Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Ati purtat bască....sau ce vă mai amintiți din copilărie ?


Postări Recomandate

Acum 52 minute, Dan85 a spus:

Pai nu stiu cum a urcat, dar era in pom.

Cand e speriat animalul poate obtine performanțe nebanuite:rade:

Si eu m-am întrebat cum a ajuns șarpele in podul casei unui vecin, că doar nu avea ventuze pe burta că să poată urca pe perete. Și totuși era acolo, a fost o adevărată aventură să-l determinăm să coboare ... printre saceac și acoperis ... aterizînd precum bolovanul :d

Editat de +_Florin_+
Link spre comentariu
Acum 8 ore, +_Florin_+ a spus:

Cand e speriat animalul poate obtine performanțe nebanuite:rade:

Si eu m-am întrebat cum a ajuns șarpele in podul casei unui vecin, că doar nu avea ventuze pe burta că să poată urca pe perete. Și totuși era acolo, a fost o adevărată aventură să-l determinăm să coboare ... printre saceac și acoperis ... aterizînd precum bolovanul :d

 Serpii au pe burta niste solzi cu care se pot deplasa si urca pe te miri ce. La urcat se ajuta si de corp ,care se incolaceste(partial) pe copac, ajutindu-se de solzi. In general serpii se deplaseaza foarte greu pe suprafetele netede,alunecoase.

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu

Salutare prieteni!

Dupa o pauza ''fortuita'',am profitat de  putinul timp liber,pentru a mai scrie citeva din intimplarile pe care le-am trait sau la care am fost martor.

Intimplarea relatata  azi s-a  petrecut tot in aceeasi zona si cam tot  in aceeasi perioada a anului, unde am fost la braconat.

Colegul Aurel(fie iertat) ne-a spus ca, s-a dus intr-o seara acolo unde, a fost tarlaua de porumb sa vada daca umbla mistretii,ursii si cerbii. A stat la pinda pina cind s-a inpotat bine de tot. A auzit mistretii, facind larma, (guitind)cautind mincare. Pe deal a auzit un cerb boncaluind. Fiind toamna, cerbii se pregateau de imperechiere.

Ne-a intrebat daca sintem dispusi sa facem o pinda,poate, poate reusim sa doborim ceva. Am fost de acord sa mergem la sfirsit de saptamina, urmind sa ne intilnim vineri dupa masa, la casa parintilor lui. Am plecat pe la ora 6 dupa masa,spre casa parintilor colegului nostru. Fiind destul de tirziu,nu ne-am mai dus nicaieri,urmind sa ne sculam dimineata devreme, Ne-am sculat destul de devreme, fiind intuneric bine, am pornit spre locul de pinda. Ne-a postat fiecare la locul considerat a fi cel mai bun. Am asteptat cu sufletul la gura sa auzim miscare. Inafara de un caprior, care probabil a fost deranjat de ceva,n-am auzit si nici n-am vazut nimic.

Ne-am hotarit sa stam peste zi acolo,urmind ca inainte de a se insera sa fim  acolo unde am fost noaptea,care tocmai trecuse. Aurel ne-a spus ca merge acasa sa aduca ceva de-ale gurii. Noi, cei doi ramasi,  ne-am gasit un loc ferit pe unde nu umbla nimeni.

Fiind cam somnorosi,ne-am pus pe motait,dormind iepureste,tresarind la orice miscare auzita. Dupa circa doua ore a aparut si Aurel cu ranita plina de mincare,piine, brinza,oua fierte,ardei, ceapa. Ne-am pus pe infulecat, ca si cind n-am fi mincat nimic de citeva zile. Dupa ce am mincat ne-am facut un plan de bataie. Pe alocuri inca mai erau capite de fin,care inca nu erau duse acasa. Mai fiind destul timp pina sa se insereze,am smuls niste fin din capite,facindu-ne culcusuri,tinind la indemina,armele pregatite. Inainte de a se inserara s-a innorat destul de tare ,incepind a picura nu foarte tare. Cum s-a inserat cit de cit,ne-am dus la locurile de pinda,pregatiti fiind sa doborim ceva. Pe masura ce se facea tot mai intuneric, ploaia se intetea. Am asteptat ce-am asteptat, pina cind, a inceput a ploua destul de tare. Am fluierat intr-un anume fel ,insemind ca renuntam la a mai sta la pinda. Ne-a dus la capita unde dormitasem, scotind fin suficient incit sa putem sta  fara sa ne ude. Lasasem sub noi un strat de fin destul de gros picioarele iesindu-ne un pic de sub capita. Fiind incaltati cu cizme de cauciuc ,in picioare avind  ciorapi grosi n-am simtit frigul deloc. A plouat toata noaptea,nu tare ,dar suficient incit sa te ude bine daca n-aveai un loc unde sa stai la scuteală.

Stind in capita, dupa un timp ni s-a facut cald, adormind. Din cind in cind,auzeam chitaitul soarecilor care aveau culcusul sub capita. Ne-am trezit dimineata cind se luminase destul de bine, ploaia continuind sa cada nu foarte tare. Am ''reparat'' capita bagind tot finul scos din capita. Am pornit spre locurile unde stiam ca animalele au poteca lor. Am stat destul de mult,fara sa apara nimic. Am batut toata zona in speranta ca vom surprinde ceva vinat. Ca un facut, n-am vazut nimic. Poate ploaia, a facut ca vinatul sa se retraga in padure. Am hotarit ca atunci cind va incepe sa se insereze, sa mergem acasa. Am ajuns acasa la parintii lui Aurel,unde mama lui ne-a poftit la masa. Dupa ce-am  mincat,am iesit la ocazie. N-a trecut mult, ca o masina a oprit luindu-ne pina-n oras.Dupa ce i-am platit soferului pentru bunavointa de a ne duce pina-n oras ne-am dat jos din masina,fiecare pornind spre casa pe strazi cit laturalnice. Acasa am fost mustruluit zdravan se sotie pentru ca lipsiem destul de mult de acasa.

Dupa ce si-a terminat ''programul'',s-a potolit, intrebindu-ma ce am mincat in zilele cit am lipsit de acasa,si unde am stat atita.I-am servit pe tava totul,spunindu-i ca, daca nu ma crede, sa-l intrebe pe Aurel.Pina la urma i-a trecut supararea de tot.

 

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu

Salutare prieteni!

Azi o sa va realtez cum se desfasura o vinatoare organizata,la mistreti,petrecuta toamna.

Intr-o duminica, noi vinatorii, ne adunasem in prima localitate dupa Bistrita,Viisoara,de unde  urma sa pornim la o vinatoare de mistreti,prin padurile din apropiere. Pe linga vinatori si citiva barbati,pe post de gonaci, mai erau si citiva copii,printre care si Cristi,care vroiau si ei sa participe la vinatoare pe post de gonaci. L-am vazut pe Cristi,un baiat,

 vroia sa participe la vinatoare cu tot dinadinsul. Il  vedeam agitindu-se, trecind de la unul la altul,ascultind ce discutam noi vinatorii si gonacii cu vechime. l-am intrebat cum il cheama. Mi-a spus ca-l cheama Ivan Cristian. L-am intrebat daca este la scoala si in ce clasa. Dupa cit de inaltut si de bine facut era era, ma gindeam ca este elev la liceu. Mi-a spus ca este elev in clasa a VIII-a.

Dupa ce seful de grupa a stabilit de unde vom incepe vinatoarea,am pornit spre padure. Ajunsi acolo ,gonasii au fost lasati  pe loc ,urmind sa porneasca la semnalul sefului de grupa, dupa ce acesta termina de pus vinatorii in standuri.

Seful de grupa a dat semnalul de incepere a vinatorii,gonacii pornind,facind harmalaie.

Prima goana s-a terminat,citeva caprioare trecind in fuga mare printre standuri, dar fara sa iasa nici un mistret,semn ca se mutasera in padurea din apropiere mult mai deasa. Cind au ajuns la noi,gonasii au fost intrebati ce vinat vazusera in goana. Citiva au spus ca vazusera caprioare si doua vulpi.

Cristi se apropiat de mine si m-a intrebat daca-m vazut ceva. I-am spus ca inafara de citeva caprioare,n-am vazut nimic.

Am pornit spre padurea aflata la vreo 2km,unde eram siguri ca vor iesi mistretii.

Dupa ce s-a stabilit de unde va incepe goana, noi vinatorii,pornind spre locul unde vom astepta vinatul,acesta fiind la marginea padurii,unde se termina plantatia de brazui si incepea padurea mare. 

S-a dat semnalul inceperii goanei. Traseul goanei precea printr-o portiune unde in urma cu ani se plantasrera brazi,printre ei crescind si copacei de stejar si fag.

Nu dupa multa vreme de cind se daduse semnalul de incepere a goanei,gonacii au inceput a striga ca mistretii au pornit spre padurea rara.

Eram nerabdatori sa vedem mistretii. Dupa citeva minute am auzit prin plantatie , zgomot,semn ca mistretii vroiau sa treaca in padurea rara. Eram la circa 20 metri de margine,vazind bine marginea padurii. Am vazut mistretii iesind din plantatie si oprindu-se pentru a se asigura ca nu-i paste nici un pericol. Dupa ce, citeva minute s-au tot foit incercind sa ghiceasca cam pe unde i-ar astepta pericolul,o scroafa mare a pornit in goana prin padurea rara. Au inceput sa rasune focurile de arma, mistreti din turma, imprastiindu-se. Un mistret destul de mare venea spre direct spre mine. Am tras un foc,mistretul cazind in bot ,dupa care s-a ridicat incercind sa fuga. Am tras al doilea foc ,care la pus la pamint definitiv. Focurile au continuat citeva momente,dupa care au incetat. In total sa impuscasera 5 mistreti toti trecind de 100 de kg. Planul grupei era de 25 de mistreti. In prima zi de vinatoare, am pus jos, 5  mistreti,toti masculi. Gonacii si citiva dintre noi am adunat mistretii cazuti.  Unul din gonasi, fiind din Sigmir,un sat aflat aproape de oras,a mers acasa sa aduca caruta cu cai, pentru a duce mistretii in sat,unde urmau sa fie eviscerati si de unde urmau a fi dusi cu un TV rablagit, la Filiala de vinatoare.

Ne-am asezat la ''masa'',urmind ca dupa ce vom termina de mincat, sa mai facem citeva goane,sperind, ca vom pune la pamint alti mistretui. Copii care au venit cu noi la vinatoare au fost invitati de catre noi sa se aseze la masa. Pe Cristi,l-am invitat sa manince cu mine. A acceptat, mincind cu pofta,dupa ce facuse ce doua goane ,ultima fiind epuizanta, datorita desimii . De atunci am devenit prieteni buni.

Treminind de mincat, am mai facut inca doua goane care s-au soldat cu esec,mistretii scapati din prima goana,migrind in alta parte.

Deja era destul de tirziu,asa ca am pornit spre casa. Cristi impreuna cu citiva copii din Viisoara au pornit spre casa, noi contiindu-ne drumul spre oras. Cei mai batrini dintre noi,au ramas in Sigmir,sperind sa fie luati de vreo masina. Noi, ceilalti,  am pornit spre oras pe jos,ajungind acasa mult mai repede decit cei care au ramas in Sigmir. Am ajiuns acasa cam obosit. Am mincat si dupa ce am povestit cu sotia si m-am jucat cu fiul meu,ne-am pus la somn,in ziua urmatoare trebuind sa mergem la serviciu,fiul meu la camin.

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu

Eu as face o diferențiere între vânătoarea de placere și cea de necesitate. 

 Si mie÷mi pare o placere putin ciudată..sa împuști animalul pentru a-i da statut de trofeu.

 Dar vânătoarea cu scop de hrana/consum e    ceva normal și natural de când e omul pe Pământ. Asa a lăsat natura lucrurile, ça omul să mănânce animale iar animalele să se mănânce între ele. Nu vad care ar fi problema.

In epoca modernă le creștem in ograda (ori on ferme) și le sacrificam, pe vremuri le cautam prin pădure cu arcuri și săgeți :rade:.

Link spre comentariu

Or mai fi si unii vegani de se oripileaza asa cand se omoara cate un dolofan pt carnatii de craciun. Daca nu sunt vegani si sunt doar ofensati, sa le fie rusine. Da, am spus intentionat ''se omoara'' si nu ''se sacrifica'' pt ca asa cum vanatul nu are nici o sansa in fata pustii, tot asa nici dolofanul Ghita nu are nici o sansa in fata cutitului.Si pt asta ce sa facem, sa mancam numai buruieni, ca sa nu ofensam pe careva? 

Editat de doru3160
Link spre comentariu
4 hours ago, Marele Savant said:

 Presupun ca atunci cind la adapost de orice pericol, cineva omoara un animal care nu i-a facut nici un rau, indiferent ca este elefant, iepure, caprioara, crocodil sau mistret, vinatorul traieste un sentiment profund inaltator, de contopire cu natura, sentiment ce nu este accesibil muritorilor de rind!

Cind ajunge o turma de mistreti in porumb nu`i sentiment de mai mare bucurie decit sa`i vezi impuscati!

Ciori, cotofene si tot felul de alti sobolani cu pene.

Ciinii vagabonzi s`au inmultit in teritoriu tot din lipsa activitatilor vinatoresti.

Si pina la urma este o activitate legiferata, va deranjeaza? puneti de o manifestatie si gata!

 

Link spre comentariu

Pina la sfirsitul anilor '80 cind ''ceașca'' era la putere stiti foarte bine, cite de-ale  gurii gaseati in rafturile magazinelor. Daca aveai pe cineva la tara, care sa-ti era creasca(contra cost,evident) un porc, gaini,miel,etc, carnea-ti era asigurata o perioada destul de lunga de timp. Dar cei care n-aveau pe nimeni ce faceau?Mincau ce gaseau. Pestele(stavridul) ca vroiai ca nu vroiai, ti-l bagau pe git. Tacîmurile si ''fratii petreusi'' ii gaseai dupa ce stateai la coada pina ti se facea lehamite. Pe rafturi gaseai stufat,tocana de legume,ghiveci de gatit si naiba mai stie ce. La raionul de carne, gaseam, citeodata ,coada de vita cu legume congelate. Cind gaseam asa ceva, cumparam mai multe pungi,sa ne ajunga o vreme.

Noi ,vinatorii, mai doboram cite-un mistret, caprior sau cerb, avind grija sa nu ne vada cineva,pentru ca riscam se facem pirnaie,vinatul fiind exportat. Toti mistretii impuscati,erau dati la export,noi raminind cu placerea ca am impuscat un animal salbatic. Stiti cu ce ne alegeam citeodata? Cu rinichi,inima si ficatul mistretului. Ne duceam la cite un ortac vinator,unde faceam  o tocana din maruntaie, ''asezonata'' cu mamaliga si stinsa cu vin. Era singura mincare vinatoreasca, pentru care nu trebuia sa dam socoteala. Toamna mergeam la vinatoare de rate salbatice, care nu erau asa usor de doborit. Niciodata n-am impuscat, vara, caprioare, scroafe, ciute, fazanite,rate salbatice, etc. In schimb am impuscat vulpi,ciini hoinari ,ciori ,cotofene,gaite care dijmuiau ouale din cuiburile pasarilor folositoare. Asta m-a invatat tata, imediat ce m-am facut vinator! Nu m-am abatut niciodata, de la regula, cit timp am purtat pusca-n spate.

Va amintiti de filmele in care ''maretul'' cirmaci(cirpaci) mergea la vinatoare,impuscind tot ce-i trecea pe dinainte,fara  sa aiba nici o remuscare. Poporul facea foame, iar el se desfata, la sfirsitul partidei de vinatoare, cu bunataturi rare,gatite de bucatari priceputi.

Am braconat,nu tagaduiesc! Am braconat, nu de dragul impuscarii vreunui animal,ci pentru ca ,nu intotdeauna, aveam ce pune pe masa. Ceea ce faceam, nu era vinat de placere, ci vinat de subzistenta.

Acum se poate face vinator, aproape oricine. Sincer, nu m-as mai face vinator, pentru nimic in lume. Din pacate se fac vinatori, doar cei cu bani si cei care cred, ca a dobori o caprioara cu iedul linga ea, scroafa cu ciurda de purcei, ciuta cu vitelul linga ea, fazanita cu puii dupa ea si altele, e o mare realizare. De fapt e crima, o cu premeditare!

E o adevarata crima sa impusti animalele si pasarile amintite. Ce credeti ca se intimpla cu puii, viteii, purceii,iezii ramasi fara mama? Mor de foame sau sint mincati de alti pradatori. Asta se intimpla! Si-i pacat mare!

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu
Acum 3 ore, doru3160 a spus:

Or mai fi si unii vegani de se oripileaza asa cand se omoara cate un dolofan pt carnatii de craciun. Daca nu sunt vegani si sunt doar ofensati, sa le fie rusine. Da, am spus intentionat ''se omoara'' si nu ''se sacrifica'' pt ca asa cum vanatul nu are nici o sansa in fata pustii, tot asa nici dolofanul Ghita nu are nici o sansa in fata cutitului.Si pt asta ce sa facem, sa mancam numai buruieni, ca sa nu ofensam pe careva? 

LIKE Doru!

Link spre comentariu

Salutare prieteni!

Azi o alta intimplare destul de hazlie!

Intr-o zi m-am intilnit cu Cristi la serviciu si l-am intrebat ce face. Mi-a spus ca bine. Deja avea peste 20 de ani. Ca de fiecare data cind ma intilneam cu el, il tachinam, intrebindul,  daca n-are vreo mindră. De fiecare dat-mi  zicea ca inca nu se gindeste la insuratoare. Avea o vorba: de ce sa cumperi vaca-ntreagă ,cind poti sa cumperi carnea la kilogram! Intr-un fel avea dreptate! Apoi, avea vreme destula, sa se aseze la casa lui.

Din una in alta ,m-a intrebat daca  nu vreau sa mergem la o vinatoare de rate. Imi spunea ca a vazut in aval de Viisoara multe rate salbatice.  I-am promis ca atunci cind voi avea timp, vom merge la vinatoare de rate. 

La un sfirsit de saptamina,m-am intilnit cu Cristi  si i-am spus ca voi merge dupa masa pe la el si apoi vom merge pe vale ,la rate.

Plouase pe undeva in amonte,valea fiind aproape plina.

Am plecat la Viisoara, la Cristi si impreuna am plecat pe valea aflata la circa 500 de metri. Deja valea nu mai era asa de umflata dar inca era destul de mare.

Ne-am asezat linga niste salcii,aflate linga un cot al vaii,unde apa, curgea domol. Fiind inca ziua, ratele nu incepusera zborul de seara. Apa fiind destul de mare si relativ domoala,locul unde ne asezasem, era ideal pentru o pinda la rate. Imi faceam griji in legatura cu scosul ratelor impuscate. Imi facusem planul ca tiganul! Intr-o doara ,l-am intrebat pe Cristi cum vom scoate ratele impuscate ,din apa. Mi-a spus ca se descurca el,numai sa le impusc. 

A inceput a se insera,ratele incepind zborul de seara, zburind la o inaltime destul de mare. Pe masura ce trecea timpul ratele zburau tot mai jos,semn ca se vor aseza intr-un loc, unde apa sa fie domoala.

Am vazut un cirdisor de rate care zburau foarte aproape de apa,apropiindu-se de noi. Am tras doua focuri, soldate cu doua rate impuscate. Cazind in apa,problema era, cum scoatem ratele! Cristi s-a dezbracat si a intrat in apa, incercind cu un un bat,  sa agate ratele. Nereusind a intrat in apa crezind ca malul nu este prea abrupt. Dupa nici doi pasi ,Cristi a intrat pina la git in apa. A inceput sa inoate dupa ratele, pe care apa le ducea la vale. A rusit sa le prinda si sa le aduca la mal,mai in aval de unde eram,iesind din apa.  S-a imbracat fara sa se stearga si a inceput sa fuga  incercind sa se incalzeasca. Dupa citeva minute de fuga ,sa incalzit suficient incit sa nu-i mai fie frig. Era bucuros ca a reusit sa scoata  ratele din apa. L-am auzit dupa o vreme dirdiind de frig. I-am spus ca e cazul sa mergem acasa, pentru ca in cazul in care am mai impusca vreo rata,ar fi deadreptul imposibil sa o recuperam. Oricum focurile de arma,determina-se ratele sa-si caute al loc unde sa inopteze. Am pornit spre casa cind deja se se inpotase destul de bine. Am auzit prin niste salcii, zarva mare de grauri,care se pregateau  de culcare. Cristi m-a rugat sa-i dau arma ca sa-si incerce norocul la grauri. Fiind noapte nu se vedea foarte bine,asa ca Cristi,s-a apropiat de ceata de grauri si a tras doua focuri. A reusit sa doboare mai multi grauri. Avind lanterna la mine,l-am ajutat sa  culeaga graurii impuscati. Am adunat vreo 7 sau 8 grauri pe care Cristi i-a luat spunind ca va face o tocana de grauri.Toamna graurii sint grasi,hranindu-se din primavara si pina toamna, cind se pregatesc de migrare. L-am intrebat, ce a crezut atunci cind, a intrat in apa dupa ratele impuscate! Mi-a spus, ca initial nu se asteptase ca malul sa fie asa de abrupt. Cind n-a mai simtit pamintul sub picioare,a inceput sa inoate. M-am umflat risul auzind explicatia. Am ris tot timpul pina cind am ajuns acasa la el. Nefiind insurat, ducea o viata plina de peripetii. Nu odata l-am vazut intrind intr-un bloc de garsoniere,aflat la citiva pasi de unde stateam eu. Apoi l-am vazut de citeva ori cu o fată draguta, inalta ca el, zdravana,fosta sportiva. L-am intrebat daca e viitoarea sotie! A inceput a ride, spunindu-mi ca inca nu se gindeste sa se insoare. Avea el vorba lui!  

I-am lasat lui ratele,apoi am plecat spre casa.

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu
1 oră în urmă, +_Florin_+ a spus:

Dl Geo, întâmplarea s-a petrecut la Viisoara din zona Târgoviște ? ... întâmplător cunosc locurile pe acolo:rade:

Si mai am o nedumerire, de ce trebuia că prietenul să scoată ratele din apa, nu aveați un caine ? Inteleg ca mergeati frecvent la vânătoare.

E vorba de Viisoara, Bistrita-Nasaud, o localitate, saseasca, numita in vechime, Haidendorf!

Ca veni vorba de ciini de vinatoare! Ciine de vinatoare la bloc nu se putea,cel putin in anii '80. Apoi Cristi nu era mare iubitor de ciini, urindu-i deadreptul. Ciinele de aport era.............. Cristi:da.

A avut o ''experienta'' nu tocmai placuta, cu o haita de ciini de la o stina. Era iarna si vorbisem cu el sa mearga in padure sa vada daca sint urme proaspete de mistreti. Ca sa ajunga la padure trebuia sa treaca pe linga o stina situata la marginea satului. A fost vazut de ciinii de la stina,care s-au luat dupa el. A ajuns la un piriu, unde tiganii taiasera niste salcimi pentru foc,lasind crengile mai subtiri acolo. Ajuns acolo a luat o creanga pe care a tirit-o dupa el ,ciinii muscind si tragind de creanga,fara a avea curajul sa se apropie de el.  S-a oprit si a luat de jos,un bat mai gros tragind de  creanga  tot mai inspre el. Cind ciinii s-au apropiat suficient de aproape de el, le-a aplicat citeva lovituri de bat peste bot. S-au departat de el ,chelalaind si latrind. A pornit iar spre padure ,tragind creanga dupa el. Ciinii au apucat iar creanga tirita dupa el,el tragind creanga tot mai aproape de el. Cind ciinii s-au apropiat suficient de aproape de el le-a tras citeva bete peste bot ciinilor,umplindu-i de singe. Asta s-a intimplat de citeva ori pina cind ciobanul i-a spus ,textual: lasa dracului ciinii in pace ,nu-i omorî,fut.....ai! Cristi ia dat ceva de ''carne de mincare'' ciobanului,spunindu-i sa aiba grija de ei, daca nu vrea sa-i vada morti. Schimbul de ''amabilitati'' a durat ceva timp,dupa care Cristi s-a dus spre padure,lasindu-l pe cioban in pace.

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu

Salutare prieteni!

Azi o sa va povestesc o intimplare petrecuta toamna.

Spre sfirsitul verii, inceputul toamnei, un  nepot de-al unui vinator, destul de invirsta, prieten bun, mi-a spus ca ca,fiind cu bunicul sau la cules ciuperci, a ajuns intr-un loc numit Poarta Cailei situata intre Magherus Sieu si  Podirei,unde au gasit citiva nuci, in apropierea Portii Cailei si care au  facut o gramada de nuci. Spunea nepotul sau ,ca nucile erau pietroase ,spargindu-se foarte greu.

Chiar nu stiam de  nucii aflati la circa 50 de metri de ''poarta''. I-am spus nepotului ca simbata voi merge pe la ei si voi incerca sa-l conving si pe bunicul sau sa vina si el cu noi la adunat de nuci.  Ajuns acasa, dupa nici o ora, a sunat telefonul. Am ridicat receptorul si nu mica mi-a fost mirarea ,cind l-am auzit pe prietenul meu la telefon Dupa ce ne-am salutat, schimbind amabilitati, intrebindu-ne unul pe celalalt de sanatate,prietenul meu Cocean Mihai(asa-l chema) mi-a reprosat ca nu mai mai duc pe la el. I-am spus ca serviciul si alte obilgatii,imi ocupa toata ziua. Mihai Cocean m-a invitat pe la el la sfirsit de saptamina,sa mai povestim si sa bem cite un pahar de vin. Am acceptat cu placere,mai ales ca n-am mai fost pe la el de-o gramada de vreme.

La sfirsit de saptamina am plecat la el  spunindu-i sotiei mele ca o sa  merg pina-n Sigmir ,la Cocean Mihai si ca n-o sa sa intirziu mult. Ajuns acasa la Mihai,acesta a adus o cana de 2 litri de vin  si ne-am pus pe ''povestit''. Din una-nalta mi-a marturisit ca  de ceva vreme spotia lui il tot bate la cap sa treaca la adventistii de ziua a șaptea. Mi-a spus ca de cind sotia lui a trecut la adventisti n-are liniste in casa si in plus nu-l mai cauta nici cunoscutii si nici prietenii, cu care erau odata prieteni la catarama.  M-a intrebat ce sa faca. I-am spus ca  decit sa aiba scandal ,mai bine sa treaca si el acolo unde era si sotia lui. 

S-a mai linistit  cit decit.

Am trecut peste  cele povestite de el. L-a un moment dat m-a intrebat daca am nuci acasa. I-am spus ca de regula imi aduc de la socri si ca mai am citeva, nu multe ,urmind ca mai tirziu sa merg la socri,pentru a-mi reface stocul.

Mi-a spus ca daca vreau sa mergem in ziua urmatoare, dupa nuci la poarta Cailei,unde sinf foarte multe cazute pe jos.

Zis si facut! In ziua urmatoare, asa cum am convenitm, m-am infiintat pe la ora 8 si ceva ,la el. A inhamat caii la straif si am plecat spre locul unde urma sa culegem nuci. Hotomanul de Mihai a pus si pusca in straif,fara sa bage nimeni de seama. Cind am ajuns acolo ,Mihai a dezhamat caii de la straif si i-a lasat sa pasca inafara padurii. Ne-am pus pe cules,nuci fiind foarte multe cazute.Coaja era tare de n-o puteai sparge decit cu ciocanul. In schimb ,nucile erau mari de tot, simburii fiind la fel, mari.

Mihai, nea spus, ca nucii au fost plantati de sașii carea-u trait in Sigmir. Cind am adunat o gramada de nuci, L-am intrebat daca pornim spre casa. Atunci Mihai a scos pusca din caruta,de sub fin si mi-a spus sa facem o goana doua,poate pica ceva. Zona era cunoscuta ca o trecatoare  frecvent  circulata de catre mistreti. Eu si cu nepotul sau am facut citeva goane, nereusind sa sa pornim nici un animal.

Am pornit spre casa, Mihai intrind in curte iar eu pregatindu-ma de pornit spre oras( casa). Inainte de a porni, Mihai mi-a adus o damigeana de 5 litrii, cu vin. Am incercat sa refuz, dar Mihai,mi-a  bagat damigeana cu vin in portbagajul masinii.

L-am intrebat cind culege porumbul. Mi-a spus ca o sa ma anunte inainte cu doua zile cind vrea sa culeaga porumbul . Mi-a sugerat, sa iau si pusca  cu mine,spunindu-mi ca poate vom pune la pamint vreun grasan, in cautare(usoara) de hrana. Am asteptat vreo trei ore,fara sa nu vedem sau sa auzim nimic. Am pornit fiecare catre casa,intelegindu-ne ca peste doua saptamini sa mergem la Caila in padurile din imprejur, la ''una mica'', Timpul nefiind prielnic,am abandonat  initiativa  lui Mihai. Ne-am scos ''pirleala'' cind a cazut prima zapada, Mihai ''tavalind'' un vier destul de mare.

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări