ''Cooperativa Agricola de Productie'', care a distrus in mare parte vietile multor oameni, care pina colectivizare, au muncit cu multa  dragoste si truda, paminturile lor mostenite de la parintii,parintilor,parintilor lor,pentru a le asigura copiilor,piinea cea de toate zilele.

Intr-un an(dupa'89),vara, fiind in concediu eu ,sotia si copilul,am mers la parinti in Chiesd. 

A treia zi dupa ce am ajuns tata(fie iertat) m-a intrebat daca vreau sa-l ajut la coasa. L-am intrebat unde mergem la coasa. Tata mi-a spus ca mergem la coasa la Ajaga,mai precis la terenul unde ,cindva,tata cultiva,porumb,floarea soarelui, griu. L-am intrebat, de ce n-a semanat terenul cu ceva, cu orice. Mi-a spus ca a semanat la Măzăriștie o suprafata de 50 ari de griu.

Imediat dupa '89 a luat fiinta o Asociatie, in care foarte multi oameni s-au inscris,tata inscriindu-se cu tot pamintul pe care-l avea,mai putin terenurile de cosit.

A doua zi, inainte ca soarele sa rasara, cu coasele si furcile-nspinare,damigeana cu apa,traista cu mincare,am pornit spre Ajaga.

Ajunsi acolo ne-am scuipat in palmi si ne-am apucat de coasa. Cit soarele inca nu se ridicase,coasa a mers cu spor. Spre amiaza soarele ardea ca focu'. Cosisem mai mult de jumatate din teren. Bausem aproape toata apa. Tata mi-a spus sa mergem  sa mincam in ripa Ajaga, unde era umbra, ripa fiind napadita de porumbrei,macesi si arbusti de paducei. L-am intrebat pe tata daca in pîrîu izvorul mai este, sau a secat. Am coborit pe fundul rîpei sa vedem daca curge apa. Nu mica ne-a fost mirarea cind am vazut ca pe fundul rîpei curgea apa. Am pornit spre izvor, gasindu-l ascuns intre tufele de macesi. Eram bucurosi ca nu trebuia sa mergem dupa apa la fintina de la Roșia aflata la circa 1km si ceva de locul unde eram. Am mincat si pe urma ne-am intins la umbra. Dupa ce ne-am odihnit circa o ora ,ne-am apucat iar de coasa. Soarele nu ardea ca-n miezul zilei. Pe masura ce soarele cobora ,coasa mergea din ce in ce mai bine. Mai aveam circa 50 de m si terminam de cosit. Avind atit de putin de cosit,tata a sugerat sa ne asezam si sa ne odihnim un pic. Am coborit putin iarba,cind sa ridicat in zbor o pasare maricica,care zbura pe deasupra noastra scotind tipete ascutite. Am inceput a scotoci pirn iarba sa vedem ce o sa gasim . Nu departe de locul unde se ridicase pasarea,am gasit un cuib in erau patru puisori micuti  si care stateau cu ciocurile intinse. Nu miscau de loc,de parca erau morti. Mama puisorilor zbura pe deasupra noastram,tipind intruna. Ne-am departat lasind pasarea sa se aseze linga puisorii ei. Am continuat sa cosim ,ocolind locul unde era cuibul cu puisorii. Am terminat de cosit si am pornit catre casa. A doua zi am mers la intors finul. Apropiindu-ne de locul unde nu era cosit, ne uitam sa vedem daca pasarea mai este pe acolo. Din fericire pasarea cu puisorii ei nu mai erau in cuib. Pesemne ca-i mutase in alt loc,mai ferit. Am cosit si portiunea necosita dupa care am pornit spre casa urmind ca a doua zi sa intoarcem finul si eventual sa facem capite, daca remea va fi frumoasa. A doua zi am mers iar si am facut capite,tata urmind sa aduca finul acasa, peste citeva zile ,daca vremea va fi frumoasa. 

 

 

 

 

Editat Mai 7, 2019 de GEO 53 BN

[GEO 53 BN]

Salutare prieteni!

Va spuneam, in postul anterior,ca ,cosind iarba ,am aflat un cuib cu patru puiosri in el. L-am intrebat pe tata ce pasare ar putea fi! 

N-a putut sa-mi spuna! N-am putut sa identificam ce pasare era, cautind-o si-n colectia de reviste Vinatorul si pescarul sportiv.

Pina-n spre jumatatea anuilor '80, in apropierea locului  numit ''La Mircea'' era o zona mlastinoasa cu mult stuf,pe alocuri apa depasind adincimea de jumatate de metru. In acel loc erau o sumedenie de specii de pasari de apa si nu numai. Fiind in apropierea vaii Maja, primavara, cind zapada se topea, gheata se rupea  formind pe alocuri  ''diguri''. Apa din aval de aglomerarea de sloiuri,iesea din matca apa ,inundind zona.

Cind ''ceașcă'' a venit cu ideea recuperarii unor terenuri mlastinoase si apoi redate agriculturii,intreaga zona a fost asanata,dind foc stufului si sapind canale care sa ajute la drenarea apei de pe terenul respectiv. Se stie ca rizomii de stuf sint extrem de greu de distrus, daca nu chiar imposibil. In lipsa apei, rizomii fiind la o adincime destul de mare, intra intr-o stare latenta. In momentul cind apa patrunde pina la adincimea unde rizomii hiberneaza,acestia se ''trezesc'' la viata, aparind firele de stuf.

Dupa citiva ani de lupta cu stuful, oamenii au reusit intr-o foarte mica masura sa distruga stuful. Ca apa sa nu mai inunde zona respectiva, au sapat un canal pina la confluenta cu rîul Crasna. E o problema de timp,pina cind valea se va colmata,pe mal si pe firul canalului deja rasarind salcii. O sa dureze ani de zile pina cind apa rezultata din topirea zapezilor, va depasi malurile, inundind zona ,care odata  era raiul pasarilor de apa si nu numai. Deja se vede ca natura incepe incet, incet sa puna stapinire pe terenul care odata era plin de pasari,unele  iubitoare de apa ,altele facindu-si cuiburi acolo, in stufaris.

Sper sa traiesc pina atunci, cind intreaga zona ,va fi ca si odata, cind intreaga zona era populata cu pasari iubitoare de apa si pasari care-s fac cuibul in stufaris.

Editat Mai 8, 2019 de GEO 53 BN

[GEO 53 BN]

Salutare prieteni!

Citi dintre voi preferati sa circulati pe jos,in defavoarea circulatului cu mijloacele de transport in comun?

Eu ,de cele mai multe ori, merg pe jos. Din Bucovaț, unde locuiesc si pina-n oras,merg cu masina,  pina-n Timisoara fiind circa 16km. Ca sa parcurg acea distanta,merg cu masina pina la intrarea in Timisoara. Parchez masina  vizavi de strandul tineretului,dupa care, o iau la pas, prin oras, pina unde trebuie sa ajung. 

Marti a trebuit sa merg la Oncohelp dupa niste rezultate. Masina am lasat-o in parcarea Ded...man. De acolo am luat-o la pas pina clinica. Cind am ajuns,am constatat ca ,cardul de sanatate l-am uitat  in rucsac,care era in masina in parcarea Ded......man. Am luat cardul din rucsac si am pornit inapoi pina la clinica. Numa bine ca unii, din cei ce asteptau la medic, erau plecati, eu trebuind sa astept mai putin de 10min. Dupa ce-am primit rezultatele am luat-o inapoi pina la masina. Am parcurs, estimativ ,cel putin 10km.  Ma asteptam sa fac ceva febra musculara. Nici pomeneala. 

N-am mers,nici ''dormind'' pe drum dar nici in fuga. Mi-a stabilit un ritm, de la care nu m-am abatut. De obosit, nu pot zice ca am obosit! Atita doar ca am transpirat nu foarte tare, fiind imbracat  ca de primavară. Stiti ce bine-am dormit noaptea? Nici nu va puteti inchipui!

Editat Mai 9, 2019 de GEO 53 BN

[informer]

Eu sincer as veni de la Bucovat pe jos si as umbla prin Timisoara cu masina, cu clima si pe recirculare...

Glumesc... insa destul de putin.

Personal merg des la munte si fac in general trasee de 8 - 10 ore cu pauza doar pt. o gustare sau similare.

Insa sa fac km prin Timisoara pe langa strazile pline de masini, cu multe VW-uri care polueaza ca naiba  , mie nu-mi place... treaba de gusturi.

[GEO 53 BN]

Acum 18 ore, informer a spus:

Eu sincer as veni de la Bucovat pe jos si as umbla prin Timisoara cu masina, cu clima si pe recirculare...

Glumesc... insa destul de putin.

Personal merg des la munte si fac in general trasee de 8 - 10 ore cu pauza doar pt. o gustare sau similare.

Insa sa fac km prin Timisoara pe langa strazile pline de masini, cu multe VW-uri care polueaza ca naiba  , mie nu-mi place... treaba de gusturi.

In general, fac tot posibilul, sa evit zonele aglomerate,care ma deranjeaza cel mai mult. Prefer sa merg pe aleile de pe linga Bega, sau sa traversez parcurile. Chiar imi face placere  sa fac asta!

De exemplu,ca sa ajung mai usor la Oncohelp ,evit  piata Balcescu, care citeodata este destul de aglomerata,prefer, ca dupa ce trec podul peste Bega din apropierea Facultatii de electrotehnica, sa-mi continuu drumul pina la ISIM unde o iau la dreapta  prin parcul Carmen Silva si sa-mi continuu drumul pina pe strada Corbului unde o iau la stinga ,ajungind pe Ciprian Porumbescu,unde este Oncohelp-ul.

Editat Mai 10, 2019 de GEO 53 BN

[daniels]

Acum 20 ore, GEO 53 BN a spus:

Citi dintre voi preferati sa circulati pe jos,in defavoarea circulatului cu mijloacele de transport in comun?

In marea majoritate a timpului sunt biciclist, anul asta nu am mers cu bicicleta o saptamana asta iarna cat nu a fost zapada curatata. In rest merg chiar daca ploua sau ninge. 

[dorian 70]

Da, bicicleta, iubita mea din două roţi...

Si că tot suntem la subiectul cu amintiri...

prima bicicletă mi-am cumpărat-o la 18 ani, era vara, am lucrat în vacanţă 5 săptămâni pe un şantier,

mi-am permis o bicicletă Pegas, o am şi acum ( fără cauciucuri) şi trei triace iprs TB6N6 cu care am făcut o orgă de lumini, o am şi acum, şi pe asta.

Până să am bicicleta mea trebuia să mă rog de mama sau de tata să-mi dea voie să o iau pe a unuia din ei.

A maică-mii era mai comodă, era de damă, nu avea bara aia orizontală de sus.

Când se întâmpla ca taică-miu să vină acasă abţiguit, de abia aşteptam să se culce,

nici nu mai ceream nimic, luam bicicleta din şopru şi valea...

Ambele biciclete erau ruseşti, УКРАИНА parcă scria pe ele, erau renumite pentru robusteţe şi fiabilitate

faţă de Pegasul sau Tohanul românesc.

Cu toate astea de multe ori le-am adus bolnave acasă, ca-copiii... ne mai trânteam într-un gard,

din neatenţie intram într-o groapă sau o pană la roţi de la cine ştie ce cuie, sticle, sârme etc.

Ce comic pare acum la început, când îţi sare lanţul şi nu te pricepi să-l pui la loc sau te umpli pe degete de negreală

Mereu mi-a făcut cu ochiul semicursiera aia verde rusească, eram înnebunit de ideea de a putea schimba vitezele,

maneta era undeva pe cadru. Nu mi-am putut-o permite atunci, era destul de scumpă şi greu de găsit.

Au scos şi românii un model, avea un prieten de al meu, mai înstărit,

însă i s-a defectat destul de repede, au cedat clicheţii de la roata din spate şi nu mai "apucau",

a prins-o în şopru de costoroabă...

 

Poze cu orga de lumini şi cartea de la bicicletă

 

 

[daniels]

Acum 6 minute, dorian 70 a spus:

Mereu mi-a făcut cu ochiul semicursiera aia verde rusească, eram înnebunit de ideea de a putea schimba vitezele,

maneta era undeva pe cadru. Nu mi-am putut-o permite atunci, era destul de scumpă şi greu de găsit.

Sputnic, parca se numea. Nici eu nu mi-am putut permite. A avut seful de post din sat. 

[GEO 53 BN]

 

In anii '70 ,mi-am cumparat o semicursiera ruseasca(Sputnic sau Ucraina, nu mai tin minte) cu 4 pinioane la roata din spate si trei roti (parca)la pedalier. Ce sa va zic!  Marfa ruseasca, țăpănoacă si destul de grea. Problema era la schimbatorul de viteze de la roata din spate, cu mult mai primitiv  si predispus la defecte, decit la cursierele cehești, cursierele cehești fiind, cu mult mai usoare, decit cele rusesti. Un lucru bun la semicursierele rusesti era,ca aveau dinam si far foarte ''sanatoase''. Trebuia sa am beculete de schimb pentru ca noaptea, la viteze mari, becurile se ardeau. Beculetul original era de 4,3V. La noi nu gaseam decit beculete de 2,5, si 3,8V. Cind au aparut lanternele chinezesti cu patru baterii de 1,5V mi-am cumparat vreo 10 bucati de beculete de  6 sau 6,5V (nu mai stiu exact).

Am facut citeva drumuri pina acasa in  Chiesd, urcind drumul Sarmasagului,pe alocuri cu portiuni  abrupte, fara probleme.

Am lasat-o tatalui meu si nu mai stiu ce s-a ales de ea.

Editat Mai 10, 2019 de GEO 53 BN

[tm07uxo]

D-lor ce se discuta aici ...amintiri din copilarie  ??  hai sa ma bag si eu in seama ...pai daca ai fost pionier sigur ai purtat basca ptr. ca cel putin la noi facea parte din echipamentul standart la ceremonii ....dar va intreb si eu  voi a-ti purtat NATCACI....De mincat a-ti mincat GOGOLI  ?? sau nici nu stiti  ce sint acestea   ??  o zi frumoasa sa aveti..

[Vizitator]

Ce sunt sunt alea gogoli, natinaci(nu natcaci) am găsit pe gugal!? 

[GEO 53 BN]

Acum 11 minute, tm07uxo a spus:

D-lor ce se discuta aici ...amintiri din copilarie  ??  hai sa ma bag si eu in seama ...pai daca ai fost pionier sigur ai purtat basca ptr. ca cel putin la noi facea parte din echipamentul standart la ceremonii ....dar va intreb si eu  voi a-ti purtat NATCACI....De mincat a-ti mincat GOGOLI  ?? sau nici nu stiti  ce sint acestea   ??  o zi frumoasa sa aveti..

Chiar nu stiu ce sint alea NATCACI sau  GOGOLI. Sint ceva chestii rusesti? Ca prea seamana la ''pronuntie'' a fi rusesti sau ucrainiene! Esti cumva român din Ucraina? Că prea le ''rupi'' pe româneste! Moldovan, sigur nu esti! Sau poate ma-nsel?

Editat Mai 10, 2019 de GEO 53 BN

[Vizitator]

 

Timișoara 

[tm07uxo]

Scuzati am mincat si o litera nu numai gogoli ...  Sa traiti TOASU maresal a-ti pus punctul perfect pe I...Dar astea erau de fetite , baieti purtau negre  sau culoarea naturala a lini....  de oaie.

[GEO 53 BN]

Acum 10 minute, maresaldeflota a spus:

 

Timișoara 

Ia luminează-ne! Că, cel putin, eu nu-mi pot da seama, din ce zona  provine cuvintul ''naticaci '' (na, ti caci pi tinii).

Editat Mai 10, 2019 de GEO 53 BN