GEO 53 BN Postat Aprilie 6, 2018 Autor Partajează Postat Aprilie 6, 2018 (editat) Oricit ar fi costat o pereche de tenisi, purtatul lor, vara, facea sa-ti pută picioarele de-ti rupea nasul. Cind iti scoteai tenisii din picioare, si dihorii paraseau zona. De aceea,cind eram copii, preferam sa umblam desculti. Se ingrosa pielea, de pe talpa picioarelor, asa de tare, incit mergeam pe miriste, ca pe iarba! Ca tot veni vorba de incaltat! La inceputul anilor '60, la noi, drumurile erau din pamint. Trotuare erau doar pe citeva ulite. Cizmele din cauciuc erau singurele incălțări, cu care puteai umbla toamna si primavara cind se porneau ploile, tinind si cite doua luni. Iarna cind era frig,umblam cu cizme,picioarele fiind invelite-n obiele din finet. Iarna, cind era ger cu toate obielele ,ne era foarte frig. De ce purtam obiele? Pentru ca obielele le infasuram in jurul picioarelor de citeva ori si normal ca frigul patrundea mult mai greu pina la picioare. Eram invatati de catre parinti cum sa le infasuram pe picioare,ca sa nu se desfaca. Aveam mai multe perechi,pentru ca dupa o zi de purtat,la descaltare navalea o duhoare greu de suportat. In fiecare zi obielele erau spalate,primind altele curate. Cu ciorapi in picioare,pe ger, iti inghetau picioarele,chiar daca ciorapii erau grosi. Editat Aprilie 6, 2018 de GEO 53 BN Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Aprilie 6, 2018 Autor Partajează Postat Aprilie 6, 2018 (editat) Mi-aduc aminte de verile calduroase si citoedata secetoase,cind vitele nu prea mai aveau ce paste de pe pasune. Duceam vitele pe drumurile de exploatatie care serveau la accesul cu atelaje la terenurile oamenilor . Acolo duceam vitele la pascut intrucit vara dupa ce porumbul,griul,etc erau crescute,puteam duce vitele, de lant, pentru a nu intra-n loturi. Acolo iarba era inca destul de verde,datorita umbrei. La amiaza duceam vitele la adapat, la niste fintini cu cumpana si galeti din lemn,aflate pe pasune care nu secau niciodata,apa curgind continuu. In apropierea fintinilor era erau multi peri padureti,vitele stind la umbra acestora. Dupa ce beau apa, se culcau si se apucau de rumegat. Cind se ridicau,le duceam sa pasca inapoi pe drumurile dintre loturi. Cind si iarba de pe drumuri se imputina sau se usca,duceam vitele la pascut in padure, in parchetele carea-u fost replantate cu ani in urma, puietii fiind destul de inalti si grosi. Duceam vitele de lant pina-n parchet,dupa care le dadeam drumul la pascut.Unele vite aveau clopotei,ca sa auzim unde sint vitele. Dupa ce vitele se departau citeva zeci de metri, nu mai auzeam clopoteii. Nu ne faceam grija pentru ca vitele nu se rataceau in padure. Cind se insera ascultam daca se aud clopoteii. Fiind departe nu aveam cum auzi clopoteii. Atunci porneam spre iesirea din padure si asteptam ca vitele sa iasa. De multe ori, vitele erau afara din padure ,indreptinduse spre casa. Dar de cele mai multe ori, trebuia sa asteptam ca vitele sa iasa din padure. Ce faceam toata ziua? Ne zbenguiam,cautam mure,fragute,ciuperci. Ne urcam in copacii mai inalti si incercam sa vedem unde sint vitele,dar tufele fiind inalte,nu vedeam mai nimic. De multe ori parintii vazind ca intriziiem,veneau inaintea noastra,beștelindu-ne ca am stat atit de tirziu in padure. Nu stiau ei, ca noi asteptam ca vitele sa iasa din padure. Cind ajungeam acasa, ne spalam,mincam si la somn. Dimineata o luam iar de la capat. Era atit de frumos in padure ,incit am fi stat cu zilele acolo. Vremuri frumoase, dar de mult apuse! Editat Aprilie 6, 2018 de GEO 53 BN Link spre comentariu
alcon Postat Aprilie 7, 2018 Partajează Postat Aprilie 7, 2018 20 hours ago, GEO 53 BN said: Oricit ar fi costat o pereche de tenisi, purtatul lor, vara, facea sa-ti pută picioarele de-ti rupea nasul. Cind iti scoteai tenisii din picioare, si dihorii paraseau zona. De aceea,cind eram copii, preferam sa umblam desculti. Se ingrosa pielea, de pe talpa picioarelor, asa de tare, incit mergeam pe miriste, ca pe iarba! Ca tot veni vorba de incaltat! La inceputul anilor '60, la noi, drumurile erau din pamint. Trotuare erau doar pe citeva ulite. Cizmele din cauciuc erau singurele incălțări, cu care puteai umbla toamna si primavara cind se porneau ploile, tinind si cite doua luni. Iarna cind era frig,umblam cu cizme,picioarele fiind invelite-n obiele din finet. Iarna, cind era ger cu toate obielele ,ne era foarte frig. De ce purtam obiele? Pentru ca obielele le infasuram in jurul picioarelor de citeva ori si normal ca frigul patrundea mult mai greu pina la picioare. Eram invatati de catre parinti cum sa le infasuram pe picioare,ca sa nu se desfaca. Aveam mai multe perechi,pentru ca dupa o zi de purtat,la descaltare navalea o duhoare greu de suportat. In fiecare zi obielele erau spalate,primind altele curate. Cu ciorapi in picioare,pe ger, iti inghetau picioarele,chiar daca ciorapii erau grosi. La barbati, oricum, nu se pune, dar, la femei este groaznic sa le puta picioarele, mai ales daca este de profesie procuror sef... Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Aprilie 7, 2018 Autor Partajează Postat Aprilie 7, 2018 2 hours ago, alcon said: La barbati, oricum, nu se pune, dar, la femei este groaznic sa le puta picioarele, mai ales daca este de profesie procuror sef... Noi, barbatii, n-am fi barbati daca nu ne-ar puti picioarele, n-am mirosi a transpiratie,sau a fum de tigara(cei care fumeaza). Nu-i o regula,dar multi, dintre semeni,imprastie ''aroma'' specifica. Link spre comentariu
icar Postat Aprilie 7, 2018 Partajează Postat Aprilie 7, 2018 Quote de tenisi, purtatul lor, vara, facea sa-ti pută picioarele de-ti rupea nasul. Daca stiai sa-i porti, nu era nici o problema!!! Am purtat tenisi si "bașcheti" [chinezesti, marca ...Trade Mark, (pe vremea aia nu stiam engleza!)], veri la rind, dar...cu soseta din bumbac! Seara, mama le splala, a doua zi fiind uscate, numa' bune de purtat! Iarna mergeam la sanius, pe Pripoc, la Alunei sau "la gospodarie" (un CAP, pus pe niste dealuri). Coboritul era o minune, cred ca pirtiile aveau suta de metrii, daca nu mai mult, mai greu era inapoi, cu sania tirita de șparga!!! Dar nu neglijam nici lacul, pe care patinam in draci, pina pe la ora 9 seara! Fuseream lectiile si, pe la 4, 5 dupa amiaza, semnam condica pe lac! Aveam patine cu ghivent si condăr, prinse pe talpa de piele a bocancului. Se tineai foarte bine bine, cu conditia sa nu fie talpa uda! Se tineau pine, dar si cind sareau de pe bocanc, in plina viteza data de Wilderman-ul pe care il jucam,...luai o cazatura de vedeai stele verzi! Si care era baiul??? Nici unul! Ne sculam, ne scuturam de zapada si strigam in gura mare " ma, care ai un condăr", le puneam la loc si...o luam de la capat! Si credeti-ma, nici macar o lucsatie, ca de oase rupte... nici nu era vorba! Acu' nu as mai incerca sa ceva, in ruptul capului!!!!! Vara mergeam la scaldat, fie la Secas, fie pe riu, "la jilip", fie, mai prin anii 68 - 70, dupa ce s-a dat in folosinta, la strandul din Arini. ( De vaci se ocupa CAP-ul!). Programul era cam asa. Dimineata la prima ora, cam pe la 8:30 asa, eram la apa. Jucam fotbal (eu nu, mie nu-mi place!), apoi veneau fetele si jucam volei...cu lipeala!! Adica, daca ne placea o fata, ii dadeam mingea numai ei. Daca tinea, seara eram in parc la pupate! Veneam acasa, doar seara. De mincat, mincam ...rabdari prajite! Pe malul Secasului mai gaseam dude, albe sau negre. Aia era masa noastra. Spre toamna era mi bine, ca se coceau, in cimp, cucuruzul si grumpenele. Quote Noi, barbatii, n-am fi barbati daca nu ne-ar puti picioarele, n-am mirosi a transpiratie,sau a fum de tigara Nasol, inseamna ca eu nu sunt barbat!!!! Ati facut vreo data, "chitara" din cutie de chibrituri sau "vioara" din tuleu de cucuruz???? Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Aprilie 7, 2018 Autor Partajează Postat Aprilie 7, 2018 (editat) 2 hours ago, icar said: Daca stiai sa-i porti, nu era nici o problema!!! Am purtat tenisi si "bașcheti" [chinezesti, marca ...Trade Mark, (pe vremea aia nu stiam engleza!)], veri la rind, dar...cu soseta din bumbac! Seara, mama le splala, a doua zi fiind uscate, numa' bune de purtat! Iarna mergeam la sanius, pe Pripoc, la Alunei sau "la gospodarie" (un CAP, pus pe niste dealuri). Coboritul era o minune, cred ca pirtiile aveau suta de metrii, daca nu mai mult, mai greu era inapoi, cu sania tirita de șparga!!! Dar nu neglijam nici lacul, pe care patinam in draci, pina pe la ora 9 seara! Fuseream lectiile si, pe la 4, 5 dupa amiaza, semnam condica pe lac! Aveam patine cu ghivent si condăr, prinse pe talpa de piele a bocancului. Se tineai foarte bine bine, cu conditia sa nu fie talpa uda! Se tineau pine, dar si cind sareau de pe bocanc, in plina viteza data de Wilderman-ul pe care il jucam,...luai o cazatura de vedeai stele verzi! Si care era baiul??? Nici unul! Ne sculam, ne scuturam de zapada si strigam in gura mare " ma, care ai un condăr", le puneam la loc si...o luam de la capat! Si credeti-ma, nici macar o lucsatie, ca de oase rupte... nici nu era vorba! Acu' nu as mai incerca sa ceva, in ruptul capului!!!!! Vara mergeam la scaldat, fie la Secas, fie pe riu, "la jilip", fie, mai prin anii 68 - 70, dupa ce s-a dat in folosinta, la strandul din Arini. ( De vaci se ocupa CAP-ul!). Programul era cam asa. Dimineata la prima ora, cam pe la 8:30 asa, eram la apa. Jucam fotbal (eu nu, mie nu-mi place!), apoi veneau fetele si jucam volei...cu lipeala!! Adica, daca ne placea o fata, ii dadeam mingea numai ei. Daca tinea, seara eram in parc la pupate! Veneam acasa, doar seara. De mincat, mincam ...rabdari prajite! Pe malul Secasului mai gaseam dude, albe sau negre. Aia era masa noastra. Spre toamna era mi bine, ca se coceau, in cimp, cucuruzul si grumpenele. Nasol, inseamna ca eu nu sunt barbat!!!! Ati facut vreo data, "chitara" din cutie de chibrituri sau "vioara" din tuleu de cucuruz???? Ne puteau picioarele doar daca nu ne spalm pe picioare si cind nu ne schimbam ciorapii. Oricum nu intram in casa, inainte de a ne spala pe picioare. Aveam copaia din scindura,mai pe urma ligheanul smaltuit si binenteles sapunul facut in casa. Ne stergeam pe picioare cu niste prosoape din cinepa, aspre de se inrosea pielea la sters. Sapunul Cheia a ajuns, mult mai tirziu. La fel transpiram la picioare si iarna cind incaltam cizme de guma,sau bocanci. Ritualul era acelasi: spalatul pe picioare in veranda si stersul cu prosop din pinza tesuta. Obielele ramineau afara,iar a doua zi erau spalate. Cind eram mic ,imi aduc aminte ca eram spalat de mama, intr-un ciubăr din lemn de brad, cumparat de la oameni(mocani)veniti din Muntii Apuseni,care mai vindeau,var nestins,căzi si duhot,tinut in butoaie, cu care se ungeau osiile carutelor sa nu mai scirtie si sa invirta usor. Patinele le faceam din lemn de fag cu cite doua traverse, prinse-n cuie, de patine. Bocancii,cizmele, erau legate strins de cele doua traverse cu fringhii. Binenteles ca nu puteam sa tinem foarte bine directia. Nici nu stiam prea bine cum arata patinele de cumparat. Da. Si noi faceam viori din tuleie de porumb uscate. Cucuruzul stiu ca e porumbul. Nu cartofii erau numiti grumpene? La noi, la cartofi, le spuneau colompiri. Vara cind se coceau dudele(pomnițele) albe ,negre, si cele rozii,eram toata ziua in duzi. Cele albe si cele rozii erau duci. Cele negre erau un pic acrisoare. Scuturam duzii pentru ratuste,care le mincau cu multa placere, pina umblau cu gușa-ntr-o parte. Editat Aprilie 7, 2018 de GEO 53 BN Link spre comentariu
hpavictor Postat Aprilie 7, 2018 Partajează Postat Aprilie 7, 2018 Orașenii stiu ca ciorapii si tricoul se imbraca o singura data , dupa care se spala . Cat despre cei ce se spalau in albia de sub pat , si se defeacau / mictionau in latrina / WC ( e o prescurtare de la cuvantul WasserKlosett , este un cuvant imprumutat / acceptat vremelnic / impus cu japca / de la ocupantii austrieci , corect este căcăstoare ) din fundul curtii , e simplu . Si in prezent , viata e grea . Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Aprilie 7, 2018 Autor Partajează Postat Aprilie 7, 2018 (editat) 3 hours ago, Victor said: Orașenii stiu ca ciorapii si tricoul se imbraca o singura data , dupa care se spala . Cat despre cei ce se spalau in albia de sub pat , si se defeacau / mictionau in latrina / WC ( e o prescurtare de la cuvantul WasserKlosett , este un cuvant imprumutat / acceptat vremelnic / impus cu japca / de la ocupantii austrieci , corect este căcăstoare ) din fundul curtii , e simplu . Si in prezent , viata e grea . Victore! Nu toti s-au nascut in buricul tirgului,cu apa calda,apa rece la robinet,gaz,curent,cu masina la scara,etc,etc! Multi s-au nascut la tara,dar asta nu inseamna c-au umblat,ca vai de ei,desculti, cu haine rupte, murdari, nespalati, etc,etc. Multi au facut scoala, realizindu-se. Viata la tara n-a fost niciodata usoara! Unii oraseni s-au uitat ( si inca se mai uita) de sus la bietul om de la tara,care-a venit la oras cu diferite necazuri,imbracat cum a putut mai bine,rusinat ca nu era imbracat la fel ca orasanul, spilcuit si plin de ifose, tratindu-l pe bietul om,ca pe un nimeni,ca p-un rupt in cur,fara carte,prost. El, orasanul, se cearta cu bietul om de la tara,pentru ca el ,orasanu, ar vrea sa ia produsele daca s-ar poate gratis,fara sa se gindeasca ,cit a trudit bietul om la pamint, pina sa poata veni la oras sa-si vinda produsele. Sint foarte multe de spus,dar prefer sa ma opresc aici. Ar fi bine daca ne-am stradui(unii,nu toti) sa ne vedem lungul nasului! Editat Aprilie 7, 2018 de GEO 53 BN Link spre comentariu
hpavictor Postat Aprilie 7, 2018 Partajează Postat Aprilie 7, 2018 Știu . Nu la asta m-am referit , ci la cetățenii certați cu apa și săpunul . Desigur , există destui născuți la oraș care sunt certați cu apă și săpunul ... dar lipsiți de bun simt ! Cât despre lungul nasului , uite-te la subiectele deschise de tine și la cele deschise de mine ... Eu nu sunt împotriva ordinii firești sau a dreptății sociale . Link spre comentariu
alcon Postat Aprilie 7, 2018 Partajează Postat Aprilie 7, 2018 Apropos, stiati ca Ion Cantacuzino a incercat sa-i invete pe romani sa foloseasca sapunul? Dar ei n-au vrut... Link spre comentariu
hpavictor Postat Aprilie 7, 2018 Partajează Postat Aprilie 7, 2018 Cred ca Cantacuzino a invatat de la unii tarani sa foloseasca sapunul ... ca doar nu l-a inventat el . Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Aprilie 8, 2018 Autor Partajează Postat Aprilie 8, 2018 (editat) Hristos a inviat! Ma gindeam mai zilele trecute,la denumirea unor locuri , unele cu denumiri un pic ciudate,dar foarte utile, locuitorilor. De exemplu in satul meu natal,sint multe locuri cu denumiri,unele un pic ciudate. Va prezint numele unor locuri! Bidișcuta, Capu' dealului, Roșia, Mircea, Văraștină, Măzăriștie, Cornișori, Corni, Coaste,Ajaga, Coronzăl, Vaca, Padurea Toclean, Prinsori, Poiana, Fintina lui Gherghei(Gergely), Pomuț, Părău, La cotețe, La peri, La puț, Budiu, Rîturile din jos de sat, Bănat, Peștera, Valea Sighetului, Valea Corondului, Cacova, Părăul Cacovi, Purcareț, Podu' oilor. Hediul lui Lenți,(vie) Hediul mare ,Hediul mic, se pronunta un pic altfel de cum se scrie. Deocamdata de locurile astea mi-am adus aminte. Cind te intilneai cu cineva si-l intrebai unde merge, si-ti spunea denumirea locului respectiv, știai exact unde este acel loc. Daca vedeti ca un loc se repeta, va rog sa-l semnalati! Nu sint convins ca mi-am adus aminte de toate. E posibil sa fi uitat numele unor locuri. Cred ca si la voi,in locurile unde v-ati nascut ,sint locuri cu denumiri,unele ciudate altele mai putin ciudate. Poate n-ar fi rau daca le-ati prezenta! Editat Aprilie 8, 2018 de GEO 53 BN Link spre comentariu
PINTI Postat Aprilie 8, 2018 Partajează Postat Aprilie 8, 2018 (editat) La mine, in satul natal, avem cateva atractii si anume:: la Cetatuie, la Strandul cu apa sarata. la Motel , la Releu, in Catun, la Cruce, la Paducel, la Namol si nu in ultimul rand la MINA DE PETROL. In aceasta statiune se pot face tratamente balneare complete atat vara cat si iarna. Editat Aprilie 8, 2018 de PINTI Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Aprilie 8, 2018 Autor Partajează Postat Aprilie 8, 2018 (editat) Tocmai mi-am adus aminte de citeva locuri pe care le-am uitat! Mina unu, Mina doi, Mina trei. Toate acestea, au fost mine,prima fiind deschisa inainte de '45, penultima fiind inchisa, in '63. Minele patru si cinci au fost inchise in '94-'95 ca ,deh, carbunele prin ardere produce fum toxic, cenusa aruncata facind locul sterp. Cum mama dracului, nemtii au centrale termoelectrice, care functioneaza cu carbuni si nu-si fac probleme! Editat Aprilie 8, 2018 de GEO 53 BN Link spre comentariu
Postări Recomandate