GEO 53 BN Postat Aprilie 1, 2018 Autor Partajează Postat Aprilie 1, 2018 (editat) 1 hour ago, alcon said: Asa este! Si ne-au invatat si pe noi copii sa nu ne imprumutam sau sa facem credite la banci, de exemplu eu niciodata nu am avut cont sau card bancar, totul rezolv cu cash, daca am... Doar odata ne-am imprumutat si ne-a ajuns. Sotia(fie iertata) ,cadru didactic,primea salariu doar odata pe luna(1400 lei). Au fost citeva momente mai dificile cind, inainte de salariu c-o saptamina,o saptamina si ceva ,mai aveam in casa doar 100 de lei. Deh, ratele trebuiau platite! Aveam grija de ei(de bani) ca de ochii din cap. A fost invatatura de minte pentru amindoi. Cumparam doar daca aveam bani suficienti! Editat Aprilie 1, 2018 de GEO 53 BN Link spre comentariu
hpavictor Postat Aprilie 1, 2018 Partajează Postat Aprilie 1, 2018 Eu port doar șapcă . Bască port ocazional ... Basca mea are culoarea verde ( fără cuc ) , o am de la un fost coleg , vânător de munte . Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Aprilie 1, 2018 Autor Partajează Postat Aprilie 1, 2018 (editat) De prin '91 cind părul a ''decis''ca e cazul sa de rareasca, am inceput sa port sapca iarna. Vara, sapca-si ia pauza. Cum se raceste, mai serios, sapca-si intra-n ''atributiuni''. Am o sapca,care poate acoperii si urechile,daca-i cazul . Cind aveam arma de vinatoare si ieseam la vinatoare sau aveam de facut lucrari prin padure: cosit,hranitori, sararii sau combateri de daunatori, primavara-vara, purtam palarie, iar toamna-iarna, sapca imblanita. Editat Aprilie 1, 2018 de GEO 53 BN Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Aprilie 2, 2018 Autor Partajează Postat Aprilie 2, 2018 (editat) Revin la copilarie! In 15 iunie a anului '63 am absolvit clasa a III-a. Urma vacanta de vara. Intr-o zi, a venit pe noi padurarul, un amic de-a lui tata. Printre altele m-a intrebat cum am absolvit clasa a III-a. I-am spus ca bine. M-a intrebat ce o sa fac toata vara. I-am spus ca o sa ma joc,ce altceva. M-a intrebat daca nu vreau sa ma duc la plantat de puieti. L-am intrebat pe tata daca-mi da voie. Mi-a spus ca n-are nimic impotriva si ca e bine sa vad cum se cistiga un ban. A doua zi pe la ora 7,mama mi-a pus merinde in ghiozdan si impreuna cu citiva prieteni(care intre timp aflasera ca voi merge la plantat de puieti) am plecat spre padure,intr-un loc cunoscut de catre noi ca Fintina lui Gergely. Ajungind acolo ,padurarul ne-a luat deoparte si ne-a spus ca noi doar vom duce puietii de stejar si plop canadian in pachetul pregatit pentru plantat. Puietii de stejar, care nu erau mai mari de 20-25cm erau pusi cu radacinile intr-o groapa cu mîl pentru mocirlit. Luam cite doua legaturi de puieti si-i puneam(cite unu) in gropile cu dimensiunile de 30X30X30, facute din timp. Apoi veneau oameni care-i plantau. Parchetul avea o suprafata de vreo 50 de ha. Am lucrat toata vara la plantat de la ora 7-8 si pina dupa masa la 17-18,lunar primind cite 250 de lei, o suma foarte mare in vremurile acelea. Pe linga bani simbata mai primeam si cite o piine. La plantat puieti erau foarte multi oameni adusi din toate satele din imprejurimi, asa ca parchetul a fost plantat in totalitate pina in luna octombrie. Am uitat sa precizez ca gropile au fost facute cu un an in urma. Pe valea care despartea parchetul,de padurea aflata pe versantul opus, era un loc foarte umed. Acolo s-au plantat plopi,gropile fiind de 60X60X60cm. Se stie ca plopul, este unul dintre copacii care se dezvolta foarte bine in zonele mlastinoase. Eram la liceu cind intr-o zi l-am intrebat pe tata cum arata copacii care-au fost plantati cu ani in urma. Am fost sfatuit sa merg in padure si sa vad cu ochii mei cum arata plantatia. M-am crucit cind am vazut plopi cu inaltimea de peste 5m. In schimb puietii de stejar,unii, abia au atins inaltimea de 50-60cm in circa 8 ani. Ma gindesc ca acum dupa mai bine de 50 de ani acolo este padure in toata regula. Stejarul, gorunul, fagul,au rata de crestere foarte mica,padurea putind fi exploatata abia dupa mai bine de 100 -130 de ani de la plantare si asta doar daca conditiile climaterice au fost prielnice si dupa ce majoritatea copacilor au ajuns si depasit diametrul(aproape de radacina) de circa 60-70cm. Editat Aprilie 2, 2018 de GEO 53 BN Link spre comentariu
icar Postat Aprilie 2, 2018 Partajează Postat Aprilie 2, 2018 Quote Ati mincat frunze de vița crude si circei? Da, alaturi de agrise si corcoduse, "trufandalele" primaverii! Quote turte-gogosi facute din brebenei de salcam. Ce bune erau...Si apropo de turte, turte cu seminte de cinepa ati mincat? Quote Ati mincat usturoi slabatic? Nu e cumva leurda??? Mai mincam macrisul iepurelui, semana cu trifoiul, dar era rosietic la culoare sau macrisul calului, o frunza asemanatoare cu patlagina, dar mai lunguiata. Apropo de primavara si vinatoare, primavara mergeam, cu prietenii, la vinat de broaste, pe malul Secasului. Aduceam acasa, cam 3-4 kg, numai picioarele. Le pregatea doar mama unui prieten de-al meu, noi dadeau oul si faina! Am si o poveste faina, legata de aceste picioare si gatitul lor, poate o sa o spun. Copilaria cu basca sau fara....ohoooo, e tare departe! Iernile "la gospodarie", la Alunei sau pe Pripoc, cu sania, sau pe lac, cu patinele. Veneam acasa bocna de inghetati, abia puteam tine cheile in mina, ca sa deschidem usa, parintii fiind la serviciu! Vara, Secasul, Ripa Rosie, Arinii, la strand. Se rugau parintii sa mai ploua, sa mai stam si noi pe acasa! Spre toamna, adica dupa Sfinta Matie si palaria ei, vremea se strica, incepeau ploile (care tineau fix pina la 15 septembrie!!!!), incepea misunatul dupa conspectele la literatura obligatorie, "citita" peste vara ( dar sa stiti, chiar citeam parte din cartile "obligatorii", date, pe lista, de profa de romna), ca vorba aia, copia copiei, temeinic copiate, e mai buna decit originalul! Aventuri, patanii, povesti de povestit, mai abitir decit Crreanga! Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Aprilie 2, 2018 Autor Partajează Postat Aprilie 2, 2018 Usturoiul slabatic are frunzele asemanatoare cu usturoiul de gradina. De asemenea gustul si mirosul este asemanator cu gustul frunzelor de usturoi de gradina,doar ca nu are bubul cu catei, in pamint. Leurda,frunza are gust de usturoi ,frunzele fiind asemanatoare cu frunzele de lacrimioare,care sint toxice. Pentru a afla daca este leurda sau lacrimioara,striviti frunzele. Daca se raspindste miros de usturoi, atunci in mod sigur este leurda. Daca la strivire nu se simte miros de usturoi,atunci ,sigur este lacrimioara. Link spre comentariu
morocanosul Postat Aprilie 2, 2018 Partajează Postat Aprilie 2, 2018 On 3/27/2018 at 5:34 PM, flomar60 said: Pătanii... Eram in clasa a 4-a....primisem cadou de ziua onomastica cartea lui Karl May -Winnetou....asa de tare m-a prins ca am luat-o cu mine la scoala...si m-a prins învățatorul citind în banca....nuia la palmă-mamă ce mai durea!...tras de perciuni-asta durea si mai rău!...si spus acasă la părinți...nu mai spun ce-am pățit! În clasa a 5-a am trecut la mai mulți profesori...la ora de matematică ,eram la tablă si nu am fost atent la ce scriam acolo...am primit o palmă peste ceafă si m-am proptit cu capul de tablă...un cucui cît oul de porumbel mi-a împodobit rapid fruntea si a persistat cateva zile...intrebat acasă despre "podoaba" era s-o incasez si de la tata! .....basca am purtat in clasa a 8-a....dupa cativa ani a ajuns pe șaua bicicletei! Acum iti dai seama ce vremuri frumoase am trait ?(aici ma includ si eu) Daca pe vremurile acelea erau tot felul de...''spartfonuri'',care mai de care mai ...''smart'',la ce ne mai trebuia...CREER ? As putea face pariu ca f.multi elevi din ziua de azi nu au acasa in biblioteca(care?) nici macar...''Pupaza din tei''(I.Creanga) etc.! Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Aprilie 2, 2018 Autor Partajează Postat Aprilie 2, 2018 Dupa clasele primare ,spre sfirsitul anului scolar,profesorii de romana ne ''recomandau'' lecturi obligatorii. Cind se apropia deschiderea noului an scolar, abia atunci intram in panica,stiind ca trebuie sa prezentam profului de romana,cartile pe care le-am citit in vacanta. Nu va spun ce-o luam in freza, daca navea-m cu ce ne prezenta. Urma vizita profei sau profului,acasa. Urma interdictia de a iesi la joaca, pina cind ne achitam de obligatiile trasate de proful sau profa de romana, la intrarea in vacanta de vara. Link spre comentariu
icar Postat Aprilie 4, 2018 Partajează Postat Aprilie 4, 2018 Da, intram in panica, dar si copiatul era in toi. Alergam pe la colegii mai "cuminti" si le ceream caietle de conspecte, le copiam temeinic, apoi le dadeam mai departe. Asa ca, pe 15 septembrie, eram cu lectuile "la zi"! Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Aprilie 4, 2018 Autor Partajează Postat Aprilie 4, 2018 (editat) Citi dintre voi ati puscat cu carbid? Joaca era destul de periculoasa, existind riscul sa-ti sara citiva dinti, sa te alegi cu vinatai sau si mai grav ,sa-ti sara vreun ochi. Luam carbid ,il puneam intr-o groape mica in pamint,luam o cutie de conserva din tabla,ii dadeam o gaura cu un cui si o puneam peste groapa in care bolborosea carbidul. Cu un bat, cu hirtie fixata pe capat si aprinsa,o apropiam de gaura din cutie. Gazul exploda, aruncind cutie destul de sus. In satul natal, era mina de carbune,minerii folosind carbidul la lampile cu acetilena,asta pina in '67 cind s-a trecut la lampile electrice(cu acumulatori). Cu toate ca in mina nu exista pericol de explozii, masura a fost extinsa la toate minele din tara,intrucit in Valea Jiului ai avut loc mai multe explozii soldate cu moartea mai multor mineri. Tot atunci s-a luat masura ca nimeni sa nu introduca in mina, chibrite, si tigari,acestea fiind depuse intr-o cutie inchisa cu lacat. Cel prins cu tigari in mina, risca sa fie concediat. Cei prinsi de mai multe ori cu tigari in mina, riscau sa faca puscarie. Toate le stiu de la tata, care a fost maistru miner. La mina era si un atelier mecanic,dotat cu de toate,strung,masina de gaurit,aparate de sudura electric si autogen. De acolo primeam citeva bucati de carbid cu care puscam. Niste baieti mai mari au gasit o bucata de teava metalica, la care i-au sudat( tot la atelier) la un capat o bucata de tabla mai groasa. Teava au gaurit-o tot acolo. Introduceau teava in pamint cu gaura deasupra pamintului. Din lemn au cioplit un dop de forma unui proiectil care intra nu foarte usor in teava. Bagau cite o bucata de carbid ,turnau putina apa si introduceau dopul din lemn in capatul tevii. Dupa ce se simtea miros de acetilena ,aprindeau o bucata de hirtie si o apropiau de gaura. Urma o explozie soldata cu zvirlirea dopului la o inaltime destul de mare. Noi ,țîngaii, fugeam sa aducem dopul si drept recompensa ne lasau si pe noi sa puscam. Era cea mai tare distractie. Cind se lasea seara mergeam fiecare acasa si ne laudam cum ne-am jucat toata ziua. Dupa ce-am crescut,mi-am dat seama la ce riscuri eram expusi. Exista riscul ca dopul sa se crape ,aschiile putind foarte usor sa ne sara in ochi. Dar copii fiind,nu realizam ce se putea intimpla. Editat Aprilie 4, 2018 de GEO 53 BN Link spre comentariu
flomar60 Postat Aprilie 4, 2018 Partajează Postat Aprilie 4, 2018 Aveam si noi jocuri periculoase!...unul dintre ele se numea țurca...despre ce era vorba: se confectiona dintr-o bucata rotunda de lemn de mesteacan/cires/prun semiuscat respectiva țurca...avea diametrul intre 15 si 20 mm ,lungimea intre 15 si 20 cm si era ascutita la capete...țurca se plasa intr-o gaura in pamant ,inclinata la 45 grade ,jumatate din țurca in gaura ,jumatate in afara....se juca in echipe de cate doi...fiecare jucator avea un băț de lemn cu diametrul de 20-30mm si lungimea de aprox. 80cm...se lovea cu respectivul băț capatul aflat in afara de la țurcă si aceasta sărea in sus învârtindu-se...la amplitudinea maxima pe verticală ,se lovea țurca cu bățul din dotare...funcție de indemânarea fiecaruia lovitura era direcționată si putea depăși 100m deplasare pe orizontală...câștiga echipa care trimitea țurca la distanța cea mai mare....se întâmpla destul de des să fii lovit in mâna,piept ,cap...si se lasa cu vânătai serioase!...se mai spărgeau geamuri...dar,era un joc bărbătesc! Link spre comentariu
wave Postat Aprilie 4, 2018 Partajează Postat Aprilie 4, 2018 Jucam si noi la tara. Distanta era masurata cu acele bete cu care loveam chestia. Daca atunci cand loveai si batul ala mic, era prins de ceilalti,treceau ei la gaura. Link spre comentariu
Ion_Bumbu Postat Aprilie 4, 2018 Partajează Postat Aprilie 4, 2018 La noi "tunul" cu carbit era dintr`o cutie de vopsea Linoxin cu o gaura in fundul ei si capacul legat cu o sfoara pentru a`l recupera usor. Puneam carbitul si daca nu aveam apa la indemina mergea si scuipat pe el apoi inchideam cutia bine de tot si cind consideram ca`i timpul puneam chibritul la gaura si buuuum! Cele mai bune erau alea de 2l! La ferma unde locuiam foloseau tun cu carbit pentru alungatul ciorilor de pe semanatura. Era ceva zdravan de tot din teava de 4" groasa iar dopul era batut cu barosul. Cind traznea ala o data trebuia sa stai cu gura deschisa ca la artileristi! Oricum dupa vreo citeva ore erau ciorile inapoi asa ca paznicul avea de lucru toata ziua. Dupa aia a urmat pocnitoarea cu chibrituri, fie in cheie, aia nu prea ne placea, pleca cuiul de nu`l mai gaseam fie aia cu suruburi si piulita. Daca foloseam M10 pocnitura era serioasa, cu piulita dubla era super! Link spre comentariu
hpavictor Postat Aprilie 4, 2018 Partajează Postat Aprilie 4, 2018 Ce de cuvinte gresite ... Am vazut pe forum tot felul de analfabetisme boszgorice , de genul pușcate ( impuscare ) , pamantare ( impamantare ) șasiuri ( șasie ) etc in special la cei cu o origine incerta , dintr-o anumita zona etnofolclorica de influenta boszgoreasca . Hei , forumul Elforum este un mediu de exprimare in limba româna in forma scrisa , varianta corecta , nu varianta acceptata si tolerata uneori , plina de analfabetisme de import netolerate si total daunatoare limbii române actuale . Majoritatea userilor tac , inca nu se revolta , dar atitudinea e una singura fata de cei rauvoitori sau habarnisti : Emigrati rapid in Ungaristan , daca nu respectati limba si traditiile românilor majoritari ! Link spre comentariu
wave Postat Aprilie 4, 2018 Partajează Postat Aprilie 4, 2018 Rupe-i, ia-le suflarea !!! Link spre comentariu
Postări Recomandate