informer Postat Februarie 8, 2019 Partajează Postat Februarie 8, 2019 (editat) Cum ziceti... iar sa omori un animal potential periculos cu o arma cu luneta, de la nu stiu ce distanta sau urcat intr-un pom, chiar nu-i vreun mare merit. L.E. In armata am fost PSL-ist si nici mie nu-mi venea sa cred, pe drumul catre tinta, c-am chiar nimerit in ea... dar erau acolo, a dreq gauri... Editat Februarie 8, 2019 de informer Link spre comentariu
gauss Postat Februarie 9, 2019 Partajează Postat Februarie 9, 2019 (editat) Sunt tari in care nu se vaneaza deloc . Ma rog , pe persoana fizica ... Se elimina doar animalele cu defecte genetice , agresive ( cand nu se poate altfel ) , rabie , vreo epidemie etc . , sau unde apar dezechilibre numerice . Asta de catre segmente institutionalizate de la protectia mediului . In altele , se mai vaneaza . 50.000 euro un vanat mare . Dar nu impusti 4 buc . daca ai 200.000 euro disponibili . Unul , dupa care astepti ... destul . La anumite specii , se intampla doar o data in " cariera " . Banii se duc in cheltuielile pentru administrarea ( cu tot ce inseamna ) fondului cinegetic . Unde e strictete , mai sant animale . Omul le lasa si lor un petec de pamant ... oricat de scump si tentant ar fi peticul acela . Unde se procedeaza pe castiguri personale , sau pur si simplu indiferenta , animalele dispar . Mai ales daca nu mai au unde sa traiasca cum au facut - o de mii de ani . Antiteze de genul ursi - vile si cherestea . Suna cunoscut ? ... interesant e ca unde sant animale ( fiindca omul a avut grija ) , mediul e mai curat , atractiile turistice mai banoase etc . Nu le fac animalele asa , e doar o piesa dintr - un ansamblu creat , dezvoltat si gestionat cu grija . Mare ... fiindca daca dispare , nu mai poate fi pus la loc . Dintr - un motiv ( foarte simplu ) dintr - o mie ... , omul nu e Dumnezeu . Oricat s - ar stradui ... Editat Februarie 9, 2019 de gauss Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Februarie 9, 2019 Autor Partajează Postat Februarie 9, 2019 (editat) Am fost vinator peste 20 de ani si cam stiu care era si inca este,rolul vinatorii. Cind efectivul de animale salbatice creste peste masura se organizeaza vinatori pentru a reduce efectivul. Teoretic,doar animalele batrine si bolnave faceau obiectul vinatorii. De aceea vinarea unei specii sa facea doar dupa o evaluare a efectivului de animale. Aceasta evaluare se facea de regula primavara. In perioada primavara-vara nu se vinau decit speciile daunatoare sau cele care purtau diferite boli,exemplu rabia,vulpea fiind purtatore al virusului. Apoi se vinau tot timpul anului,speciile zburatoare,ciorile grive(nu ciorile negre), cotofenele si gaitele, care faceau prapad printre speciile de pasari folositoare si printre speciile nu neaparat zburatoare si anume iepurii. Ciorile de regula prindeau puii de de iepure cind erau mici si nu numai,puii de fazani,de prepelita,etc. Au fost si inca sint, specii,care datorita vinatorii intense, efectivul lor a scazut dramatic. Lupul de exemplu,considerat daunator, a cunoscut o scadere alarmanta a efectivului. De aceea s-a renuntat la vinarea acestei specii,fiind ocrotit de lege. Se vineaza doar acolo unde ataca animalele domestice. Ursul la fel. Risul fiind ocrotit de lege de multi ani, pisica slabatica,jderul, bursucul,etc. Iepurii au fost la un pas de disparitie,datorita folosirii substantelor chimice in ''agricultura socialista''. Prin anii '60-'70 aproape ce nu mai vedeai un iepure pe cimp,oricit ai fi umblat. Cum spune zicala '' se inmultesc ca iepurii'', efectivul de iepuri a crescut mult dupa renuntarea la folosirea substantelor toxice, pentru vinat. Odata erau foarte multe acvile de cimp, l-a un moment dat specia ajungind in pragul disparitiei. Acum vad,cu placere, destul de multe acvile de cimp. Ce specii de pasari rapitoare am vazut mai des si care odata erau foarte multe, sint ulii sorecari si ulii pasarai. Ulii gainilor n-am prea vazut. Ori sint prea putini ori sint disparuti. Probabil ca pe la tara sa se mai vada acei ulii. Odata vedeam destul de des, soimii calatori,soimii pasarelelor,soimii rindunelelor. Sint foarte multe de spus,legat de animalele nedaunatoare, care odata erau din abundenta. Editat Februarie 9, 2019 de GEO 53 BN Link spre comentariu
gauss Postat Februarie 9, 2019 Partajează Postat Februarie 9, 2019 (editat) Dropiile ... niste pasari mari , prin Baragan ... si imprejurimi . Am vazut de 2 ori , din tren ... , cand eram copil ... , si una impaiata , in vitrina AGVPS Prahova . O pasare maiestuoasa ... , cu cap si cioc pe masura . Mai era un ras , o pisica salbatica , si alte raritati . Inca de pe atunci . Editat Februarie 9, 2019 de gauss Link spre comentariu
gauss Postat Februarie 9, 2019 Partajează Postat Februarie 9, 2019 Am mai scris ... ecosistemul trebuie lasat ( cat se poate ) de capul lui . Numai ca astazi nu prea se mai poate ... bazele naturale au fost viciate ireversibil . Link spre comentariu
gauss Postat Februarie 9, 2019 Partajează Postat Februarie 9, 2019 (editat) 11 minutes ago, Dan85 said: Ulii gainari am eu in zona, si nu numai de astia. Asa-mi place sa-i aud chiuind din inaltul cerului, chiar daca imi mai fac si pagube. Am mai vazut bufnite, ciufi si alte le din familia lor. Interesant e ca nu-i auzi cand zboara, deloc. Bufnite am vazut si eu ... , la bloc ! Am mai scris ... Daca s - ar auzi cand zboara , ar muri de inanitie . Iar soarecii ar fi ca mustele ... Mie - mi sant foarte simpatice , ma entuziasmez cand le vad . Caut foto ... Editat Februarie 9, 2019 de gauss Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Februarie 9, 2019 Autor Partajează Postat Februarie 9, 2019 (editat) 1 oră în urmă, gauss a spus: Dropiile ... niste pasari mari , Ultimul cird de dropii de la noi din tara ,a fost decimat,cu bitele, de ''desteptii''care au ordonat asta. Au profitat de faptul ca dropiile nu puteau sa se ridice in zbor,datorita faptului ca ploaia rece s-a transformat in gheata. Asta se intimpla prin anii '80. Ocazional se pot vedea dropii si la noi in tara ,nucleul de dropii fiind in Ungaria. Daca se va avea grija de ele poate ca peste ani vor reaparea si la noi dropiile. Va spuneam intr-un topic, ca fiind cu tata la coasa, (eu fiind prea mic pentru a putea manevra coasa), am vazut o dropie care a iesit in fuga din lanul de griu,refugiindu-se intr-o tarla semanata cu porumb. Peste ani am vazut la Filiala de vinatoare din Simleul Silvaniei, o dropie impaiata. Editat Februarie 9, 2019 de GEO 53 BN Link spre comentariu
gauss Postat Februarie 9, 2019 Partajează Postat Februarie 9, 2019 Cretini ... asa s - au omorat caii ... , fiindca , n' asa , aparusera tractoarele ! P.S. - mi - aduc aminte de o chestie de la chinezi . Le casunase pe vrabii ... ca imputinau graul . Zis si facut ... cercetari , s - a stabilit ca daca nu se odihnesc si zboara o juma' de ora continuu ... mor de epuizare . Zis si facut ... tot chinezu' , cu jordia , pietre , etc . , si partidu' la supraveghere , au tabarat pe vrabii . Aproape le - au exterminat ! Numai ca binele vine si cu rau ... i - au napadit valuri de insecte . La loc miscarea ... toata lumea crestea vrabii ... pionierii aveau norma de casute etc . De - aia am zis ... e bine ca omul sa nu intervina decat minimal . Daca se poate , deloc ... Link spre comentariu
Ion_Bumbu Postat Februarie 9, 2019 Partajează Postat Februarie 9, 2019 14 hours ago, gauss said: Fair - play ar fi cu mainile goale ... fiecare competitor cu ce i - a dat Dumnezeu . Pai asa si este, la urs brinca, la om mintea. Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Februarie 9, 2019 Autor Partajează Postat Februarie 9, 2019 (editat) Acum 2 minute, Ion_Bumbu a spus: Pai asa si este, la urs brinca, la om mintea. Adevăr grăita-i! Editat Februarie 9, 2019 de GEO 53 BN Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Februarie 11, 2019 Autor Partajează Postat Februarie 11, 2019 (editat) Salutare prieteni! Inafara de locurile prezentate mai sus,mai erau si alte locuri destul de frumoase,aproape de Bistrita. E vorba de riul cunoscut mai ales ca valea Budacului,care se varsa in riul Șieu,in aval de localitatea Domnești. Am fost de mai multe ori impreuna cu sotia si cu fiul meu pe riul Budac. Pe linga ca stateam la soare,mai si pescuiam cu fiul meu ,fiind destul de mic pe atunci. Acolo am vazut rate salbatice cu puisorii dupa ea. Cind rata ne-a vazut, a macait o data,luindu-si zborul,puisorii scufundindu-se instantaneu si iesind la suprafata citiva metri mai incolo, in apropierea malului napadit de rachiti. Sa-i fi vazut cit de harnicuti erau puisorii, speriati de noi, inotind si scufundindu-se din cind in cind, sa ajunga la mama lor,care macaia mai sus,pe riu! Cit priveste pescuitul, pot spune ca erau multe specii de peste,clean,scobar, mrene, porcusori,etc,etc. Nu prindeam noi cine stie ce, pescuitul fiind doar pentru distractie,( nu pentru mincat)dindu-le drumul pestilor prinsi,inapoi in apa. Tot pe riul Budac erau foarte multi raci,asta din spusele celor care mergeau la pescuit acolo. Or fi fost ,nu zic ,ba,dar eu, sincer ,n-am vazut nici unul. Tot pe riul Budac am multe specii de pasari care-si faceau veacul pe acolo ca stircii si pescarusii mici,de riu,rate salbatice,gainusile de balta in locurile cu apa domoala. Era o placere sa stam pe malul riului. De citeva ori am fost si pe riul Sieu atit in aval cit si-n amonte de confluenta cu riul Budac. Dupa locul unde cele doua riuri se uneau ,riul Sieu era mai mare. Ne instalam in locuri unde puteam sa ne intindem păturile pentru a sta la soare si a ne bucura de frumusetile din imprejurimi. Pe riul Sieu am pescuit destul de mult, cind inca mai stateam la socrii. Duminica era lege! Imi luam undita si mergeam pe malul Sieului,pina acolo facind nici un minut. Riul trecea chiar pe linga gradina socrilor ,gardul despartitor fiind din rachiti si alte feluri de vegetatii amatoare de apa. Mai jos de unde pescuiam, eu era un canal deviat de la riu si care ducea la viltoare. Ce era viltoarea? O ''masina de spalat'' actionata de apa. Viltoarea era o constructie din scinduri din lemn de esenta tare, intre scinduri fiind spatii pentru ca apa sa poata intra si iesi . Scindurile erau asezate in forma de trunchi de con cu diametrul mic in jos. Apa venea cu viteza si intra tangential in viltoare ,păturile si tesaturile din lina, fiind invirtite cam ca si-n masina de spalat pe care o avem in casa. Daca inainte de a duce tesaturile la viltoare, acestea fiind destul de aspre la pipait si cam rigide,dupa ce erau scoase din viltoare, si asezate la uscat, erau mult mai moi decit inainte. Ca sa fie mai moi ,tesaturile din lina erau duse la puia. Dupa ce de aduceau de la piua tesaturile din lina erau ca si pisla, moi,din tesaturile acelea facinduse pături si haine groase de iarna. Revenind la pescuit! Cu o undita destul de ''primitiva'' ma instalam pe marginea vaii si asteptam ca pestii sa muste momeala(mamaliga sau rime rosii de gunoi). Am prins cam din toate speciile de pesti din riurile de munte,clenuti,mreneute, porcusori. Am spus riuri de munte! La vreo 20Km si ceva sint deja muntii Calimani, cu virful, vazut bine de tot, de unde eram, numit Poiana Tomii. Riul Sieu curge la vale,serpuind printre dealurile situate de a parte si de alta a riului. La iesirea din Domnesti,ultima localitate de pe valea Sieului, pe partea dreapta este un loc numit Rîpa cu papusi ,niste formatiuni din piatra. Cei din satul Domnesti, le spuneau celor din satele si comunele din amonte de pe valea Sieului,respectiv, Mărișel, Bîrla, Sîntioana, Nețeni,Jeica,mocani! Cei de pe valea Sieului se indeletniceau mai mult cu cresterea oilor. Cred ca de acolo li se trage porecla de mocani. Si eu am fost ''mocan''aproape doi ani ,dupa care m-am mutat in Bistrita. In aval de Domnesti sint izvoare cu apa sarata, prima localitate dupa Domnesti fiind satul Saratel apartinind de comuna Sieu Măgherus. Acolo sint niste bălti cu apa sarata, unde cei suferind de reumatism, sa duc si fac baie pentru a-si astimpara durerile provocate de reumatism. Cu toate ca am locuit in Bistrita mai mult de 30 de ani,niciodata n-am fost sa fac baie acolo. Riul Sieu se uneste cu Riul Bistrita in amonte de comuna Sărățel. La confluenta celor doua riuri,respectiv riul Șieu și riul Bistrița, mergeam in urma cu ani si faceam baie, apa curgind destul de domol, avind o adincime de cam un metru si ceva. Ne balaceam pina cind pielea de le degetele de la miini si picioare ni se increta. Editat Februarie 11, 2019 de GEO 53 BN Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Februarie 12, 2019 Autor Partajează Postat Februarie 12, 2019 (editat) Salutare prieteni! Azi o sa va povestesc scena deosebit de comica, petrecuta iarna. Va povesteam despre legatura strinsa dintre mine si Mihai Cocean,batrinul mai in virsta decit mine cu vreo 40 de ani. Am devenit prieteni buni ,facind parte din aceeasi grupa de vinatoare. Cu timpul prietenia a devenit tot mai strinsa. Din pacate,prietenul meu a murit intr-o primavara, pe cind semana porumb pe o tarla situata nu foarte depoarte de casa. Fiind un om iute, netinind seama de recomandarile medicului, a intins coarda mai mult decit ii permitea inima. Dumnezeu sa-l ierte! Cu Mihai statea si singurul lui nepot, Cristi, care a ales sa stea cu bunicii lui la tara,mama lui locuind in oras. Cristii s-a casatorit cu o fata din Caila, un sat aflat la circa 6km de Sigmir. Era iarna, cind intr-o dupa masa, la un sfirsit de saptamina, Cristi mi-a sunat la usa. L-am poftit in casa intrebindu-l de familie si de bunicul sau Mihai,printre altele intrebindu-l cu ce ocazie a venit pe la mine. Mi-a spus ca vrea sa mearga pina-n Caila, socrul sau trimitindu-i vorba sa mearga cu Mihai pina acolo. Motivul exact nu i l-a spus. Asa ca a hotarit sa mearga pina-n Calia si sa-l intrebe pe socrul sau ,de ce insista sa mearga pina acolo. Ajuns acolo, socrul lui i-a spus ca o turma de mistreti trec in fiecare seara prin apropierea casei lui,intrind intr-o livada,care pina-n '91 apartinea de un IAS. Socrii lui locuiau in marginea satului,pina la prima casa fiind citeva sute de metri. Socrul sau se gindea, ca daca bunicul lui Cristi ar merge pina-n Calia, cu arma, ar putea dobori un mistret. A ramas ca sa vorbeasca cu bunicul sau. In ziua aceea s-a intors acasa si i-a povestit bunicului,lui ce a aflat de la socrul sau. Mihai nemaifiind chiar asa de sprinten ca pe vremuri, i-a spus lui Cristi sa ma intrebe pe mine daca nu vreau sa merg eu in Caila. Am intrebat-o pe sotie daca are ceva impotriva plecarii mele la Sigmir si apoi la Caila. Mi-a spus ca nu este impotriva plecarii mele,dar sa avem grija sa nu patim ceva. L-am intrebat cum vom ajunge in Sigmir cu arma,avind de strabatut ceva drum prin oras. Cristii mi-a spus ca a venit cu ștraiful, avind fin in lada straifului. M-am imbracat,mi-am luat arma si am bagato-n husa. Intre timp Cristi trase straiful in fata scarii blocului,urcind in straif, acoperind arma cu fin si pornind spre Sigmir. In circa jumatate de ora,eram in Sigmir acasa la Mihai. Am povestit ceva timp cu Mihai, asteptind ca sa se insereze bine si apoi am pornit spre Caila pe jos,fiind insotiti de ciinii lui Mihai. Zapada era destul de mare iar daca am fi mers cu stariful, ar fi fost cam greu pentru cal. Deja incepea sa se inopteze,cind am pornit spre Caila. Am iesit din sat mergind pe un drum, pe care inainte mergea autobuzul pina-n Calia. Fiind alunecari de teren pe o portiune destul de mare,drumul a fost abandonat. Cinii zburdau prin zapada umblind ca focul prin tufarisurile crescute pe marginea drumului. Aveam arma in spate, gindindu-ne ca nu vom vedea nimic atita timp cit ciinii vor umbla prin tufarisuri. Deodata ciinii au inceput sa latre ascutit, auzindu-i umblind prin tufisuri. Ne gindeam ca poate vreun mistret a fost surprins dormind de catre ciini. Ne-am apropiat incet de locul unde latrau ciinii,asteptind ca animalul sa o zbugheasca. Ajunsi linga ciini, am vazut ca ,acestia se uitau in sus la un salcim nu foarte inalt si nici foarte gros. Aproape in virful lui era o pisica salbatica (motan cum am aflat mai tirziu) refugiata-n salcim. Am inlocuit cartusele cu glont cu cartuse cu alice si am tras. Motanul a cazut ca bolovanul,ciinii repezindu-se la el. Am fugarit ciinii si apoi am luat cotoiul cu mult mai mare decit un motan de casa. Singur ar fi tinut piept ciinilor,daca n-am fi fost noi prin apropiere. Atit le-a trebuit ciinilor! Pina-n Caila, ciinii au scotocit incontinuu toata vegetatia de pe marginile drumului,fara sa mai gaseasca nimic. Am bagat motanul in rucsac si i l-am dat lui Cristi sa-l duca. Ajunsi intr-un tirziu, la casa socrilor lui Cristi,am gasit casa cu usa incuiata si lumina stinsa. Cristi a batut la usa,crezind ca socrii lui dorm. Neintimplindu-se nimic a cautat cheia intr-un loc numai de ei stiut. A deschis usa si am intrat in casa. Fata de frigul de afara,in casa era foarte bine si cald. Sub soba, intr-o lada in care tineau lemnele de foc,dormeau pisicile. Cristii a scos motanul din rucsac si ne minunam cit poate fi de mare un motan salbatic, in comparatie cu un motan de casa. A luat motanul de dupa cap si s-a apropiat de lada in care dormeau pisicile. Auzind miscare, pisicile au deschis ochii,inchizindu-i imediat la loc. Ajungind linga lada a ridicat capul motanului spre pisici. Ce a urmat a fost de neinchipuit. Pisicile au sarit ca fulgerul din lada,cautind loc de refugiu prin casa. Fugeau de abia le vedeam. Un pisoi mai marisor, in invalmaseala aceea, a sarit din gresala pe capacul unei oale in care era fiert bostan porcesc. Capacul fiind cu toarta in jos, a basculat ,pisoiul intrind cu picioarele in oala. Vazind ca, capacul se misca si simtind cald la picioare, a sarit ca ars, ascunzindu-se. Ca sa nu faca stricaciuni, Cristi a deschis usa de la intrare,mîtele iesind ca fulgerul din casa. Am ris de ne-am prapadit. Intre timp socrii lui Cristi au venit acasa. Dupa ce am povestit un pic ,soacra lui Cristi ne-a poftit la masa. Intre timp soacra-sa l-a intrebat daca el a scos pisicile din casa,stiind ca nu prea suporta pisicile in casa. Le-a povestit ce s-a intimplat, noi rizind sa ne prapadim ,nu alta. Dupa citeva zile m-am intilnit cu Cristi,care mi-a spus ca pisicile socrilor erau foarte speriate,rectionind instantaneu la orice miscare brusca din casa. Pisoiul, care in vinzoleala creeata, a intrat cu picioarele-n oala cu bostanii fierti,a iesit la iveala ,dupa citeva zile,slab de la atita ''post si ajun''. In tot acel timp pisoiul era ascuns sub un pat . Soacra lui Cristi se impacase cu gindul ca pisoiul fugise afara din casa, prinzindu-l vreun ciine. Citeva saptamini pisicile au fost extrem de ''receptive'' la zgomote nefamiliare,zbughind-o la cel mai mic zgomot. Spunea soacra lui Cristi, ca trebuia sa umble cu grija prin casa,sa nu faca zgomote puternice,pisicile rectionind instantaneu. Pisoiul era cel mai ''marcat'' de ''evenimentul'' in care a fost si el implicat. Daca inainte de patanie, pisoiul era foarte blind ,dupa sperietura, nu mai accepta sa fie mingiiat. A doua zi am jupuit motanul, pielea intinzind-o pe o scindura sa se usuce. Dupa masa am plecat la locul unde spunea socrul lui Cristi ca umblau mistretii. Am stat pina noaptea tirziu,fiind foarte atenti la orice zgomot. Dupa miezul noptii am, plecat spre casa socrilor lui Cristi,dimineata pornind spre casa. Dupa citeva zile Cristi mi-a dat telefon,spunidu-mi ca mistreti au reaparut prin livada. La sfirsitul saptaminii am mers din nou la Caila, reusind sa tavalesc un mistret cam de vreo 150 de kg pe care l-am impartit frateste. Editat Februarie 12, 2019 de GEO 53 BN Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Februarie 13, 2019 Autor Partajează Postat Februarie 13, 2019 (editat) Salutare prieteni! Ieri dupa masa,(spre seara) iesind din locuinta,am vazut zburind la o inaltime de circa 4-5m,o pasare mare, cu anvergura aripilor de cel putin 1m, indreptindu-se spre riul Timis (Bega) Sigur a fost o pasare rapitoare! N-am mai vazut pina acum o pasare atit de mare. Prin zona unde stau, am vazut de mai multe ori acvile de cimp,uli sorecari si uli pasarari, acvilele de cimp, fiind mult mai mici, decit pasarea vazuta. Sa fi fost vreo specie de vultur,sau vreo acvila? Din ce am gasit pe net, e posibil ca pasarea vazuta, sa fie acvila de munte. Cu toate ca i se spune acvila de munte, pasarea nu traiaste exclusiv la munte ,fiind vazute si la cimpie. Acvila de munte este printre cele mai mari pasari rapitoare de la noi din tara. Citeam undeva ca a fost vazut nu demult, la noi in tara, un vultur barbos, Zaganul,considerat disparut de multi ani. Editat Februarie 13, 2019 de GEO 53 BN Link spre comentariu
gauss Postat Februarie 13, 2019 Partajează Postat Februarie 13, 2019 Acvila de munte ... , daca nu e bastinasa , a coborat dupa hrana . Zagani sant mai multi ... nu se stie de unde au (re)aparut ! Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Februarie 13, 2019 Autor Partajează Postat Februarie 13, 2019 Acum 8 ore, gauss a spus: .................. Zagani sant mai multi ... nu se stie de unde au (re)aparut !...................... Responsabili entru disparitia zaganului,au fost ciobanii, care spărgeau ouale si omorau puii din cuiburi,motivind ca ,vulturii omoara oile tinere si meii . Se pare ca zaganul,observat,provine din Cehia, unde se deruleaza un program de inmultire in captivitate al acestei specii de pasari. Link spre comentariu
Postări Recomandate