Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Ati purtat bască....sau ce vă mai amintiți din copilărie ?


Postări Recomandate

3 hours ago, GEO 53 BN said:

Eram in clasele primare,in clasa a III-a sau a IV-a, cel putin asa-mi aduc aminte, cind pe deasupra satului a inceput sa zboare un avion mai ciudat,avind atirnat sub el un cablu destul de lung, la capat avind ceva patratos.

 

 

Ala tragea mansa, o tinta aeriana pentru artileria antiaeriana de calibru mic si mijlociu.

Link spre comentariu
Acum 52 minute, yo9hrb a spus:

Proabil se cautau zacaminte petroliere

In zona noastra era numai carbune,care a inceput sa fie se exploatat imediat dupa razboi.

 

Acum 35 minute, Ion_Bumbu a spus:

 

Ala tragea mansa, o tinta aeriana pentru artileria antiaeriana de calibru mic si mijlociu.

 Ciudat era ca n-am vazut nici un militar,cei pe care-i vedeam  erau civili.

 

Ceva,ceva cautau ei!  Inainte de '89 a inceput foarea unui puț de exploatare a carbunelui. Tata,care a fost maistru minier,timp de aproape 30 de ani, spunea ca discutase cu fostii lui colegi care auzisera din surse sigure,ca in zona respectiva ar fi carbune care ar asigura exploatarea carbunelui timp de cel putin 40 sau 50 de ani. Se construise un funicular cu care sa fie transportat carbunele la Sarmasag si de acolo pe calea ferata la termocentrale.  In Oradea se construise o termocentrala care n-a functionat nici un moment, in afara de probele pe care trebuiau sa le faca si care ar fi functionat cu carbune. Cei care trec prin Oradea spre Cluj, pe soseaua de centura pot vedea pe partea dreapta la iesirea din Oradea,termocentrala.

 

Link spre comentariu

O completare la postul de mai sus.

Lucrarile de la put si implicit la funicular,au fost sistate imediat dupa '90 fara nici o explicatie. Dupa citiva ani mina de la noi din sat a fost inchisa,multi mineri devenind someri iar cei care aveau virsta apropiata de virsta de pensionare,s-au pensionat.

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu

Salutare prieteni!

Va povesteam in urma cu ceva  vreme, de anumite lipsuri, de care am avut ''parte'',cum ar fi petrolul, drojdia,faina alba si cite altele.

Va povesteam atunci  de cozile care se faceau in fata cooperativei(magazinul din sat)pentru a cumpara o bucatica de drojdie dind la schimb oua in locul banilor. Tot in acea perioada duceam lipsa de petrol,nu ca era neaparat necesar,dar aprinderea focului in soba se facea cu putin petrol pus pe cenusa si apoi țandurile(bucati  subtiri de lemne), citeva lemne mai grosute, dupa care se punea chibritul aprins pe cenusa imbibata cu petrol.

Apoi a urmat o perioada in care nu se gasea,faina alba, pentru  facut piine. Familiile celor care munceau in mina,puteau cumpara zilnic doua piini(franzele),nu mai multe. Ceilalti mergeau prin satele invecinate, unde nu era CAP si cumparau griu sau faina,griul fiind dus la moara unde era macinat.

In fiecare zi mama ma trimitea la magazinul unde se vindea piine si faina ,atunci cind era. Nu era piine ci franzela, care era adusa de la o brutarie din colonia Sarmasag. Aveam cartela pe care trebuia sa o dam vinzatorului (care facea o gaura-n cartela cu un cui)cu care puteam cumpara franzela. Magazinul era deschis de dimineata si pina dupa masa. Cartela era o bucata de carton mai subtire pe care era trecut numele capului familiei. Pe margine erau trecute zilele din luna respectiva si care erau gaurite atunci cind vinzatorul ti-o cerea. Lipsa fainii a durat aproape o jumatate de an,in care, zi de zi, mergeam dupa piine.  Intr-o zi mama m-a trimis la magazin dupa piine. Nu stiu ce am facut  cu banii pentru ca atunci cind am ajuns la rind,vrind sa-i dau banii,am constatat ca-mi lipsesc. Mi-am intors buzunarele pe dos,dar degeaba! N-am dat de ei, oricit m-am uitat pe jos. Nu eram sigur daca nu cumva i-am pierdut pe drum. Vinzatorul cunoscindu-ma, mi-a gaurit cartela si mi-a dat franzelele, spunindu-mi  sa duc banii in ziua urmatoare. Intorcindu-ma acasa, pe drum mergeam cit ochii ca cepele,'' lipiti''  de drum, in speranta ca voi gasi banii pierduti. Oricit m-am uitat ,banii nu i-am gasit si era normal la cita lume mergea pe acolo. Am ajuns acasa cam ''stresat'' si dupa mult timp in care imi faceam curaj, daca sa-i spun sa nu mamei,mi-am luat inima-n dinti si i-am spus ce am patit. M-a intrebat ce am facut cu banii, unde i-am tinut. I-am spus ca i-am tinut in mina ,in buzunarul de la pantaloni. O franzela era undeva la 4-5  lei bucata. Nu era chiar o avere. M-a certat,spunindu-mi ca daca ma mai duc dupa cumparaturi, sa bag bani-n buzunar, fara sa-i mai tin in mina. A doua zi am mers iar dupa piine, dindu-i vinzatorului si banii pe care-i pierdusem in ziua anterioara. Vinzatorul era verisor cu tata. Intr-o zi intilnindu-se cu tata,acesta i-a spus ce patisem cind am mers dupa piine. Daca mamei mele, am avut curajul,dupa multa framintare, sa-i spun ce am patit, tatalui meu, mi-ar fi fost  extrem de greu sa-i spun ce am patit,fiind cam aspru. Cind a ajuns acasa m-a intrebat ce am patit  cind am fost dupa piine. Am izbucnit in plins,spunindu-i, printre sughituri,ce am patit. Tata s-a apucat de ris vazindu-ma ca pling. Mi-a spus, ca altadata sa am grija de bani. Am ramas oarecum surprins ca nu m-a certat sau chiar sa primesc citeva curele la fund. De atunci am invatat sa am grija de bani, cind eram trimis dupa cumparaturi. 

Cam asa  era-n vremurile acelea! Colectivizarea a adus numai rele. Dupa ce le-au  luat pamintul, animalele si uneltele, lasindu-i in curu' gol, oamenii a ajuns la mina lor. Cei care erau angajati, erau oarecum  privilegiati, putind sa cumpere aproape tot, ce le lipsea,uneori multe produse fiind rationalizate.  Dar batrinii si cei care nu erau angajati,duceau lipsa crunta tocmai produsele pe care inainte de colectivizare si le produceau ei singuri. 

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu

O completare la ce-am scris mai sus.

...............Pe terenul de 30 de ari, pe care comunistii in marea lor marinimie, l-au lasat oamenilor, trebuiau sa-si cultive de toate. Printre rindurile de porumb semanau bostani porcesti si fasole, printre rindurile de cartofi semanau si sfecla furajera pentru animale. Ca totul sa fie cum trebuie,ii obligau sa dea la contract un porc, cu greutatea de minim 120Kg,hranit numai ei stiu cum si cu ce,primind in schimb o suma de bani mai mult simbolica. Trebuia sa dai lapte la contract. Nu te intreba nimeni cu ce vei hrani vitele ca sa poti da lapte la contract. Daca intrebai cu ce sa hranesti vitele ti se spunea sa cosesti cu 30%  pe terenul pe care ti l-a luat tot statul. Iarba de pe pasuni abia o puteau paste vitele,mai mult  batindu-si gura de pamint. La magazin, daca vroiai sa cumperi drojdie sau petrol ,trebuia sa dai oua si nu orice oua. Ouale nu trebuiau sa treaca prin calibrul lor,pretul oualor care treceau prin calibru  valora  20 de bani iar ouale care nu treceau valorau 30 de bani. Gainile nu mincau aer ca sa faca oua . Trebuia sa le dai porumb ca sa se oua.  Si cite si cite altele. Asa era viata la tara pe care multi dintre noi n-au trait-o.

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu

Ce-mi aduc aminte  :  nu prea stateam la cozi ,trebuia sa ai  ,, PCR''   , cu painea nu era o problema , ma duceam seara cand plecau sefii la brutaria din comuna ..

La carne sau lapte nici atat (aveam in gospodarie ), ulei si zahar aveai cota  la CAP -e ptr. munca prestata !!

Ma enerva cind trebuia sa schimb butelia de aragaz fiindca trebuia sa ma duc cu gaina in traista  iar daca cumparai o masina trebuia sa duci un porc la ,, contract ;;

Din fericire am prins o perioada mai buna (cred ) , fiind mai tanar cu un deceniu decat d-nul Geo !!

Editat de dan-a2
Link spre comentariu
Acum 36 minute, dan-a2 a spus:

Ce-mi aduc aminte  :  nu prea stateam la cozi ,trebuia sa ai  ,, PCR''   , cu painea nu era o problema , ma duceam seara cand plecau sefii la brutaria din comuna ..

La carne sau lapte nici atat (aveam in gospodarie ), ulei si zahar aveai cota  la CAP -e ptr. munca prestata !!

Ma enerva cind trebuia sa schimb butelia de aragaz fiindca trebuia sa ma duc cu gaina in traista  iar daca cumparai o masina trebuia sa duci un porc la ,, contract ;;

Sigur nu-n toate partile a mers treaba prost. Unde paminturile erau bune, se faceau de toate. Dar in zonele de deal,(nu-n toate) pamintul nu se lucra chiar asa de usor, fiind si sarac pe deasupra. Daca nu dadeai gunoi nu se facea aproape nimic. Norocul unora de la noi din sat era ca lucrau in mina cistigind foarte bine. Dar cei care nu lucrau in mina, o duceau destul de rau. Avind teren pe linga casa erai obligat sa prestezi zile munca la CAP. Cind se facea bilantul te trezeai ca nu primesti aproape nimic.

 

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu
Acum 24 minute, GEO 53 BN a spus:

Sigur nu-n toate partile a mers treaba prost. Unde paminturile erau bune, se faceau de toate. Dar in zonele de deal,(nu-n toate) pamintul nu se lucra chiar asa de usor, fiind si sarac pe deasupra. Daca nu dadeai gunoi nu se facea aproape nimic.

 

Corect , in zona noastra se cultiva preponderent legume , acum cativa ani era renumita pentru sere si solarii >> acum s-a ales praful  , in Tatarani si Barcanesti era ,, o mare '' de sere !!

Off topic >>  ieri am citit  ca : cea mai mare uzina de utilaj petrolier din Europa anilor 90 va fi demolata >> 1Mai Ploiesti   !!

Editat de dan-a2
Link spre comentariu
Acum 17 minute, dan-a2 a spus:

Corect , in zona noastra se cultiva preponderent legume , acum cativa ani era renumita pentru serele si solarii >> acum s-a ales praful  , in Tatarani si Barcanesti era ,, o mare '' de sere !!

Off topic >>  ieri am citit  ca cea mai mare uzina de utilaj petrolier din Europa anilor 90 va fi demolata >> 1Mai Ploiesti   !!

Incet ,incet le darima pe toate! Auzeam mai zilele trecute ca indianul de la Combinatul metalurgic din Galati, vrea sa vinda combinatul. Ce a fost odata Combinatul sirderurgic de la Galati  si  ce-a ajuns! Ai nostrii nu s-au lasat si nici nu se vor lasa pina cind nu-l vor ''pune-n cur''. Cind nu vor mai avea ce sa distruga isi vor lua talpasita plecind in tarile vesnic calde,unde-si vor cheltui banii furati de la poporul care i-a votat, ajunsi in posturi de unde sa poata fura, fara sa dea socoteala cuiva.

Vai ș-amar de ''brișca'' noastra!! Ca sa ma exprim cit de cit elegant!

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu

Exploziile erau pentru prospectiuni geologice. Un fel de ecografii terestre. Undeva, la o anumita distanta, era un fel de seismograf, care intregistra exploziile si ecoul lor. Functie de asta si de calibrarile facute, puteau determina natura solului la o anumita adincime.

Avionul putea tracta o mansa sau o tinta radar, pentru calibrari. Asta daca in zona erau UM de artilerie sau radare militare.

Rerferitor la prastii, noi le faceam din lemn de alun, cracanele, si "elasticul" din "guma de lapte", un cauciuc alb-gabui, foarte elastic. Il procuram de la o monta din oras. Mai tirziu am aflat ca acea guma provenea din ...prezervative!

Legat de penuriile vremii (eu nu prea le-am simtit, in magazine sa gaseau de toate, doar piinea si zaharul au fost, o vreme, pe cartela. In rest, bani sa ai!!!),  sunt doua intimplari haioase legate de oarece lipsuri din magazine. La un moment dat, din alimentare, La Furnica, La Venturini, La Dican, cum erau cunoscute, au disparut...macaroanele. Si cum se mincau, destul de des, cu marmelada, brinza de burduf sau telemea, cu sos ori se foloseau la budinci si cite alte mincaruri, lumea a intrat la intrebari, unde-s macaroanele, de ce nu se mai gasesc. Un vinzator, Cutean pe numelel lui, si hirtu pe deasupra, exasperat de intrebarile legate de macaroane, a raspuns, prompt, unei cliente curioase: doamna draga, s-o stricat masina de gaurit macaroane!!

E, de a doua zi, toata lumea s-a linistit: cind o repara aia masina de gaurit macaroane, or sa apara pe piata!!!! Alta intimplare, care a ramas in folclorul urbei, a fost cea cu Pișta cu otetul. La un moment dat, disparuse otetul din magazine. Din ce cauza, nu stiu. Cutean nu a dat nici o explicatie!:rade: Pișta, carutaș de meserie, are de dus ceva la Cluj, cale de, sa tot fie, 120 km, adica, cu caruta, citeva zile bune. Ajunge omul la Cluj, descarca ce avea in caruta, si intra la o bolda, dupa ceva pita si slana, sa mince si el ceva. Cind colo, ce vede in raft? OTET!!!! Oau, isi zice Pișta, am dat lovitura. Din toti banii scosi pe transport, cumpara otet, si umple caruta. Iute catre casa, sa faca ghiseft! Inca citeva zile pe drum, cu gindul la afacerea banoasa ce se intrevedea,  si ajunge el la Sebes. Cind colo, ce sa vezi? Alimentarele pline cu ...otet!!! Omul si-a pus miinile in cap! De atunci, cind cuiva ii mergea ceva prost, i se punea: "iti merge si tie ca la  Pișta cu otetul!

Apropo de uzinele 1 Mai din Ploiesti: erau pe locul patru in lume, in materie de utilaj petrolier si pe locul doi, dupa americani, la adincimea de forare.

Link spre comentariu

 

E foarte posibil sa fi fost cum spui tu!  Habar n-aveam pe atunci ce puteau fi acele obiecte cilindrice conectate la cablul ala lung,camionul acela ciudat si avionul care survola zona,de citeva ori pe zi. Exploziile chiar ne derutau de tot, neintelegind ce rost aveau. Apoi si noi eram copii pe-atunci,nestiind prea multe.

Cea mai apropiata unitate militara era la Simleul Silvaniei,urmatoarea era la Zalau.

Buna povestea cu Pișta si otetu':aplauze.

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu
2 hours ago, icar said:

Apropo de uzinele 1 Mai din Ploiesti: erau pe locul patru in lume, in materie de utilaj petrolier si pe locul doi, dupa americani, la adincimea de forare.

Domnule, trebuie cu respect sa te contrazic!

Nu produceau decit fier vechi!

Asa am invatat eu de la colegii nostrii.

:d

 

P.S.

mai repede imi vine sa pling da` n`ajuta...

 

Editat de Ion_Bumbu
Link spre comentariu
Acum 21 minute, Ion_Bumbu a spus:

Domnule, trebuie cu respect sa te contrazic!

Nu produceau decit fier vechi!

Asa am invatat eu de la colegii nostrii.

:d

 

P.S.

mai repede imi vine sa pling da` n`ajuta...

 

Sa-nteleg ca inafara de fier vechi,noi,romanii, n-am produs nimic! Asta explica de ce fierul vechi romanesc are atita cautare!:reytre

Link spre comentariu
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări