Ati purtat bască....sau ce vă mai amintiți din copilărie ?

[GEO 53 BN]

Bunicul din partea lui tata ce purta opinci. Odata l-am intrebat de ce poarta opinci. Ne-a spus(mie si verisorului meu)ca se simte mai bine cu opinci in picioare,decit cu bocanci si in plus nici nu face bataturi. Cind eram copil, femeile si barbatii,cind mergeau la muncile cimpului, se incaltau cu gumari care semanau cu niste cizme la care li s-au taiat carimbii. Bunica(din partea lui mama) umbla mai mult cu picioarele goale,din cauza unor crescaturi la articulatiile degetelor de la picioare. Cred ca mai degraba ca, crestaturile de la picioare se datorau reumatismului. Iarna avea cizme din piele,facute de un cizmar batrin, destul de late sa sa n-o jeneze crescaturile.

Editat August 30, 2018 de GEO 53 BN

[GEO 53 BN]

Salutare prieteni!

Azi o sa va prezint un eveniment care a scos lumea din case.

Era prin anii '63-'64 spre sfirsitul verii,cind intr-o dimineata pe la ora 9-10 s-a auzit un zgomot puternic ca de tractoare. Niste oameni care treceau pe linga noi ,ne-a spus ca prin centru trec multe masini militare incarcate cu soldati avind ,atasate  tunuri mai mici, tancuri, si niste masini cu senile care tractau niste tunuri imense. Mai erau si niste camioane inchise care aveau agatate dupe ele niste sobe pe roti din care iesea fum. Barbatii spuneau ca sint bucatarii de campanie. Nu intelegeam noi foarte bine termenii, dar ne multumeam cu ce ni se spunea. Camioanele treceau peste pod fara probleme.

Cum podul peste care trebuiau sa treaca masinile, era din lemn,niste masini cu lame au inceput sa sape in malul vaii facind niste rampe. Pe acolo au trecut tancurile si masinile blindate care tractau tunurile cele mari. Stateam si ne uitam uimiti dar si cu admiratie la soldatii din camioane,la tancurile si la masinile blindate care semanau cu tancurile dar care n-aveau turele si care tractau tunurile cele mari.  Pina seara tirziu au tot trecut prin sat. Lumea statea si se uita ca la o minune. Cei care facusera armata  discutau intre ei  folosind termeni pe care noi ,copii, nu-i intelegeam. Stateam gura casca si ascultam cu multa admiratie ce povesteau. Ni se parea ceva deosebit.  Deja se inserase bine cind coloana s-a sfirsit. Am stat locului in speranta ca vor mai veni si altele. Lumea incepuse sa se imprastie,dar noi copii stateam si povesteam despre cele vazute. Vazind ca nu mai vin si altele am pornit catre casa. Parintii m-au certat  pentru ca am stat acolo pina s-a inoptat.

In ziua urmatoare ne-am adunat toti cei de pe ulita discutind despre cele vazute,fiecare dindu-ne cu parerea. Cred ca mai mult de-o saptamina, numai despre acel eveniment am discutat. Mi-am luat caietul de desen si am desenat toate masinile, tancurile,tunurile tractate,camioanele cu soldati si care aveau agatate dupe ele tunurile mai mici,si camioanele care tractau sobele in care faceau de mincare, tractoarele care tractau tunurile cele mari. Dupa ce am terminat de desenat m-am dus cu caietul de desen la ''ortaci'' si le-am aratat  desenele. Am pastrat acel caiet cu desene multi ani. Cum tata era de principiul ca manualele scolare sa fie depozitate, a pus manualele si caietele intr-o camara. Odata mergind acasa am dat intimplator de cartile si caietele  mele printre care si caietul de desen. M-am uitat cu placere la desenele facute de mine,in urma cu ani multi.

Editat August 31, 2018 de GEO 53 BN

[GEO 53 BN]

Salutare prieteni!

Azi o sa va povestesc o intimplare hazlie la care am fost si eu implicat.

La caminul cultural rulau filme doar duminica si atunci daca erau suficienti clienti. Dupa masa cel care se ocupa de aparatul de proiectie ,scotea difuzorul pe scarile caminului si punea muzica,  pentru  a atentiona pe oamenii din sat, ca in acea seara,va rula un film. In cabina unde era aparatul de proiectie,era un pikup vechi,pe lampi care era racordat la amplificatorul aparatului de proiectie. Erau citeva discuri cu muzica populara si usoara. De regula in vremurile acelea, filmele care rulau erau filme rusesti,cu razboi,care aveau cel mai mare  succes la noi copii.Inainte in camin erau niste laite lungi,facute de un timplar din sat, pe care incapeau cite 10 oamni. Intr-o zi un coleg de clasa, care locuia chiar linga camin, ne-a spus ca la camin, s-au adus  siruri de banci cu sezutul rabatabil. Auzind muzica la camin, m-am rugat de ai mei  sa ma lase la film. Intrarea la film costa 1leu si 25 de bani. Cind am ajuns la camin deja erau vreo 10 copii si adulti. Operatorul a anuntat ca daca nu sint cel putin 25 de persoane,nu va da filmul. Ne-am asezat pe banci stind cu ochii atintiti la usa ,in speranta ca vor mai veni doritori. Dupa circa o ora si ceva s-au adunat suficiente persoane ca filmul sa ruleze. Stind pe banci ne tot fitiiam . Cineva a strigat la noi sa stam cuminti. Am stat o vreme dupa care am inceput a ne fitii iar. A venit un tinar mai in virsta decit noi noi si ne-a tras citeva bobirnace. A inceput sa ruleze filmul. In fata erau citiva mai inalti decit noi,de care nu vedeam cum filmul cum trebuie. Tot itindu-ne sa vedem ecranul la un moment dat banca s-a rasturnat pe spate. Cei din spatele nostru s-au lasat pe spate ca sa nu fie loviti de banca. La rindul lor si cei din spatele lor au facut acelasi lucru,bancile rasturnindu-se in cascada. Lumea a inceput sa strige. Operatorul a oprit aparatul de proiectie ,iar cel care rupea bilete la cei care veneau mai tirziu a aprins becurile sa vada ce s-a intimplat. Bancile erau rasturnate,cei prinsi  se chinuiau sa iasa de sub scaune. A venit operatorul si a inceput sa ne besteleasca. Noi rideam da ne prapadeam  de cei din spatele nostru care cazusera si ei. Operatorul a strigat la cei mai in virsta decit noi sa lase  spatiu mai mare in cazul in care sa mai rastoarna o banca sa nu se mai intimple ca inainte. Nu va spun ca orice miscare faceam ,cei mai mari decit noi, ne trageau cite un bobirnac. Cind filmul s-a terminat am pornit catre casa facind haz de cele intimplate. Cele intimplate au ajuns la urechile autoritatilor, care au hotarit, ca bancile se fie fixate in pardoseala,pentru a nu se mai intimpla un astfel de eveniment.

Editat Septembrie 1, 2018 de GEO 53 BN

[GEO 53 BN]

Salutare prieteni!

Ieri in timp ce scriam ,mi-am adus aminte de un ''eveniment'',petrecut cu multi ani in urma si la care am fost de fata.

Eram la liceu, in vacanta de vara, cind intr-o simbata ,verisorul cu care eram vecin,mi-a spus ca in ziua urmatoare vrea sa mearga la niste neamuri intr-un sat numit Racova, de pe Valea Codrului  situat la o distanta apreciabila de comuna noastra. M-a intrebat daca vreau si eu sa ma duc cu el. I-am spus ca trebuie sa-i intreb pe ai mei daca sint de acord. I-am intrebat pe ai mei daca ma lasa sa merg cu verisorul meu. Tata a fost de acord ,dar m-a avertizat sa avem grija  ce facem pe acolo. N-am inteles prea inteles despre  ce e vorba. L-am asigurat ca ne vom comporta cu se cuvine. Atunci tata mi-a spus ca cei din zona respectiva sint foarte artagos si ca daca se porneste vreun scandal,fiind renumiti prin scandalurile si bataile care erau provocate de scandalagii, sa stam deoparte.

L-am asigurat ca vom sta cuminti ,ca niste musafiri ce eram. A doua zi ne-am trezit devreme si dupa ce am mincat am pornit intracolo. Dupa vreo doua ore de mers am ajuns acolo, scurtind drumul prin padure. Ajunsi la neamurile verisorului,care aveau doi baieti mai mari decit noi,am fost primiti bucurosi de catre acestia. Am fost poftiti la masa si omeniti ca niste musafiri. Dupa ce am terminat, de mincat ,am inceput a povesti despre una, alta, fiind intrebati ce mai fac parintii,unde sintem la scoala. Gazdele care erau nespus de bucuroase, ca am mers in vizita pe la ei. 

Sa va explic de ce se numea zona respectiva se numea Valea Codrului. Satele de acolo sint asezate pe o vale,deoparte si de alta fiind paduri.

Unul dintre baieti ne-a intrebat daca vrem sa mergem la bal(joc) dupa masa. Am fost de acord sa mergem si noi la bal . Inainte de a pleca ,unul  din baieti  ne-a sfatuit ca in cazul in care se porneste vreo bataie, sa stam deoparte. Multa lume,mai ales tineri, era adunata acolo urmind sa inceapa balul. Toate au fost bune si frumoase pina cind, niste baieti care consumasera bauturi,s-au luat la harta.  In scurt timp s-a ajuns la bataie, fiind antrenati si altii care statea deoparte. Noi ne-am ne-am tras la o parte si priveam cum batalia  devenea tot mai crincena. Asa bataie n-am vazut niciodata! Au intervenit unii care au  incercat sa aplaneze conflictul,fiind apoi  antrenati si ei in batalia care tindea sa devina generala. Zburau sticlele in care a fost bautura, ca proiectilele. Ne-am departat de zona  de conflict,privind de la o distanta apreciabila,cum decurgea lupta. Totul pornise la o fata care refuzase sa danseze cu unul dintre baietii care era un pic(mai mult) aghezmuit. S-a lasat cu ochi vineti, camasi rupte,palarii aruncate pe jos si calcate in picioare. A inceput tot mai multa lume, in general cei mai in virsta, sa intervina si sa puna capat ''distractiei''. Cu greu mare a fost aplanat conflictul. Balul s-a dus dracului, lumea incepind sa se duca acasa. Am plecat si noi, un pic speriati de cele intimplate. Am spus gazdelor ca intentionam sa mergem acasa. N-au fost de acord argumentind ca drumul este lung si ca pina cind vom ajunge acasa va fi noapte  in toata regula. Cu greu mare au reusit sa ne convinga sa stam peste noapte la ei. Dimineata ne-am sculat si dupa ce am mincat ,am multumit gazdelor de tot si apoi am pornit spre casa,pe drum povestind amuzati cum decursera  ''lucrurile'' la bal. Gazdele erau foarte suparate de cele intimplate la bal. Inainte de a porni ,gazdele ne-au cerut sa promitem ca vom mai merge pe la ei ,cerindu-si scuze ca a trebuit sa avem parte de o ''manifestare'' care nu trebuia sa aiba loc. In acea vara am mai fost odata pe la ei evitind sa mai mergem la bal. Ajunsi acasa am povestit parintilor cum a fost in vizita neuitind sa scoatem in evidenta ''spectacolul'' la care am asistat. Tata s-a amuzat copios cind i-am povestit cele intimplate . Tot el  mi-a povestit ca in  tinerete a fost si el pe acolo la bal. Imi spunea ca a fost si el de fata, cind s-au dat lupte cricene. Spunea ca pe atunci cind se pornea bataia, la lupta, se foloseau si pari  lasindu-se cu capete sparte,miini rupte. Cele vazute de noi erau ''parfum'' fata de ce vazuse tata. Am ramas un pic marcat de cele vazute.

Editat Septembrie 2, 2018 de GEO 53 BN

[Marele Savant]

La 01.09.2018 la 14:33, GEO 53 BN a spus:

Salutare prieteni!

Azi o sa va povestesc o intimplare hazlie la care am fost si eu implicat.

.....................

Cele intimplate au ajuns la urechile autoritatilor, care au hotarit, ca bancile se fie fixate in pardoseala,pentru a nu se mai intimpla un astfel de eveniment.

fara sa faca nici o comisie parlamentara de ancheta, sa se verifice daca sala avea autorizatie de functionare si sa se ceara demisia primarului si a ministrului de interne??

[GEO 53 BN]

La 03.09.2018 la 15:43, Marele Savant a spus:

fara sa faca nici o comisie parlamentara de ancheta, sa se verifice daca sala avea autorizatie de functionare si sa se ceara demisia primarului si a ministrului de interne??

Din ''fericire'' fara In vremurile alea lucrurile,erau rezolvate mult mai operativ decit acum.

Absenta de citeva zile de pe forum, se datoreaza ''rapiditatii'', cu care cei de la ''onor'' UPC s-au miscat. Azi, dupa mai multe drumuri facute de mine, pe la sediul lor,s-au ''milostivit'' sa trimita un meserias, care a rezolvat totul in nici 15min. Omul trimis, a fost de nota 10,rezolvind in timp scurt, problema. Bravo lui! Cei de la sediu, nu-si merita banii pe care-i primesc! 

Editat Septembrie 6, 2018 de GEO 53 BN

[GEO 53 BN]

Salutare prieteni!

In ultimul post va relatam, ''evenimentul'', la care am fost si eu martor.

Tot in vara aceea am fost martor la un alt eveniment, de data asta la o nunta, intr-un sat numit Ciuta aflat tot pe Valea Codrului.

Parintii mei, au fost invitati si ei la nunta in acel sat,ai mei,trimitindu-ma pe mine ca repezentatnt al familiei. Si de data asta, am fost tot cu verisorul meu. Toate au fost bune si frumoase, pina cind niste nuntasi s-au luat la harta,degenerind intr-o bataie. Si de data asta ai mei m-au avertizat, ca s-ar putea sa avem parte de oaresce scandal si ca sa facem bine sa ne retragem in cazul in care se ''inflameaza'' lucrurile. Rudele,la fel, ne-au  sfatuit sa ne retragem in cazul in care izbucneste vreun scandal. Dupa ce lumea s-a asezat la mese servind ce li se puse inainte, unii ''consumatori fruntasi'',consumind mai multa bautura,decit era normal,s-au luat la bataie. Bataia s-a desfasurat dupa acelasi tipic. Motivul ? Unii i-au acuzat le altii ca au intrat si au cosit iarba de pe terenul lor, netinind seama de faptul ca terenul era marcat. Dupa interventia mai multor sateni,acestia au cazut la pace. Trecuse de miezul noptii, cind a izbucnit un alt scandal. Nunta era acasa la  domiciliul  mirelui. Mesele erau asezate in curte,intr-o șura si in casa. Lume era destul de multa iar nuntasii se inghesuiau cum puteau la mese. Aceeasi scandalagii au pus de-o alta bataie. De data aceea la bataie au fost implicate  mai multe persoane. In toiul bataii s-au rasturnat mese,scune,mincarea de pe mese, fiind aruncata pe jos. Bataia s-a amplificat,la ea participind mult mai multa lume,multi dintre ei intervenind pentru a pune capat scandalului. Sa fi vazut cum zburau paharele si farfuriile pe deasupra! Dupa o vreme bataia s-a domolit,scandalagii fiind trimisi acasa. Unii au inceput sa repare mesele stricate, femeile (socăcițele) adunind vasele intregi de pe jos,ducindu-le la spalat. S-a trecut la daruri,fiecare dind ce si cit il tinea buzunarul. Spre dimineata ne-am luat ramas bun de la neamuri,intentionind sa mergem acasa. Atit rudele cit si cei care ne-au invitat la nunta, au insistat sa mai raminem . Am motivat ca trebuie sa fim acasa,urmind ca in ziua urmatoare sa mergem la cosit. Si-au cerut scuze pentru toate cele intimplate, multumindu-ne totodata ca am fost la nunta. Am fost condusi de catre baietii rudeniilor pina la iesirea din sat. Aproape de amiaza am ajuns acasa, povestindu-le parintilor, cu lux de amanunte, cum a fost pe la nunta si la ce bataii am asistat. Ai mei s-au amuzat,intrebindu-ma daca n-am participat si eu la bataie. Le-am spus ca am asistat de la distanta la batai. Le-am spus alor mei ca nu voi mai merge vreodata pe acolo. Tata spunea ca atunci cind era fecior a fost de mai multe ori pe acolo. Imi spunea ca orice eveniment era,se termina cu bataie. Da bataie nu gluma! 

Sper ca le-au venit mintile la cap!

Editat Septembrie 6, 2018 de GEO 53 BN

[GEO 53 BN]

Salutare prieteni!

M-am intrebat de mai multe ori, de ce trebuiau ca unii,sa recurga la violente pentru a-si rezolva unele probleme. Cred ca unii gindeau foarte putin,orice diferend fiind rezolvat prin violenta. Simtul proprietatii era foarte dezvoltat acolo. Zona aceea n-a fost colectivizata.  Imi aduc aminte ca si la noi ,cind eram copil,se petreceau astfel de ''evenimente''. Va povesteam de ''bataliile'' care aveau loc de Ziua Minerului,1 Mai sau 23 August, pe pasunea dintre sat si colonia miniera. Fiind CAP, lumea nu prea avea n-avea motive sa se ia la bataie,din cauza pamintului. Altele erau motivele!  Multi recurgeau la bataie doar cind erau sub influenta alcoolului,atunci aducindu-si aminte de anumite difernde avute in tinerete. Chiar la nunti se mai gasea cite unul care incerca sa provoace scandal. Imediat era pus la punct de catre ceilalti. Lume incepuse sa se civilizeze,fiind constienti ca prin violenta nu se pot rezolva diferendele,indiferent de care ar fi fost acelea.

Cred ca v-am povestit ca sotia(fie iertata) era cadru didactic si director la o scoala dintr-un sat vecin comunei de unde provenea. In acel sat situat nu foarte departe de munte, nu era CAP, fiecare lucrindu-si pamintul de pe urma caruia traiau,atit ei cit si animalele, pe care le aveau. Multi tineri, dupa absolvirea clasei a VIII-a preferau sa practice aceeasi indeletrnicire pe care o practicau si parintii lor,oieritul. Fetele la virsta de 17-18 ani erau casatorite si aveau si copil. Baietii, de multe ori se casatoreau inainte de a merge in armata,multi avind copil mic atunci cind erau incorporati.

In aceeasi curte era atit scoala cit si Caminul Cultural. In fiecare duminica era dans la camin. Bautura nu lipsea niciodata,ea fiind cauza multor batai si scandaluri. In vecinatatea caminului si scolii era o familie,gard in gard cu caminul si scoala. Dupa ce bautura-si facea efectul se gaseau cite unii care aveau ceva de impartit cu altii. Se punea de-o bataie cit ai bate din palme. Pe linga pumni se mai ''utilizau'' si sipcile smulse din gardul vecinului. Dupa aplanarea scandalului,lumea pleca spre casa,multumiti ca avusera parte de ''spectacol'' gratuit. Cucuiele si capetele sparte erau ceva obisnuit! In ziua urmatoare ''protagonistii''erau ''convocati'' la postul de militie,unde primeau ce li se cuvenea. Chiar circula o vorba prin sat,unde lumea spunea, ca vecinii caminului aveau tot timpul gard nou. Era ceva normal. Stateam odata de vorba cu cineva cunoscut si comentam cele ce se petreceau duminica de duminica. Acea persoana imi spunea ca atunci  cind aveal loc batai ,principalele motive erau legate de pamint(cositul din tarlaua vecinului,intratul cu animalele pe terenul vecinului )si cite si mai cite alte motive care-si gaseau ''rezolvarea'' prin forta. Imi spunea acea persoana care asistase de mai multe ori la batai ca atunci cind lucrurile se inflamau,protagonistii'' sareau la gard, smulgind sipci din el ,dupa care se trecea la ''fapte''. In ziua urmatoare,''eroii''erau prezenti  la postul de Militie din comuna,unde aelegeau cu amenzi destul de consistente.Tot ce va spun se petreceau in anii '80. Pe undeva era de inteles,marea lor majoritate fiind absolventi de opt clase si alea trase de ''coada''. Socrul meu avea o vorba! Zicea el: mai ginere,rustiorenii sint cei mai prosti oameni de pe valea Sieului!  Pe la sfirsitul anilor '80 sotia s-a transferat la o scoala din Bistrita, scapind de naveta. Se intilnea prin oras cu multe femei,care mergeau la Bistrita cu cas de oaie,smintina si brinza(tot de oaie), a caror copii au fost la ea in clasa. Multe (foste eleve) erau deja casatorite si cu copii, care la rindul lor erau elevi .Povesteau ce se mai intimplase prin sat, dupa ce se transferase la oras. Sotia-mi spunea  ca multe nu s-au schimbat pe acolo,multi  raminind tot asa cum ii cunoscuse si atunci cind inca mai era acolo. O singura data am fost la o nunta in acel sat. Credeti-ma c-am fost,atit eu cit si sotia, foarte dezamagiti de cele vazute si auzite. N-am mai fost pe acolo de citeva zeci de ani.

Editat Septembrie 7, 2018 de GEO 53 BN

[GEO 53 BN]

Salutare prieteni!

Azi o sa va povestesc o ''scena'' hazlie la care am asistat nu numai eu  ci si vecinii de scara de la alte blocuri.

Era in vara anului '83, eu proaspat mutat in apartamentul pe care-l primisem de la primarie. Fiind cald ,geamul de la bucatarie era in permanenta deschis, inchizindu-l doar noaptea cind tintarii nu ne dadeau pace. Am auzit niste injuraturi si sunete pe care le auzeam doar  in filmele cu Bruce Lee,care la acea vreme, circulau prin oras, posesorii de videocasetofoane facind bani grasi  de pe urma celor care vroiau sa vada filme cu batai.

Am iesit la geam si am vazut  trei persoane care ''discutau'' pe un ton cit se poate de ridicat. Pe unul dintre ei il cunosteam, stind pe scara vecina,la parter. Era cunoscut ca betivanoc si scandalagiu notoriu, luindu-se  atit de barbati cit si de femei. De cele mai multe ori, din agresor devenea victima, ''servind '' cite-o bataie zdravana. Militienii erau vazuti frecvent prin zona,semn ca vecinul avuse vre-o altercatie ci cineva.

''Discutia'' se purta pe un ton ridicat,vecinul avind gura mare. Cei doi  incercau sa-l domoleasca dar fara nici un rezultat. Dupa mai multe injuraturi si amenintari din amindoua partile,cei doi au dat sa plece,vazind ca nu pot ajunge la nici un rezultat cu scandalagiul. Vazind ca cei doi vor sa plece,vecinul si-a luat avint si a incercat o ''figura'' made Bruce Lee. Cel vizat s-a ferit ,agresorul luind o trinta, pe aleea betonata, de toata frumusetea. S-a ridicat si a incercat aceeasi figura de data aceea scotind sunete ca-n filmele cu batai. La fel, cel vizat, s-a ferit, ''Bruce Lee-ul de Bistrita'',  servind o alta trinta. A incercat de mai multe ori sa-i ''doboare'' pe cei doi, dar fara rezultat,acestia ferindu-se. Dupa mai multe incercari de ai dobori pe cei doi, agresorul a renuntat, alegindu-se cu julituri si pantalonii rupti de la contactul cu betonul  nefinisat. De fapt el se batuse singur, cei doi, doar ajutindu-l (ferindu-se)sa ia ''contact'' cu betonul. Tot el  se purta de parca i-ar fi batut pe cei doi, mergind ''incordat''  ca un cocos care iesise invingator, dintr-o inclestare cu un rival. Pantalonii rupti,el plin de julituri,''spuneau'' altceva. A stat o vreme in fata scarii injurind pe cei doi care erau demult dusi . Dupa ce s-a ''racorit'' a intrat in casa.

Scena la care am asistat a fost de toata frumusetea. Ca si mine au mai fost si vecinii de la alte scari care au asistat la ''batalie''. Rideau si comentau cum au decurs ''ostilitatile''.

 

Editat Septembrie 8, 2018 de GEO 53 BN

[franzm]

Am zis undeva mai înainte ca aveam la scoala generala un fel de magazie unde erau depozitate materialele pentru un viitor laborator de fizica. Aceasta magazie era în acelasi corp de cladire cu sala noastra de clasa. Era o cladire lunga, lânga terenul vecin cu scoala.

La sat era obiceiul ca, între cladire si limita terenului, sa existe o fâsie de ca 1-2 metri ca sa aiba proprietarul acces la partea din spate a cladirii fara sa fie nevoit sa intre pe terenul vecinului. Atât salile de clasa cât si magazia aveau geamuri ce dadeau spre terenul învecinat.

Împreuna cu înca un coleg, vecin si prieten bun din cea mai frageda tinerete, aveam obiceiul sa sarim pe fereastra spre fâsie si sa intram tot prin fereastra în magazia cu materiale de fizica. Acolo petreceam u buna parte din pauze.

Cum soneria scolii era cam anemica si dascalii obisnuiau sa întârzie la ore, colegii ramasi în clasa aveau obiceiul sa ne anunte când plecau dascalii din cancelarie spre clasa noastra: "Franz (sau Viorel, dupa caz), vezi ma, ca vine!".

Prin geamurile ce dadeau în curtea scolii se vedea cancelaria. Usa clasei noastre, împreuna ce cea a clasei vecine si intrarea în pivnita si în podul cladirii dadeau în aceeasi scara.

Într-o zi, pe când eram iara "în laborator", dascalita de istorie-geografie a întârziat cu mult peste sfertul academic. Era diriginta la clasa care-si avea salasul în sala vecina si a prelungit oleaca ora de dirigentie. Colegii n-au stiut acest lucru iar pândarul de seviciu n-a urmarit usa clasei vecine, usa ce se afla fata în fata cu usa clasei noastre. Asa ca iasa doamna din clasa vecina, face trei-patru pasi pâna la clasa noastra, deschide usa si îi sperie ca lumea pe colegi. Astie se retrag în fuga mare în banci, numai unul da sa închida geamul dinspre ograda vecinului. Doamna i-o ia înainte, scoate capul pe fereastra si striga: "Frant, vezi ca am venit". Împreuna cu colegul am luat-o la fuga, am dat ocolul cladirii si am intrat pe usa. Chipurile am fost sa bem apa. Doamna nu ne-a contrazis. Desi stia ca-mi petrec mare parte din timpul liber în acea magazie. Stia ca, atâta timp cât suntem acolo, nu facem alte prostii.

 

Editat Septembrie 8, 2018 de franzm
adaugat litera lipsa.

[GEO 53 BN]

Salutare prieteni!

Va povesteam intr-un topic ca nu departe de noi era o ulicioara destul de abrupta,unde iarna ne dadeam cu sania, cind baietii cei mai mari nu erau la sanius. De unde porneam cu saniile si pina in vale,erau cam 300-350m, un drum destul de lung pe care prindeam viteze serioase. Chiar jos ,peste vale era un pod  de lemn fara balustrade si ingust cit sa poata trece o caruta incarcata.Deoparte si de alta a podului erau  santuri prin care scurgea apa atunci cind ploua. Cum pe ulicioara aceea circulau, vara, carute incarcate ba cu lemne ,ba cu fin pentru animale,iarna pe acolo circulau sanii care aduceau de la padure lemne de foc. Saniile incarcate  tasau bine zapada de pe drum. De aceea oamenii evitau, daca se putea,sa circule cu atelajele pe acolo. Fiind in vacanta de iarna,aproape toata ziua eram călări pe sanie. Tata-mi facuse la atelierul mecanic o sanie cu talpicile din teava cam de vreo 25mm,inalta de vreo 35cm Dupa ce rugina s-a dus de pe talpici ,teava devenind lucioasa,sania aluneca pe derdelus de mama focului. Singura problema era, ca sania avind talpicile din teava, era destul de greu de cirmuit de multe ori mergind unde vroia ea . Apoi daca incercam sa viram brusc, derapam  dindu-ne de cele mai multe ori,de-a berbeleacul ca ''bostanii''. Cit era ziua de mare numai asta faceam,ne dadeam cu sania. Intr-o zi  am urcat impreuna cu un prieten bun,pina la punctul de start. Zapada pe ulicioara era ca sticla de lucioasa. Ne si vedeam coborind cu viteza mare la vale. Ne-am indesat bine caciulile pe cap si am pornit la vale. In scurt timp am prins o viteza serioasa,apropiindu-ne vertiginos de podetul de peste vale. Chiar jos aproape de  podet drumul nu era foarte neted,din loc in loc fiind si urme de vite care ingheatsera cind se lasase gerul. La viteza cu care ne apropiam de podet,era imposibil sa strunim si sa putem tine directia . Ajunsi in zona cu denivelari am inceput a derapa in toate partile,sania luind-o direct spre un capat al podetului. Am zburat de pe sanie in vale oprindu-ne in malul celalalt. Noroc ca valea era inghetata bocna ,nivelul ghetii fiind destul de mare. Caciulie ne zburasera din cap  cu toate ca le infundase-m cit am putut de bine. Ne-am ridicat pipaindu-ne daca n-am patit ceva. Eram teferi avind doar niste julituri si cucuie in cap. Am continuat sa ne dam cu sania dar fara sa urcam pina-n virf, luind cu noi si niste bucati de lemne mai grosute si destul de lungi cu care sa frinam cind vedeam ca se ingroasa gluma.

I-am povestit lui tata ce-am patit sania ,neputind sa o strunim. A doua zi tata a dus sania la atelierul mecanic unde cei de acolo au sudat pe talpici niste bucati de corniere,copiind curbura din fata a talpicilor.

 

Editat Septembrie 9, 2018 de GEO 53 BN

[flomar60]

Acum 2 ore, GEO 53 BN a spus:

....A doua zi tata a dus sania la atelierul mecanic unde cei de acolo au sudat pe talpici niste bucati de corniere,copiind curbura din fata a talpicilor.

 

   Eram in clasa a 2-a....1968....pe vremea aceea aveam,aici in Segarcea, o strada numita Dealul Viilor....pana sa ajunga pe respectivul deal ,strada traversa o vale cu aprox,10% panta pe o lungime de 350m apoi o curba usoara la dreapta,inca 100m si o curba la 90 grade la stanga...invatatorul nostru ne-a propus un concurs de saniute...era inainte de vacanta de iarna iar strada respectiva era ghiata sticla in urma unui polei si apoi -20 grade...eu aveam sanie facuta de tata cu talpici din cornier...singura dintre cei 10 participanti...toti ceilalti aveau sanii cu talpici din teava...in final am ramas doar eu si un coleg cu sanie cu talpici din teava....si m-a luat la testul final!!...analizand situatia s-a ajuns la concluzia ca sania cu talpici din teava este mai bine si mai usor manevrabila decat cea cu talpici din cornier...pe mine asta nu m-a incalzit cu nimic!...mi-a fost asa un necaz!!

[doru3160]

Asa stiu si eu...am avut ambele modele, dar o preferam pe cea cu teava  pt ca prindea viteza mai repede si mai mare, plus ca in viraje nu derapa.E valabil doar pe partie batatorita.La zapada afanata, era mai buna cea cu cornier...cea cu teava se infunda in zapada si se autofrana.

[Ion_Bumbu]

Eu am avut saniuta cu talpici din lemn de par, cioplite si finsate cu sticla de bunicul.

Nu prea aveam pirtie cu zapada inghetata, pe zapada batatorita si pe afinata era bestiala, pe inghetata...mergea ca pionierii " tot inainte".

Talpicile erau aproape ca la un schiu de late si saniuta era foarte joasa, cred ca avea 10-15cm inaltime, proiectul lui bunicu.

Mergea mai repede si mai departe decit cele facute de timplari de meserie sau din profile de fier.

Bunicul spunea ca secretul statea in lemnul de par care aluneca foarte bine pe zapada, basca o mai dadeam si eu cu ceara de schiuri in caz ca se anunta o "compettie".

[GEO 53 BN]

Acum 3 ore, Ion_Bumbu a spus:

Eu am avut saniuta cu talpici din lemn de par, cioplite si finsate cu sticla de bunicul.

Nu prea aveam pirtie cu zapada inghetata, pe zapada batatorita si pe afinata era bestiala, pe inghetata...mergea ca pionierii " tot inainte".

Talpicile erau aproape ca la un schiu de late si saniuta era foarte joasa, cred ca avea 10-15cm inaltime, proiectul lui bunicu.

Mergea mai repede si mai departe decit cele facute de timplari de meserie sau din profile de fier.

Bunicul spunea ca secretul statea in lemnul de par care aluneca foarte bine pe zapada, basca o mai dadeam si eu cu ceara de schiuri in caz ca se anunta o "compettie".

Cu o astfel de sanie era gata sa ramin fara ochiul sting,cind m-am rasturnat dind intr-un musuroi facut in jurul firelor de porumb. Cei drept si eu am fost de vina,punindu-mi caciula sub piept ca sa sa vad pe unde merg. Dupa accident n-am mai dat caciula jos din cap. Iarna aceea sa incheiat fara prezenta mea pe derdelus.

Editat Septembrie 9, 2018 de GEO 53 BN