Ati purtat bască....sau ce vă mai amintiți din copilărie ?

[dan cod]

Acum 9 ore, daniels a spus:

combinatia asta nu o stiu, cele mai tari le faceam din minium de plumb si bronz-aluminiu. Le puneam pe o punga, puneam si 2 pietricele, strangeam punga si totul o infasuram bine in banda de izoler din aia panzata. Era cat o nuca si trebuia aruncata puernic intr-un zid. Pe zid ramanea o pata afumata de toata frumusetea.

Și după ,urma bătaia părinților mai ales daca peretele era a vreunui vecin.

[daniels]

erau cu autori neidentificati.

[doru3160]

Acum 10 ore, daniels a spus:

combinatia asta nu o stiu, cele mai tari le faceam din minium de plumb si bronz-aluminiu.

In afara de mizerie, erau pistol cu apa fata de pocnitorile adevarate.Ca sa nu ne sara in cap, le bagam siguranta cu lant.Cea din poza are o sarma. N-am gasit poze mai aproape de ce aveam noi real in mana.Sarma era de fapt de 4...5 mm diametru, asigurate cu lant, iar pocnitoarea facuta la strung, cu diametrul tubului de 25...30mm.Cateva saptamani ne cam tiuiau urechile. 

Editat Ianuarie 22, 2019 de doru3160

[GEO 53 BN]

Cind eram In Zalau nu erau (inca)  la moda pocnitorile.  Dupa ce m-am mutat in Bistrita,(in '81) dupa ceva timp au inceput sa se auda pocniturile. Si asa cum spunea un coleg,pe peretii blocurilor se vedeau  petele facute de pocnitori. Imi amintesc ca venea sectoristul si ne intreba daca nu stim cine se ocupa cu asa ceva. Cine avea grija celor care pocnesc? Aveam destule alte treburi de facut, statul la cozi, alergatul dupa una alta pe la magazine,etc, etc, pocnitorile fiind pe ultimul loc. Intradevar era destul de neplacut sa se auda pocnituri cind, copilul mic, care  dormea, se trezea plingind. Era destul de frustrant pina cind il puteai linisti!

Asa,cum mai spuneam, cind eram copii ne ''delectam'', pocnind cu carbid  si cu fosfor luat de pe betele de chibrite,  introduse in cheile de lacate, care aveau intr-un capat, o gaura. De cheie era legat cu o sfoara,un cui cu virful tocit, pe care il trinteam de fundatia casei, sau de orice altceva. Bubuiturile nu erau cine stie ce. Citeodata  cheile mai crapau de la explozie, noi facindu-le pierdute. Lacatele nu costau cine stie ce!

Editat Ianuarie 22, 2019 de GEO 53 BN

[doru3160]

La noi erau valabile doar in zilele cand se mergea cu uratul, in rest, aveam altele mai bune de facut, nu pocneam toata ziua. Oricum ne cam pierea cheful dupa o zi de pocnit. Nici cloratul de potasiu nu crestea pe drum, iar cu gamalii de chibrit erau fasaite. A fost si la noi in targ moda pocnitorilor cu punga, cu minium de plumb, dar dupa ce-au pictat peretii blocurilor s-au linistit. N-am mai vazut de mult asemenea urme. Acum au petarde de la chinezi, nu se mai obosesc sa-si faca pocnitori, isi scot ochii cu marfa de import.

[dan cod]

Pocnitori din două șuruburi, o piuliță intre ele in care puneam praf de chibrit , strângeam șurubul și în capăt legam o pungă că sa tina direcția. Apoi o aruncăm în sus. Ați mai făcut și alții așa ceva?

[informer]

8 minutes ago, dan cod said:

Pocnitori din două șuruburi, o piuliță intre ele in care puneam praf de chibrit , strângeam șurubul și în capăt legam o pungă că sa tina direcția. Apoi o aruncăm în sus. Ați mai făcut și alții așa ceva?

Da, faceam.

La cele cu miniu de plumb si "bronz" de aluminu am trecut la stadiul superior inlocuind pietrele cu un bec de lanterna cu sticla sparta dar filamentul intact pe care descarcam un condensator incarcat la retea...  

[daniels]

ultima am pocnit-o când eram soldat, găsisem prin unitate prafurile si nu m-am putut abține

[dan cod]

1 oră în urmă, informer a spus:

Da, faceam.

La cele cu miniu de plumb si "bronz" de aluminu am trecut la stadiul superior inlocuind pietrele cu un bec de lanterna cu sticla sparta dar filamentul intact pe care descarcam un condensator incarcat la retea...  

La cele cu șuruburi creștea frumusețea cum creștea șurubul. Începeam de la M6 în sus. La M10 tuna de numa.

[GEO 53 BN]

Salutare prieteni!

Azi dimineata, curatind zapada din fata casei, imi spuneam ca iarna asta a fost o iarna ,aproape adevarata. Zapada a fost  destul de multa, iar frigul s-a facut destul de simtit. Intr-o noapte  a cazut zapada destul de multa,pe casa zapada fiind de circa 30cm sau poate si mai mult. Am lopatat citeva ore bune aruncind zapada  de pe platforma betonata din fata casei, in lateral  pina la limita de proprietate. Am facut un morman de zapada  aproape cit mine de inalt. Dupa citeva zile s-a incalzit un pic, zapada de pe acoperis, incepind sa lunece usor la vale. La un moment dat zapada depasise stresina. Ma uitam si ma gindeam ca nu peste mult zapada va aluneca de pe casa. Am intrat in casa ,asteptind sa aud cind zapada va cadea de pe casa. N-a durat mult si am auzit cum zapada luneca de pe acoperis. Cind s-a oprit aveam un morman de zapada in fata casei de circa 60cm. Pe acoperis inca mai era zapada  ,dar si aceea luneca incet la vale. Pina seara aproape toata zapada cazuse de pe casa. Am luat lopata si m-am apucat de curatat zapada cazuta. Spatele casei  fiind spre sud ,cind zapada s-a incalzit un pic, a lunecat toata. Am curatat zapada de pe trotuarul din laterala casei si spatele casei. A mai cazut zapada dar nu in cantitai asa de mari ca si prima data.

Mi-am adus aminte de o patanie petrecuta  intr-o iarna cind aveam vreo 9 ani.

Cum iernile de atunci, erau ierni serioase, zapada cazuta, fiind destul de multa. Si dainuia destul de mult, fiind frig.

Au fost cazuri, cind din cauza zapezii multe , acoperisul grajdurilor a cedat,ba si unele case mai saracacioase alegindu-se cu stricaciuni.

Era spre sfirsitul lunii  februarie,  cind deja frigul nu mai era asa de aspru.  In zilele cu soare, sloii de la stresinile caselor incepeau sa se topeasca, apa curgind, cum spuneau batrinii ''curg stresinele''. Cum se insera cum frigul isi intra-n drepturi. Ziua fiind mai lunga,soarele zabovind mai mult pe cer,facea ca zapada sa inceapa sa se topeasca. Noi, neavind ce face, luam cirligul de la fintina si loveam sloii la care ajungeam.

Intr-o zi impreuna cu citiva amici de ai mei ,incercam sa doborim cit mai multi sloi de gheata. Zapada incepuse sa alunece de pe casa. Noi preocupati de de doboritul sloiurilor ,n-am observat cind zapada  a inceput sa alunece mai repejor  de pe casa.

Am auzit doar un huruit si ne-am trezit cu zapada  pe noi,aproape ingropindu-ne. Am inceput a ne misca ,incercind sa dam zapada de pe noi. Cu greu am reusit sa iesim din zapada. Ne-am scuturat si ne uitam la zapada care inca nu cazuse de pe casa.

Probail ca zapada de pe casa se inmuiase destul de mult, alunecind  de pe acoperis. Cum in podul casei era slanina, suncile carnea de porc la afumat, etc,  temperatura din pod era suficient de mare incit, zapada sa topeasca apa rezultata facilitind alunecarea zapezii de pe casa.

Mama, auzind huruitul, a iesit repede din casa  nestiind ce se intimpla. Noi ne straduiam de zor sa ne eliberam  din zapada cazuta peste noi. Vazind ca n-am patit nimic,ne-a sfatuit sa nu stam sub stresinile caselor, pentru ca, un sloi de gheata mai gros se poate desprinde,  cazind, putind sa ne sparga căpăținile. De atunci am tinut cont de sfatul mamei mele.

 

Editat Ianuarie 23, 2019 de GEO 53 BN

[GEO 53 BN]

Salutare prieteni!

Iarna inafara de sanius si dat pe gheata , voi cu ce va mai  ocupati?

Noi  incercam sa prindem pitigoi,sticleti si gaite. Foarte rar se intimpla sa prindem cite-un pitigoi sau cite-un sticlete!  Gaitele erau greu de prins,fiind mult mai mari decit celelalte pasarelele.

Initial am folosit o sita scoasa din uz cu plasa metalica ruginita. Amenajam  un loc unde urma sa plasam sita, batatorind-ul. Puneam sita sprijinita cu un betisor din lemn ,legat cu o sfoara destul de lunguta,sub sita si inafara ei  punind boabe de griu sau malai pisat. Stateam ascunsi in cotetul porcilor, porcii, fiind transformati in caltabosi,cirnati,sunca ,slanina,carne,oase si altele, asteptind momentul in care vreo pasarica va face imprudenta  sa intre sub sita. Fiind atrase de mincare veneau multe pasarici la masa ,gratis.  Citeodata reuseam sa capturam cite-o pasarica tinind-o cu grija in mina sa n-o scapam. Saracele pasarici, ne ciupeau de degete in speranta ca vor scapa. Dupa ce le mingiiam si le admiram destul,le dadeam drumul ,bietele pasarici tisnind ca din pusca. Mai apoi am luat o bucata de scindura taiata aproximativ patrata, pe laterale prinzind cu cuie subtirele niste sipci  mai inalte cu vreo doua degete decit grosimea scinduri pentru ca mincarea sa nu fie imprstiata. Scindura a fixam pe gardul de la gradina in asa fel incit, pisicile, amatoare de pasarele, sa nu ajunga. In fiecare zi faceam alimentarea  cu boabe de griu sau uruiala de porumb.  Gaitele se naravisera la mincarea pasarelelor. Ori de cite ori le surpindeam la ''alimentara'' dadeam cu bulgari de zapada dupa ele. Intr-o zi, suparat de obraznicia gaitelor, ajutat de niste prieteni din vecini, am confectionat o capcana pentru gaite. Ne-a trebuit ceva vreme pentru a cadea de acord cu toti ceilalti prieteni, cum sa arate capcana si sa fie cit mai eficienta. Am facut un cadru din scindura, lateralele avind inaltimea de vreo 7-8cm, deasupra fixind o bucata de plasa de gard. Sub cadru si inafara am pus momeala,boabe de porumb. Am sprijinit-o cu un betisor legat cu ata si ne-am ascuns in cotet, unde printre scinduri, ne uitam sa surprindem  momentul in care vreo gaita va face imprunenta sa intre sub capcana. Gaitele, a dracului, erau foarte atente,luindu-si zborul la cel mica miscare observata. Am decis impreuna cu ceilalti prieteni sa le lasa citeva zile in pace ,pentru a se obisnui cu ''magaoaia'' si pe urma sa trecem la actiune. Degeaba! Gaitele erau circumspecte, luindu-si zborul la cea mai mica miscare. Un prieten a venit cu ideea  ca sa ingustam lateralele de scindura, pe colturi prinzind in cuie niste bucatele patrate de scindura cu latimea de vreo 3-4cm. De laterale am prins plasa de sirma, astfel incit gaitele sa aiba posibilitatea sa observe orice miscare prin preajma. Am amplasat capcana si ne-am pus iar pe pinda. Cum am disparut, gaitele  si-au facut aparitia. Au dat tircoale  intinzindu-si gitul pentru a apuca cite-o boaba de porumb de sub capcana. Cind boabele ''momeala''au fost luate  gaitele au intrat ,cam sceptice, sub cadru,ciugulind boabele. Le-am lasat suficient timp sa se obsinuiasca  cu capcana. Intr-o zi,dupa alimentarea  cu boabe, am intrat in cotet asteptind ca gaitele sa se adune  la ''masa''. Nu mai erau asa de vigilente ca inainte. Cind doua gaite au intrat sub cardu am tras de sfoara capturindu-le. A inceput o harmalaie si o agitatie nemaivazuta,gaitele,captive, incercind sa scape. Suratele lor  erau intr-un mar al vecinului, ciriind de mama focului. Am iesit din cotet repede ,ca nu cumva din cauza agitatiei sa scape. Am bagat mina cu grija sub cadru reusind sa scot o gaita. Se zbatea ca turbata, ciugulindu-ne de degete. Satui de atita agitatie i-am dat drumul. A pornit ca din pusca ,oprindu-se in marul vecinului. Celelalte faceau o  harmalaie de toata frumusetea. Am scos-o si pe a doua  si dupa ce ne-a saturat de ciupeli i-am dat drumul. Cind tata a venit acasa de la serviciu ,i-am spus ce performanta am obtinut. Tata mi-a spus ca in cazul in care mai prindem o gaita sa nu-i dam drumul pentru ca o va folosi-o ca si sperietoare. Dupa un timp gaitele si-au revenit ,devenind la fel de obraznice. Intr-o zi una mai indrazneata si-a facut curaj intrind sub capcana. Am capturat-o si am inchis-o intr-o camara,legata de șura, sub un ciur pe care am asezat o bucata de caramida ca nu cumva din cauza agitatiei sa scape. Cind tata a venit acasa i-am aratat-o. A luat-o si i-a legat aripile cu o sfoara,dupa care a legat-o cu o sfoara mai groasa de un picior. A sprijinit  scara de  coșteiul in care tineam proumbul stiuleti. Pe acoperisul din tigla, era prinsa in cuie  o sipca mai groasa de care era legata antena  radio. Intre sipca si firul de la antena  erau  trei izolatori  din portelan. A legat sfoara cu care era legata gaita,de sipca respectiva si apoi i-a dat drumul. A inceput  a se zbate ciriind de mama focului. Celelalte gaite vazind ca surata lor se zbate au inceput a face o harmalaie de toata frumusetea,ciriind cit le tineau ''ciocul''. Dupa un timp a obosit,incercind din cind in cind sa scape. Cind obosea, statea atirnata cu capul in jos cu ciocul incercind disperata sa se elibereze. S-a zbatut citeva zile dupa care intr-o zi am vazut ca nu mai misca. Gaitele o vreme au evitat sa se apropie de coștei,dupa care si-au reluat vechea indeletnicire. Fiind vinator ,cind gaitele se adunau in mar, tata mai impusca citeva agatindu-le de sipca antenei, o vreme evitind sa se apropie de coștei.

Editat Ianuarie 24, 2019 de GEO 53 BN

[morocanosul]

La 22.01.2019 la 16:59, dan cod a spus:

Pocnitori din două șuruburi, o piuliță intre ele in care puneam praf de chibrit , strângeam șurubul și în capăt legam o pungă că sa tina direcția. Apoi o aruncăm în sus. Ați mai făcut și alții așa ceva?

Da,in alte timpuri foloseam aceeasi metoda....se scandalizau vecinii ,in rest...nu am avut...''accidente/incidente'' !! Oricum,se inampla in secolul trecut...anii 70 !!

[dan cod]

Așa era de anii 72-78 vorbesc și eu. Nici noi nu am avut incidente. Daca ar fi fost....am fi luat-o la sanatoasa. 

[GEO 53 BN]

Salutare prieteni!

Am ''disparut'' citeva zile ,datorat unui eveniment trist. Bunicul nurorii mele,(sotia fiului meu) a murit la venerabila virsta de aproape 96 de ani din cauza unor complicatii avute in urma unei interventii chirurgicale. Virsta destul de inaintata si-a si ea adus aportul la tragicul sfirsit. In urma cu vreo trei ani l-am vazut pe batrinel, plin de viata, facind glume din cele mai haioase.

Fiul meu si cu sotia lui au plecat inainte cu o zi, eu urmind sa plec cu un tren a doua zi.

Cum se cadea, am plecat si eu in ziua urmaroare  la cuscrii  mei. Dupa masa  am plecat cu totii, la priveghi. Am stat un timp ,dupa care am plecat spre casa,urmind ca a doua zi sa plecam in satul unde se nascuse si traise atitia amar de ani.Am pornit dimineata  cu masinile cu speranta ca drumul sa fie suficient de curatat incit sa putem urca  pina intr-un loc ,de unde, trebuia sa mai parcurgem (coborind)pe jos ,prin padure, inca o bucata buna de drum prin zapada destul de inalta. Drumul pietruit era acoperit de zapada  fiind doar doua urme facute de rotile unei masini care urcase dealul. O buna bucata de drum am facut-o prin padure, de citeva ori avind ceva palpitatii. Cu chiu ,cu vai am reusit sa ajungem intr-un virf de deal ,in marginea padurii ,unde am asteptat  sa vina masina de la pompe funebre, cu sicriul. Dupa  un timp destul de mult au ajuns la noi doua ,ștraifuri, cu care urmau se se duca toate cele trebuincioase la cimitir. Carutasii ne-au spus ca masina cu sicriul n-a putut sa urce  din cauza drumului. Am pornit spre vale prin padure,printr-o zapada destul de marisoara, in straifuri punind cele trebuincioase. Din vale mai aveam inca o buna bucata de drum pina la cimitir. Cimitirul era pe un virf de deal  unde nu erau mai mult de 10-15 morminte,si unde intr-un mormint era inmormintata sotia batrinelului. Imprejurimile erau de o frumusete rara.  Se vedeau o gramada de urme de animale salbatice. Casele era destul de departe, una de alta trebuindu-le ceva timp pina sa ajunga la vecini. Cuscrul imi povestea cum era atunci cind era copil,parintii lui si vecinii fiind destul de tineri locurile, acelea  erau destul de animate.

Am ramas profund impresionat de frumusetea acelor locuri

Am coborit pe jos pina-n vale trebuindu-ne aproape 20 de minute, de acolo trebuind sa urcam pina la casa inca vreo 5 minute. Asteptind  preotu'  am vazut urcind spre cimitir un batrinel,vecin cu defunctul si care avea virsta de 87 de ani. La cei 87 de ani ,batrinelul inca era destul de voi, povestind ca odata pe saptamina merge la cooperativa din sat aflata la o distanta apreciabila si de unde cumpara una alta. Fiind singur, a lasat la magazin vorba, ca daca in ziua cind trebuie sa ajunga la magazin,batrinelul nu ajunge ,inseamna ca ceva s-a intimplat. Intre timp preotul si-a facut aparitia, fiind adus din sat pina la cimitir,cu un tractor. A trecut rapid la ceremonia slujbei de inmormintare, pe virful dealului  batind un vint  al dracului de tăios. Am stat pina cind mormintul a fost acoperit complet. Am coborit in vale spre casa  unde cuscrul se nascuse si crescuse. Nefiind  locuita  sa vedeau urmele degradarii, casa nefiind locuita de circa 20 de ani. In gradina dedinsus de casa erau o gramada de pomi fructiferi,spunindu-ne ca taicasu le povestea  ca si atunci cind el era copil, pomii erau la fel de grosi.

Am pornit prin padure spre locul unde lasasem masinile,urcusul facindu-ne sa  facem popasuri tot mai dese. Dupa circa mai mult de jumatare de ora de urcat ,am ajuns in deal cu limba scoasa si transpirati ca si caii. Ne-am  schimbat incaltarile,ne-am urcat in masinii si catre casa. Ajunsi acasa,  cuscra ne astepta cu masa pusa. Dupa ce am terminat de mincat,  ne-am intins la povesti,pina aproape dupa miezul npotii. Dimineata am mincat pe fuga si apoi am pornit spre casa (Timisoara).

Editat Ianuarie 27, 2019 de GEO 53 BN

[GEO 53 BN]

Acum 7 ore, GEO 53 BN a spus:

...............................

am pornit prin padure spre locul unde lasasem masinile,urcusul obligindu-ne sa  facem popasuri tot mai ...........

Asa trebuia sa scriu................

Editat Ianuarie 28, 2019 de GEO 53 BN