Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Ati purtat bască....sau ce vă mai amintiți din copilărie ?


Postări Recomandate

Crede-ma in 6 ani am avut timp sa testez mai mult decat iti inchipui. De ex iarna cum spui ca nu ai directie...eu cu tractiune spate, am frana de motor, iar fata ma duce unde e virata, pt ca roata se invarte.Tractiunea fata, pierde aderenta din cauza franei de motor si poti vira in care parte vrei, tot unde te duce inertia te vei duce.E drept ca sunt tinute diferite de mers, dar nu e dracu' asa negru precum vor unii sa para.Iarna mai bine ma duceam la deal cu tractiunea spate decat cu fata. Acuma si chestiunea cu nisipul...depinde cu ce viteza vrei sa pleci de pe loc, dar daca imi dai gratis o masina cu tractiune spate, te asigur ca o scot din nisip fara probleme, chiar si cu roata virata la maxim.

Editat de doru3160
Link spre comentariu

Acum sa va spun si eu ceva. Am avut o Skoda 120L,tractiune fata,carburator,dublu corp.  Intr-o iarna,pe jos o ghiata ca sticla,am intrat cu botu' in ''parapetul'' de zapada facut de drumari cu lama, cu rotile virate invers. M-am dus ca sania. Atunci mi-am adus aminte ca un sofer imi facuse semn cu farurile. N-am stiut de ce ,mai ales ca eram iesit nu de mult din localitate. Abia atunci am facut legatura. Am asteptat,facind si pe dracu numai sa ies cu botu din zapada. N-am reusit. A venit unul care m-a ajutat sa ies de acolo. Pina-n Jibou am mers ca melcu'. Din Jibou si pina-n Zalau drumul era destul de bun si cu toate astea am mers incet. 

Cu Skoda mergeam foarte bine cu portbagajul(in fata)incarcat. Fara bagaj aveam impresia ca in curbe, fața danseaza. De mers, mergea de traznea. Am mers lejer cu 130 /h. Drumurile erau asa cum erau si nu-ti prea permiteai sa te hazardezi. Mai avea si niste bube cu planetarele. Multi s-au trezit cu planetara rupta si roata sarita impreuna cu bucata rupta. Aveam in portbagaj planetare de rezerva si garnituri pentru pompa de la ambreiaj. Cu prima ocazie am vindut-o,luindu-mi Dacia 1310. In Skoda aveam caldura de-mi transpirau picioarele,in Dacia am rabdat frig ca berilă,pina am etansat tot ce se putea etansa in zona caloriferului. Abia atunci am inceput a avea caldura!

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu
Acum 1 oră, GEO 53 BN a spus:

Intr-o iarna,pe jos o ghiata ca sticla

Cand ai asa ceva pe jos( si nu mergi in varful picioarelor cum se spune), aproape ca nu mai conteaza pe care roti ai tractiune...te duci sanie si cu 4x4.Cu caldura asa am patit si eu.Am mers iarna in camasa in 1100 si dupa ce am trecut la 1310 am zis ca nu e adevarat ce se petrece.Sistemul ala cu radiator lung sub parbriz a fost de toata jena.Au facut upgradare la CN3...4 (nu mai retin exact), cand au montat radiatorul de caldura in bord (adica asa cum era si la 1100 sau la skoda 120) si abia atunci era caldura si in dacie (chiar prea multa).

Editat de doru3160
Link spre comentariu

Numai cine nu le stie poate crede ca skoda avea tractiune fata...nici n-am bagat de seama.:rade:

Ce era mai bun la skoda 120 fata de 1100 era ca radiatorul de racire era amplasat in fata, deci curentul de aer era mai direct pe radiator fata de 1100 unde depindea doar de debitul ventilatorului.Chiar si asa, n-am reusit sa fierb motorul niciodata in 6 ani, desi am mers iarna-vara cu termostatul original frantuzesc montat la locul lui...ba, daca stau si ma gandesc, am montat rezerva ( de termostat) ce mi-o daduse cel care mi-a vandut 1100 pe urmatoarea 1310. Fata de termostatele noastre de Vaslui, erau parfum, doar ca deschideau putin mai jos in temperatura decat cele de 1310.

Editat de doru3160
Link spre comentariu

Tevile care porneau de la motor spre radiator cred ca aveau diametrul de 1',daca nu si mai groase. Intr-o vara calduroasa eram in Cluj pe bulevardul Budai Naghi Antal,(acum parca-i spune Bulevardul Revolutiei) care porneste din centru ,spre Teatrul National si continua pina la fosta autogara. Am stat circa jumatate de ora cu motorul pornit,pina cind coloana de masini s-a pus in miscare si fara ca ventilatorul de pe radiator sa porneasca. La inceput am intrat in panica,fiind convins ca termostatul este defect. Dupa ce-am iesit din Cluj,m-am oprit pe marginea drumului, imediat dupa ce am iesit din Apahida si am strapat contactele releul care pornea ventilatorul la depasirea temperaturii. Imediat ventilatorul a pornit.

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu

Si parca Dacia 1100 era mai ingrijit facuta decit Dacia 1300,cel putin dupa ce totul se facea la noi. Am cunoscut un mecanic auto batrin care avea o Dacia 1300,veche,din primele Dacii aparute la noi. Spunea ca a facut cu ea peste un milion de km. Stiti cum arata? Brici! Ca scoasa atunci din fabrica. Fiind de meserie a avut grija de ea. Usile se inchideau perfect,nu trebuiau trintite.

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu

Caroseria de 1100 era tratata in baie de vopsea prin scufundare/imersie.Se respectau etapele de decapare,grunduire si vopsire anticoroziva. Era normal sa reziste mai bine la rugina...dupa modelul asta s-a renuntat la metoda asta de protectie. Piesele erau de origine, n-au apucat sa le asimileze la noi la productie. Au fost fabricate intre 1968 si 1970 un numar de 26000 bc. Motoarele asigurau un rulaj de 275-350K km.Erau masini simple si fiabile.

Primele modele de dacia 1300 erau de fapt renault asamblate la Pitesti ( la fel ca si 1100). Aveau frana de mana ca un maner de umbrela/carja ce pornea de undeva de sub bord (ca in poza atasata, unde se poate ignora volanul si blocul pt stergatoare, de 1310. Era firesc, dupa multi ani de exploatare, cand nu se mai gaseau originale, sa se inlocuiasca defectele cu ce era pe piata).Deblocarea se facea prin rasucire. A avut o ruda modelul asta, si dupa mai bine de 10 ani inca nu aflase ce inseamna necazurile cu masina. Nu-l suparase absolut deloc nici rugina si nici km nu prea facuse cu ea. Motorul si cutia erau sigilate. Au aparut modelele noi cu 4 faruri si bord modificat, cu motoare de 1400 si cutie in 5 trepte, prin 85. A vandut-o si a luat alta noua, ''moderna''. Si-a muscat mainile si de fiecare data cand isi amintea ce a avut si la ce a ajuns, isi dadea palme. :rade:

1 oră în urmă, GEO 53 BN a spus:

Si parca Dacia 1100 era mai ingrijit facuta decit Dacia 1300

145654695_3_1000x700_vand-bord-dacia-1300-original-frantuzesc-1971-autoturisme_rev002.jpg

 

Editat de doru3160
Link spre comentariu

Salutare prieteni!

Azi o sa va povestesc cu ce ne mai distram atunci cind eram copii.

Asa cum va mai spuneam,vara cind era cald, ne faceam ,in vale,un gat (dig) unde apa se aduna,trecind de jumatate de metru. Construirea gatului dura si doua zile. Vara, nu era foarte multa apa pe vale,trebuind sa asteptam si doua, trei, zile pina cind se aduna suficienta apa incit sa ne balacim in voie.

Intr-o vara ne-am adunat mai multi si am facut un gat inafara satului,(din sus de sat) si mai departe de  locul unde tiganii caramidari isi aveau bordeiele. Acolo ne balaceam toata ziua. Ne intorceam cu spatele si cu miinile aruncam apa spre unii spre ceilalti. Sa nu credeti ca faceam baie in slip! Cine stia pe atunci de slip? Nimeni! Aveam pantaloni scurti si chiloti, pe care-i dadeam jos de pe noi cind faceam baie. Apa aruncata a ajuns si pe malul vaii ,pe iarba. Unul dintre noi a iesit din vale si s-a dus bea apa . Ajungind in locul unde iarba era uda,a cazut si a alunecat ,ajungind rapid in apa. Malul nu era inalt,daca avea jumatate de metru. Din acel moment distractia cea mai mare era sa ne punem in fund si sa alunecam pina-n vale. Aruncam din cind in cind apa pe iarba ca alunecam cit mai usor. In ziua urmatoare unul dintre noi a adus o galea sparta la fund,pe care parintii lui o aruncasera la gunoi, cu care duceam apa pe lunecus. Ca apa sa nu curga din galeata am astupat gaura (nu foarte mare) cu pamint(lut) tinind citva zile. Fiind cald ,lutul incepea sa crap,apa curgind din galeata.Cind galeata incepea sa curga,treceam la peticirea fundului galetii. Un baiat a adus intr-o zi o bucata de suroc (bitum) de la mina. Am lasat bitumul la soare pina cind s-a inmuiat suficient de mult incit sa-l putem modela usor. Daca-l lasam mult la soare incepea sa se inmoaie si sa se intinda. Cind s-a inmuiat suficient de mult am astupat gaura din fundul galetii.  Incet ,incet am facut ''derdelusul'' tot mai lung,prinzind viteza tot mai mare. Singura problema era caratul apei . Faceam cu rindul la dusul apei pe ''derdelus''. Dupa un timp iarba s-a ''uzat'', raminind numai pamintul lutos. Cind nu eram atenti, lunecam mai ceva ca pe gheata, dind niste ''trinte'' artistice. Baiatul care a adus bitumul a luat o bucata si a mirosit-o. A bagat-on gura si a inceput s-o mestece. Noi de uitam mirati la el. L-am intrebat ce gust are. Ne-a spus ca nu are un gust rau  si ca mesteca suroc de mult. Am inceput si noi sa mestecam suroc. Cind se intarea il tineam la soare pina cind se inmuia din nou,dupa care-l luam la meatecat.

Toata vara numai pe acolo ne-am facu veacu. Cind se apropia seara ne spalam in vale mai sus de locul unde facusem gatul si unde apa era curata. Stateam la soare pina cind ne uscam cit de cit,apoi ne imbracam si porneam spre casa,flaminzi ca lupii. Acasa eram luati in primire de catre parinti,care ne intrebau ce am mincat toata ziua de n-am dat pe acasa. Ce puteam sa mincam? Pere padurete? Nici toamna nu erau suficient de moi  ca se la putem minca. Pe pasune erau foarte multi peri padureti,dar fructele erau tari de-ti rupeai dinti-n iele si acre de te stringeau de git,dintii strepezindu-ne atit de tare incit, nu putem minca nimic. Cind imi strepezeau dintii,mama incalzea apa si-mi facea ceai pe care trebuia sa-l beau,ca sa-mi treaca strepezeala.

Link spre comentariu
Acum 3 minute, GEO 53 BN a spus:

Salutare prieteni!

Azi o sa va povestesc cu ce ne mai distram atunci cind eram copii.

Asa cum va mai spuneam,vara cind era cald, ne faceam ,in vale,un gat (dig) unde apa se aduna,trecind de jumatate de metru. Construirea gatului dura si doua zile. Vara, nu era foarte multa apa pe vale,trebuind sa asteptam si doua, trei, zile pina cind se aduna suficienta apa incit sa ne balacim in voie.

Intr-o vara ne-am adunat mai multi si am facut un gat inafara satului,(din sus de sat) si mai departe de  locul unde tiganii caramidari isi aveau bordeiele. Acolo ne balaceam toata ziua. Ne intorceam cu spatele si cu miinile aruncam apa spre unii spre ceilalti. Sa nu credeti ca faceam baie in slip! Cine stia pe atunci de slip? Nimeni! Aveam pantaloni scurti si chiloti, pe care-i dadeam jos de pe noi cind faceam baie. Apa aruncata a ajuns si pe malul vaii ,pe iarba. Unul dintre noi a iesit din vale si s-a dus bea apa . Ajungind in locul unde iarba era uda,a cazut si a alunecat ,ajungind rapid in apa. Malul nu era inalt,daca avea jumatate de metru. Din acel moment distractia cea mai mare era sa ne punem in fund si sa alunecam pina-n vale. Aruncam din cind in cind apa pe iarba ca alunecam cit mai usor. In ziua urmatoare unul dintre noi a adus o galea sparta la fund,pe care parintii lui o aruncasera la gunoi, cu care duceam apa pe lunecus. Ca apa sa nu curga din galeata am astupat gaura (nu foarte mare) cu pamint(lut) tinind citva zile. Fiind cald ,lutul incepea sa crap,apa curgind din galeata.Cind galeata incepea sa curga,treceam la peticirea fundului galetii. Un baiat a adus intr-o zi o bucata de suroc (bitum) de la mina. Am lasat bitumul la soare pina cind s-a inmuiat suficient de mult incit sa-l putem modela usor. Daca-l lasam mult la soare incepea sa se inmoaie si sa se intinda. Cind s-a inmuiat suficient de mult am astupat gaura din fundul galetii.  Incet ,incet am facut ''derdelusul'' tot mai lung,prinzind viteza tot mai mare. Singura problema era caratul apei . Faceam cu rindul la dusul apei pe ''derdelus''. Dupa un timp iarba s-a ''uzat'', raminind numai pamintul lutos. Cind nu eram atenti, lunecam mai ceva ca pe gheata, dind niste ''trinte'' artistice. Baiatul care a adus bitumul a luat o bucata si a mirosit-o. A bagat-on gura si a inceput s-o mestece. Noi de uitam mirati la el. L-am intrebat ce gust are. Ne-a spus ca nu are un gust rau  si ca mesteca suroc de mult. Am inceput si noi sa mestecam suroc. Cind se intarea il tineam la soare pina cind se inmuia din nou,dupa care-l luam la meatecat.

Toata vara numai pe acolo ne-am facu veacu. Cind se apropia seara ne spalam in vale mai sus de locul unde facusem gatul si unde apa era curata. Stateam la soare pina cind ne uscam cit de cit,apoi ne imbracam si porneam spre casa,flaminzi ca lupii. Acasa eram luati in primire de catre parinti,care ne intrebau ce am mincat toata ziua de n-am dat pe acasa. Ce puteam sa mincam? Pere padurete? Nici toamna nu erau suficient de moi  ca se la putem minca. Pe pasune erau foarte multi peri padureti,dar fructele erau tari de-ti rupeai dinti-n iele si acre de te stringeau de git,dintii strepezindu-ne atit de tare incit, nu putem minca nimic. Cind imi strepezeau dintii,mama incalzea apa si-mi facea ceai pe care trebuia sa-l beau,ca sa-mi treaca strepezeala.

Si...fetele?? Ele nu participau la ..''distractie'' ??:57

Link spre comentariu
1 oră în urmă, GEO 53 BN a spus:

. Faceam cu rindul la dusul apei pe ''derdelus''. Dupa un timp iarba s-a ''uzat'', raminind numai pamintul lutos. Cind nu eram atenti, lunecam mai ceva ca pe gheata, dind niste ''trinte'' artistice.

Un fel de aqualand...probabil de acolo s-au inspirat cei din zilele noastre cu toboganele cu apa.

Link spre comentariu
Acum 36 minute, doru3160 a spus:

Un fel de aqualand...probabil de acolo s-au inspirat cei din zilele noastre cu toboganele cu apa.

Posibil! Nimic nu-i exclus.

Cert e ca ne distram de minune. N-aveam nici un gind,inafara de a ne juca,toata ziua. Din cind in cind mai primeam si dispozitii de la parinti,pe care trebuia,motri-copti, sa le ducem la indeplinire. Altfel? Pass, la joaca!  Dupa ce ne achitam de sarcini,fuga la joaca! Cind era vreme urita,eram suparati din cale-afara. Toata ziua eram bosumflati.

Orice-ar zice unii sau altii, atunci erau jocuri adevarate,fara ''spartfoane'',tablete,jocuri electronice si cite si mai cite altele. Daca cineva ne-ar fi spus ce sint si astfel de jocuri,cred ca-l consideram un pic(mai mult) dus de-acasa.

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări