Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Ati purtat bască....sau ce vă mai amintiți din copilărie ?


Postări Recomandate

Salutare colegi!

Tata,fie iertat, ne povestea, citeodata,  cite nazdravanii facuse, cind era copil. Dupa cite ne povestea, era ''cuminte'' din cale afara.

In anii aceia legatul viei se facea, nu cu sfoara, ci cu coaja de tei ,mai rezistenta decit sfoara de cumparat ,care era destul de scumpa.

Intr-o primavara bunicu lui tata(strabunicul meu) la luat cu el sa mearga in padure dupa coaje de tei. Va povesteam intr-un post,de patania pe care o avusem, atunci cind fiind cu vitele la pascut in padure,seara am incercat sa iesim din padure prin alt loc decit cel stiut de noi,nimerind  intr-o vale strajuita de o parte si de cealalta de maluri aburupe si cu desis aproape de nestrabatut. Valea era plina de trestie mult mai inalta decit noi. Locul respectiv era numit ''Pestera''.

Tata impreuna cu bunicul sau ,au pornit spre padure la ''recoltat'' coaja de tei, teii crescind deasupra,pe maluri. Spunea tata, ca bunicul sau,dadea cu securea in partea de jos al tulpinii desprinzind coaja ,apoi facea doua taieturi  pe verticala desprinzind coaja cit s-o poata prinde cu mina. Apuca coaja desprinsa si tragaind de ea ,aceasta se desprindea pina sus,unde, pe masura ce se desprindea se tot ingusta,putind astfel s-o rupa.

Tata de ,felul lui,era mereu pus pe tot felul de nazdravanii. Ce s-a gindit el.  Cum sa faca sa-l pacaleasca pe bunicul sau si sa cada? Deja recoltasera suficienta coaja si se se pregateau sa ia legaturile la spinare si sa plece acasa. A apucat coaja ,a tras de ea pina cind a ajuns sus,smucind  de mai multe ori ,nu foarte tare, ca sa nu se rupa. Bunicul sau , vazindu-l ca se tot cazneste sa rupa coaja,l-a intrebat ce s-a intimpla. Tata i-a spus ca ca nu reuseste  sa rupa coaja. Atunci batrinul ,cam suparat, a mers sa vada de ce nu se rupe coaja. A apucat coaja tragind mai tare. In acel moment coaja sa rupt batrinul cazind  si rostogolindu-se  in ripa abrupta ,oprindu-se in niste tufisuri. S-a ridicat de acolo si cu greu a iesit la mal,bestelindu-l in fel si chip. Tata stiind ce-l asteapta, s-a retras  mai departe de el, ca sa nu-l prinda si sa-i dea citeva citeva scatoalce. Dupa ce la facut in fel si chip, batrinul s-a apucat de  pregatit legaturile si sa plece acasa. A incercat sa ia lagatura in spate,dar fiind destul de grea,l-a chemat pe tata, sa-l ajute sa o ia in spate. Tata stiind ce-l asteapta,i-a spus ca nu nu se duce pentru ca stie ca o sal bata. Dupa multe parlamentari ,batrinul i-a promis ca nu o sa-l bata. Destul de sceptic,tata s-a dus si la ajutat sa ridice in spate legatura. Apoi a luat si el legatura in spate. Tot drumul pina acasa,bunicul sau l-a bestelit,amintindu-i ca putea sa-si rupa ceva cazind in ripa. Tata si-a cerut scuze de la batrin,promitindu-i ca n-o sa mai faca niciodata asa ceva. Tot drumul, batrinul i-a facut reprosuri,peste reprosuri. Ajunsi acasa, bunica a aflat ce facuse odrasla in padure, incercind sa-i traga o mama de bataie. Tata, iute de picior a luat-o la fuga mergind  acasa doar seara cind se inserase bine. A luat citeva palme de la bunica, interzicindui-se sa mai iasa din curte.In ziua urmatoarea tata a plecat la joaca cu ceilalti copii,neluind in seama interdictia de a iesi din curte. Spunea tata,ca nu era zi, sa nu ia cite-o bataie de la bunica, pentru tot felul de nazdravanii, pe care le facea, cit era ziua de mare.

Inclin sa cred ca l-am mostenit pe tata. Nici eu n-am fost usa de biserica!

 

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu
3 hours ago, Ion_Bumbu said:

Si mai avea tupeul sa va si bontaneasca dupa cit de "cuminte" a fost???

:d

Pai cum sa n-o iau in freza, cind faceam prostii peste  prostii?  Dupa cite prostii am facut, n-am primit cit mi s-ar fi cuvenit! Sora mea, care era muuuuult mai cuminte decit mine ce ma mai scutea de cite-o ''dripăleală'',nedindu-ma in ''gît'' la ai mei.  Cind am ajuns matur, ii povesteam tatalui meu. cite prostii facusem cind eram copil,fara ca el sa stie! Cum tata lucra la mina,mama(fie iertata) era cea care ma ''chefelea'',dar ca orice mama ,dadea cu mila.

 

42 minutes ago, eugenius said:

 

Bunica avea o vorbă "Baba frumoasă și copil cuminte nu ai să vezi"

Mare dreptate avea bunica ta! Parca, Ion Creanga spunea: ''Pielea rea si răpănoasă ,ori o bate ori o lasă''

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu

Sa va povestesc si eu una:

-Nu plecasem inca la scoala,aveam 6 ani....aveam ,in curte un cais batran cu trunchiul f. aproape de acoperisul casei -din tigla!- iar crengile periau practic tigla....imi placea sa ma urc in cais,de acolo pe acoperis si apoi ,reusita suprema,pe coama casei!....o inaltime de aproape 8m fata de pamant....ma ridicam in picioare pe coama si mi se parea ca zbor!...pe strada ,trecatorii se inchinau cand ma vedeau si strigau la mine sa cobor de acolo,cum era si firesc eu nu-i bagam in seama!...aveam un radio Darclee in casa pe care il dadeam la maximum ca sa aud ora exacta...asa pentru ca la ora 16.00 fix , tata venea de la munca si era bai mare daca ma gasea pe casa!...intr-o zi furat de peisaj-trecusera cateva avioane peste localitate si lasasera acea dara de condens in atmosfera!-am uitat de ora respectiva...si,vine tata si ma gaseste pe casa!!....cu o voce foarte calma ma atentioneaza sa cobor de acolo...eu,cand l-am vazut,am inghetat! ...Tata, lasa-ma sa ma dau jos pe unde ma urcai!..Nu, vino la marginea stresinii si iti dai drumul in bratele mele!...de unde nu aveam nici o frica , m-a apucat o spaima!....am facut ca el, mi-am dat drumul,m-a prins si m-a pus jos din brate...si mi-a trantit o palma la cur de-am zis ca ma lasa fara oase!...a fost singura lovitura pe care am primit-o in schimb ,injuraturi cu carul...si morala ore intregi pana la culcare!...in toamna respectiva a si taiat caisul...si facea niste caise mari si dulci....

Link spre comentariu
28 minutes ago, flomar60 said:

Sa va povestesc si eu una:

-Nu plecasem inca la scoala,aveam 6 ani....aveam ,in curte un cais batran cu trunchiul f. aproape de acoperisul casei -din tigla!- iar crengile periau practic tigla....imi placea sa ma urc in cais,de acolo pe acoperis si apoi ,reusita suprema,pe coama casei!....o inaltime de aproape 8m fata de pamant....ma ridicam in picioare pe coama si mi se parea ca zbor!...pe strada ,trecatorii se inchinau cand ma vedeau si strigau la mine sa cobor de acolo,cum era si firesc eu nu-i bagam in seama!...aveam un radio Darclee in casa pe care il dadeam la maximum ca sa aud ora exacta...asa pentru ca la ora 16.00 fix , tata venea de la munca si era bai mare daca ma gasea pe casa!...intr-o zi furat de peisaj-trecusera cateva avioane peste localitate si lasasera acea dara de condens in atmosfera!-am uitat de ora respectiva...si,vine tata si ma gaseste pe casa!!....cu o voce foarte calma ma atentioneaza sa cobor de acolo...eu,cand l-am vazut,am inghetat! ...Tata, lasa-ma sa ma dau jos pe unde ma urcai!..Nu, vino la marginea stresinii si iti dai drumul in bratele mele!...de unde nu aveam nici o frica , m-a apucat o spaima!....am facut ca el, mi-am dat drumul,m-a prins si m-a pus jos din brate...si mi-a trantit o palma la cur de-am zis ca ma lasa fara oase!...a fost singura lovitura pe care am primit-o in schimb ,injuraturi cu carul...si morala ore intregi pana la culcare!...in toamna respectiva a si taiat caisul...si facea niste caise mari si dulci....

Dupa cite  prostii am facut,ma si mir ca n-am patit ceva mai serios. Acum, n-as mai face asa ceva nici sa ma plateasca cineva in aur!   Miini,picioare scrintite,taiaturi in sticla la picioare,spini in picioare,julituri,genunchi beliți, am avut cu duiumul. Am avut bafta porcului ca nu mi-am rupt miinile sau picioarele!

Cu doua saptamini inainte de a incepe scoala, aveam interdictie de a iesi din curte,trebuind sa mi se videce ranile de la picioare si miini. Era cea mai crunta pedeapsa,sa nu pot merge la joaca cu copii!

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu

Și alta:                                                             - aveam 9 ani... în vacanta de vara... mama ștergea geamurile casei... în acele vremuri se utiliza petrolul lampant și hârtia de ziar... ieșeau niște geamuri foarte curate dar, 2 zile mirosea în casa numai a gaz!... subsemnatul vine grăbit de la joaca, rupt de sete, întru în camera, găsesc o sticla verde de bere cu apa în ea și trag cu sete o dusca!... pana sa ma prind ca e gaz, am înghițit mai mult de 50ml de gaz!.. mama era în alta camera și nu a văzut faza.... instant mi s-a făcut rău și m-am pus în pat... biata mama m-a găsit după vreo ora în pat, ma cauta sa vin la masa... nu i-am spus ce făcusem de frica!... a lăsat toată treaba și m-a vegheat toată ziua și o mare parte din noapte pana mi-am revenit... din ora în ora vomam...nu și-a explicat niciodată de unde am avut acea stare de rău!  Târziu, la vârsta adulta i-am povestit în amănunt ce a fost atunci... și tot m-a boscorodit un pic... 

Link spre comentariu

Salutare colegi!

Astazi o alta poveste spusa de tata cind era copil.

In apropiere bunicilor erau citeva familii care aveau copii cu virsta apropiata de a tatalui meu. Tata ne povestea ca doar atunci cind avea treaba,nu era la joaca. Avea citiva ''ortaci'' cam de aceeasi virsta cu el,cu care se juca. Unul dintre ei,Toma care era mai mare decit tata cu doi ani,era capul tuturor  rautatilor. Ne povestea tata ca intr-o primavara cind se incalzise iar noroiul se zvintase cit de cit,Toma le spuse ,sa mearga pe linga vale,ca poate vor gasi bani. Spunea tata ca in urma cu citeva zile cineva  aflase o suta de lei pe carare. Asa ca s-au asezat unul dupa altul si cu miinile impreunate  spunind: ''Doamne dă sa aflăm o suta de lei''. L-am intrebat pe tata daca au gasit vreodata bani. Tata mi-a spus: Du-te veziti de treaba! Inafara de cite-o moneda de citiva bani, altceva n-am gasit.

O alta poveste spusa de tata cu aceleasi personaje. Intr-o primavara vine Toma si le spune ca mama-sa puse oua sub o closca si ca din toate ouale, doar din trei nu iesisera pui. Ce se gindise Toma? Sa ia ouale si sa mearga la pravalia din sat,la Rigman,evreul si sa cumpere pe ouale clocite, tigari. Zis si facut. Ia Toma ouale, le pune intr-un ''jolj''(batista) si apoi se duc toti la pravalie. Intra toti in pravalie ,evreul intrebindu-i ce le trebuie. Toma ii spune ca tatal sau la trimis sa cumpere tigari pe trei oua. Desface Rigman batista si se uita la ele,si-si da seama ca sint oua clocite.  Ia batista cu oua si apoi incet, incet se apropie de  usita prin care intra si iesea de dupa tejghea. Ceilalti cind au vazut ca Rigman are intentia de a iesi de dupa tejghea au iesit din pravalie. Toma incepuse sa dea in ''marsarier'' si el. Ajuns la usita , evreul  o ia la fuga dupa Toma,care intre timp ajunse la usa. Iesind din pravalie cu ouale in batista ,ia ouale si le arunca dupa Toma,un ou nimerindu-l in spate. Spunea tata ca atunci cind s-au spart ouale a navalit o duhoare de s-au apucat toti de  ''varsat''. Putea dupa Toma de nu puteai sa respiri,''opintindu-se'' des. Au plecat acasa,Toma spalindu-si camasa si punind-o la uscat. Spunea tata, ca ,citeva zile au ramas cu putoarea in nas,venindu-i sa ''dea la rațe''. Citeva zile mai tirziu,tatal lui Toma,mergind la pravalie,Rigman i-a spus ca facuse Toma. Cind a ajuns acasa, la luat pe Toma la ''dripălit'',spunindu-i ca l-a facut de ris. Spunea tata, ca Toma, striga ca din ''gura de sarpe'' jurindu-se ca nu se va mai intimpla  niciodata,numai sa nu-l mai bata. Dupa citeva zile uita  ce promise,apucindu-se iar de tot felul de ''blăstămătii''. Spunea tata, ca fiind cel mai mare dintre copii(fratele si surorile lui) el,pe linga Toma, era ingeras,cu toate ca nu era zi lasata de dumnezeu sa nu i-a cel putin o bataie de la ai lui.

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu

Salutare colegi!

Azi o sa va relatez o alta nazdravanie a lui Toma,tata ,si un alt ''ortac'', Avram, fiind partasi.

 Intr-o zi de toamna ,Toma, le spune celor doi ''ortaci'', ca in șură,tatal lui avea o cadă in care tatal sau o umpluse cu prune urmind ca atunci cind vor termina de fermentat,sa faca tuica. Toma, fiind curios ce gust are zeama rezultata din fermentarea prunelor, a luat o tulpina de  trestie si facind o gaura in ''podul''(cojile de prune adunate sus). A tras prin bucata de trestie zeama de prune,parindui-se ca are gust de tuica. Tatal sau vazind gaura in ''podul'' din cada a astupat-o cu lut ca sa nu se evapore alcoolul din cada. Toma a mai facut si alte gauri, acestea fiind prompt astupate de catre tatal lui. Intr-o zi, cind parintii lui Toma nu erau acasa,fiind dusi la cimp sa aduca acasa finul  cu caruta, Toma le spuse ca s-a gindit cum sa faca sa ia zeama fara ca sa fie nevoit sa faca gauri in ''pod''. Ca atare ,Toma s-a gindit sa scoata dopul de la baza căzii si sa lase sa curga intr-o cana,scotind dopul(dugău i se spune in Salaj )apoi dupa umplerea canii sa puna dopul la loc. Tata tinea cana(finjia pe la noi prin Salaj) ,iar Toma cu un ciocan,batea in dop, in lateral, ca sa se miste suficient de mult incit zeama sa curga incet.  La un moment dopul a tisnit cu putere,ajungind intre niste snopi de porumb(tulheni). Toma a incercat sa impiedice zeama sa curga pe jos,punind mina peste gaura. Tata gasind dopul i l-a dat lui Toma ,crezind ca va reusi sa fixeze dopul. Presiunea fiind mare(cada avind capacitatea de 10 măji,1000 de kg) n-au reusit  sa puna dopul. Dupa citeva incercari Toma & company au  abandonat  totul ,tata si Avram fugind acasa,facind pe nevinovatii,iar Toma ascunzindu-se in tarlaua de porumb de pe linga casa. Seara, cind parintii lui Toma au ajuns acasa,tatal lui a descoperit dezastrul. L-a cautat peste tot fara nici  o sansa sa-l gaseasca. Spunea tata, ca-l auzea, de acasa, pe tata lui Toma strigind: Tomă,hai acasa si pune capul pe taietor sa ti-l tai cu securea!

Toma a stat toata noaptea ascuns in porumb,mai  tirziu urcindu-se in podul grajdului,afara fiind frig. Dimineata, tatal lui Toma s-a dus sa dea fin jos din podul grajdului, pentru vite, acolo gasindu-l pe Toma dormind. Spunea,  tata,  ca Toma a luat o mama de bataie,de la tatal lui, sora cu moartea. Zbiera saracu Toma ca din gura de sarpe. Bunicii mei, auzind harmalaia, au iesit sa vada ce se intimpla. Imediat au fost pusi la curent cu ce facuse Toma. Tata, se facea ca ploua, facind pe nevinovatul. Luat la intrebari ,tata a recunoscut  ca si el a fost de fata  cind Toma a scos dopul de la cadă. Drept urmare si tata a luat o mama de bataie de la ai lui, interzicindui-se sa iasa din curte. Bine-nteles ca nu s-a putut rabda sa nu evadeze de acasa, mergind la joaca.

Tata spunea, ca si el era neastimparat ,dar Toma il depasea  pe departe.

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu

Printr-a saptea, am gasit in curtea scolii un cui din ala pt tabla cu floarea lata. Neavand alta ocupatie in pauza aia, am inceput sa-l arunc in sus si sa-l prind in gura. O data, de doua, de trei, de patru ori...a cincea sau a sasea oara, cuiul  a prins direct traseul esofagului fara sa-l atinga si asa l-am inghitit. Speriat, am fugit acasa (stateam la 3 min de scoala) si i-am zis mamei ce facusem. Mama si mai speriata, a chemat salvarea si m-a dus val vartej la spital. Acolo, mi-au facut radiografie sa vada unde ajunsese cuiul, dar n-au dat de el pe radiografie. Dr. ala i-a zis mamei ca am facut misto de toata lumea, dar eu cu lacrimi in ochi, ma juram ca am inghitit cuiul. Neavand altceva de zis sau de facut, dr. i-a zis mamei ca in seara aia sa-mi faca o mancare de praz  (ca ala, zicea el, contine multe fibre si invaluie cuiul sa nu ma afecteze) si sa o mananc cu cat mai multa paine. Asa a facut mama si-n seara aia am infulecat o cratita intreaga cu mancare de praz si o paine intreaga de frica, de facusem o burta de popa de cartier. M-am culcat, iar dimineata am mers la wc si dupa ce am tras apa, am gasit in vasul wc cuiul negru. (era lucios cand il inghitisem, dar sucul gastric l-a oxidat). De bucurie, am bagat mana in wc, am scos cuiul si i l-am aratat parintilor. Sigur, ai mei nu dormisera toata noaptea, au stat cu ochii pe mine si  mana pe telefon sa sune la ambulanta daca era ceva...dar, am avut noroc.  

Cum zicea bunica: drac mort si rata inecata n-ai sa vezi!! (sau alta vorba din studentie: rata rosie pe burta si studenta ne...machiata, nu gasesti!)

Link spre comentariu
1 hour ago, Untold said:

Printr-a saptea, am gasit in curtea scolii un cui din ala pt tabla cu floarea lata. Neavand alta ocupatie in pauza aia, am inceput sa-l arunc in sus si sa-l prind in gura. O data, de doua, de trei, de patru ori...a cincea sau a sasea oara, cuiul  a prins direct traseul esofagului fara sa-l atinga si asa l-am inghitit. Speriat, am fugit acasa (stateam la 3 min de scoala) si i-am zis mamei ce facusem. Mama si mai speriata, a chemat salvarea si m-a dus val vartej la spital. Acolo, mi-au facut radiografie sa vada unde ajunsese cuiul, dar n-au dat de el pe radiografie. Dr. ala i-a zis mamei ca am facut misto de toata lumea, dar eu cu lacrimi in ochi, ma juram ca am inghitit cuiul. Neavand altceva de zis sau de facut, dr. i-a zis mamei ca in seara aia sa-mi faca o mancare de praz  (ca ala, zicea el, contine multe fibre si invaluie cuiul sa nu ma afecteze) si sa o mananc cu cat mai multa paine. Asa a facut mama si-n seara aia am infulecat o cratita intreaga cu mancare de praz si o paine intreaga de frica, de facusem o burta de popa de cartier. M-am culcat, iar dimineata am mers la wc si dupa ce am tras apa, am gasit in vasul wc cuiul negru. (era lucios cand il inghitisem, dar sucul gastric l-a oxidat). De bucurie, am bagat mana in wc, am scos cuiul si i l-am aratat parintilor. Sigur, ai mei nu dormisera toata noaptea, au stat cu ochii pe mine si  mana pe telefon sa sune la ambulanta daca era ceva...dar, am avut noroc.  

Cum zicea bunica: drac mort si rata inecata n-ai sa vezi!! (sau alta vorba din studentie: rata rosie pe burta si studenta ne...machiata, nu gasesti!)

Eu am inghitit trei monede din alama, de 1ban si 3 bani jucindu-ma cu ele. Asta era prin anul 1962 parca. Le bagam im gura si incercam sa le intorc cu limba. La un moment dat le-am inghitit,fara sa vreau. Nu va spun ce spaima am tras. N-am spus nimanui ce am patit. Sigur le-am eliminat fara sa stiu,cu toate ca ma uitam in budă sa vad ca daca au iesit pe partea ''cealalta''.

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu

Salutare colegi!

Azi o alta poveste aflata de la tata.

Tata avea patru surori si un frate. Tata spunea ca fratele sau,era foarte calm,ascultator,care nu iesea din vorba bunicii, sub nici o forma. La fel era si o sora care semana perfect cu fratele lui. In schimb surorile celelalte si bine-nteles  tata,  erau niste femei autoritare care hotarau, ce si cum trebuie facute anumite lucruri. Barbatii lor erau niste oameni relativ calmi  si foarte harnici cu mici exceptii.

Intr-o iarna, spre seara,bunica la trimis pe fratele lui tata, sa aduca lemne de afara. Tata, pus pe sotii,s-a ascuns dupa usa in camera prin care se intra-n casa,asteptind  ca fratele lui sa vina cu lemnele. Cind fratele lui a intrat in casa tata i-a sarit in spate. Fratele sau a scapat lemnele din brate si a zbierat odata de s-au speriat toti ai casei. Bunica a iesit val virtej din bucatarie sa vada ce s-a intimplat. Tata era afara si ridea de fratele lui. Bunica a pus mina pe o bucata de lemn, aruncind-o dupa el. Tata a luat-o la fuga de frica sa nu puna mina pe el. A stat ascuns in șură pina seara tirziu ,cind deja se inpotase bine de tot. Bunica iesea  periodic afara chemindu-l in casa. Bunicu lui tata, stia unde era ascuns tata dar nu l-a divulgat. Spunea tata ca bunicul sau il indragea mult ,el,tata, fiind cel mai mare dintre nepotii si nepoatele lui . Tirziu,  bunicul lui vazind ca bunica deja se mai  ''inmuiase'' am mers in șură si si-a chemat nepotul sa manince de cina. Cu o figura spasita,a intrat in casa. Bunica l-a luat la bestelit, hotarita sa-i dea  citeva scatoalce. Bunicu-l sau i-a luat apararea ,certindu-l ,asa ,de forma , in fata bunicii. Mai spunea tata ca o sora de-a lui era foarte ''sensibila'' ,plingind din te miri ce. Spunea ca era suficient sa te strimbi la ea, ca se si apuca de plins. Tata, spunea, ca a luat o multa bataie doar pentru ca se strimbase la sora-sa . Apoi a luat bataie si pentru ca disparea de acasa fara acordul  bunicii. Singurul care-i lua apararea fiind bunicul sau.

Bunicul sau, in tinerete, a plecat in America sa lucreze in mină. A lucrat pina prin 1935(parca), cind venise cu o gramada de bani(dolari).  Spunea  tata, ca batrinul ar fi ascuns banii undeva,fara ca cineva sa stie unde. A murit prin '50 fara sa divulge unde ascunse banii. Toti ai casei s-au mobilizat sa gaseasca banii,cautind peste tot pe unde baniau ca ar fi ascunsi, dar fara folos. Spunea tata ca  atunci cind il intreba de bani ,batrinul se incrunta,spunindu-i sa nu-l intereseaze unde sint banii. De altfel, batrinu le dadea bani  atunci cind trebuia cumparat ceva care depasea posibilitatile  financiare ale buniclor mei.

Toate astea le-am aflat de la tata,bine-nteles, fiind intarite de bunicii mei.  Acum vreo 4 ani am aflat de la sora de-a lui tata,mutata-n Arad pe la inceputul aniilor,'70 ca in Arad s-a mutat o femeie  venita din America cu numele de fata al bunicilor mei. Matusa a aflat unde-si construise o casa  facindu-i o vizita . Femeia respectiva a fost foarte rece cu ea, spunindu-i ca nu stie sa aiba rude. Numele nostru de familie este un nume destul de rar intilnit,toti cei care poarta numele respectiv, fiind neamuri. Dupa cite spunea tata, stră,stră, ,stramosii nostrii ajungind pe meleagurile noastre prin anii 1400,cind pe actuala locatie unde este satul nostru,paminturile fiind a unui om foarte bogat care stapinea toate paminturile din zona. De fapt se stie ca dupa Zalau, comuna Chiesd, are cea mai mare suprafata. Ma bate gindul sa ma duc la noi in sat si sa studiez documentele de la biserica,pentru a afla mai multe despre origine noastra. Fiul meu mi-a sugerat sa facem asta. Acum, pensionar fiind,am timp gîrlă, sa ma edific. Indiferent unde este intilnit numele nostru,purtatorii numelui sint urmasii mosilor,stramosilor noastri care-au ajuns acolo unde satul se numeste Chiesd.La fel si cei care initial au avut numelede Tuser ,shimbuindu-si,numele prin casatorie

Povestind de multe ori cu tata,am aflat ca stra,strabunica lui tata, spunea ca stra,stra,stra bunicii au venit pe acele meleaguri acum citeva sute bune de ani,de undeva, din vestul Europei

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu

Salutare colegi!

Azi va prezint alta  intimplare hazlie,pe care mi-a spus-o tata.

Era in ajunul Bobotezei,popa din sat mergind pe la oamenii din sat. Popa era insotit de diacul bisericii, de tata si prietenul sau, Avram, fiul diacului. Rolul lor, era sa-i anunte pe satenii de  apropierea preotului impreuna cu diacul. Pentru asta, tata si Avram, aveau niste clopote, pe care le scuturau din cind in cind. De regula, acele clopote erau legate la gitul vitelor, cind acestea veneau de la pasune,anuntind satenii ca vin vitele de la pasune ,trebuind sa deschida portile.

Spunea tata, ca in anul acela a fost  un ger cumplit. De regula, in casele oamenilor intrau, doar popa si diacu,ei ,flacaiandri fiind, trebuind sa stea afara si sa scuture clopotele,anuntind vecinii de apropierea preotului. Fiind foarte frig satenii ii invitau si pe ei sa intre-n casa. Dupa ce popa-si incheia treaba,ei ,baietii,ieseau afara si scuturau clopotele,anuntind vecinul. Popa si diacul ramineau in casa fiind omeniti de catre sateni. Ajunsera la marginea satului unde mai erau citeva case,la o casa fiind niste oameni mai in virsta. Intrind in curtea oamenilor, popa impreuna cu diacul au inceput sa cinte ,satenii respectivii deschizindu-le usa si poftindu-i in casa,neuitind sa-i invite si pe ei, baietii. 

Spunea tata ca  in casa erau doua pisici,care  se uitau speriate, la cei care intrasera in casa. Dupa ce popa si diacul si-au incheiat ''spectacolul'',tata, neavind ce face, a scuturat un clopot. Instantaneu pisicile au luat-o la fuga prin casa ,incercind sa iasa . Neavind pe unde sa iasa, au sarit la geamuri incercind sa iasa afara. De geamuri  erau atirnate perdele facute cu acul de crosetat. Spunea tata ca-n viata lui n-a vazut pisici mai rapide  la catarat. Mergeau pisicile pe perdele ca pe loc drept. Cei ai casei au deschis usa,''invitind'' pisicile afara.  Zicea tata ca atunci cind a fost deschisa usa,picicile au iesit  din casa ca fulgerul. Oamenii si-au cerut scuze de la popa, motivind ca pisicile de regula stau mai mult pe afara ,lasindu-le doar seara sa intre-n casa. Toata ziua se ocupau cu vinatoarea de soareci, seara le lasau sa intre-n casa ,afara fiind frig.

Dupa ce popa si-a terminat programul  au plecat la casa urmatoare,pe drum spunindu-i diacului, ca asa pisici salbatice n-a vazut in viata lui. Diacul stiindu-i pe Avram si pe tata,ca sint  '' beliți de pe dracu'' n-a zis nimic. Seara tirziu, cind au ajuns acasa, tatal lui Avram ia intrebat care dintre ei a scuturat clopotul,speriind pisicile. Cu jumatate de gura ,tata a recunoscut ca el a fost cel care scuturase clopotul, motivind ca l-a scuturat din greseala. Au fost mustrati un pic,punindu-le in vedere sa nu mai faca asa ceva cind mai merg cu crucea pe la oamenii din sat. 

Cind imi povestea il pufnea risul amintindu-si de patania cu pisicile.

Link spre comentariu

Salutare colegi!

Citeodata am chef sa ma distrez. Caut pe Y.T. filmulete cu pisici. Intr-o zi cautind ceva distractiv am vazut un filmulet cu un magar.

Imi aduc aminte, ca la noi in sat, era un om care avea grija de caprele oamenilor. Ce-mi pare ciudat acum ,e ca atunci, erau oameni care aveau capre.Treptat oamenii au renuntat la cresterea caprelor. Capre cresteau doar cei nevoiasi.

Cel care se ocupa de ingrijirea, caprelor, caprarul avea un magar, care tot timpul umbla prin sat pascind pe marginea vaii sau a santurilor. Cind mergeam acasa de la scoala ii dadeam resturile de mincare  ramase. Mincarea pe care ne-o puneau mamele sau bunicile,era invelita in ziare,hirtie alba, negasindu-se la tara, in acele vremuri. In fiecare seara, cautam magarul ,dindu-i tot felul de resturi de mincare. Citeodata ne lasa sa-l calarim. Altadata, cum ajungeam in spinarea lui, cu zvirlea cu picioarele din spate, noi aterizind, de multe ori in cap, in fata lui.

Stapinul magarului,un om nevoias, pe nume Puscas Zaharie, pripasit la pe la noi, avea o familie destul de mare. Isi facuse o casuta din pamint si ''armata ''cu nuiele, undeva  inafara satului . Nici unul din copii lui nu au frecventat scoala. Nevasta lui,Lina, era un pic ''dusa de-acasa'',umblind toata ziua pe la oameni cerindu-le  cite ceva de-ale gurii. Lumea le  dadea cite ceva,stiindu-i nevoiasi.

Intr-o iarna, de craciun,noi cei, care an de an mergeam la colindat,in aceeasi formatie,am hotarit sa-l colindam si pe Zaharie, caprarul satului. Avind casuta la citeva sute de metri de marginea satului, ne-a luat ceva, sa ajungem la el, mai ales ca a fost un an in care plouase mult,noroiul ''ajungindu-ne'' pina la briu. Ajunsi in fata casei lui ,am inceput a colinda. Imediat s-a deschis usa casutei, Zaharie, caprarul, injurindu-ne de toti sfintii. Am luat-o la fuga ,cintindu-i o colinda pe care o cintam de regula la cei care nu ne primeau. Colinda suna asa!

Se ruga,ruga,

Puscas cu Lina,

Intr-un ''bot''(gramada) de spini,

Tragind la băsini!

Deh! Minte de copii! Am fost ''petrecuti'' de catre Zaharie intr-o ploaie de injuraturi.Dupa citiva ani Zaharie a fost ''vizitat'' de catre militieni care i-au pus in vedere sa paraseasca satul nefiind inregistrat la pimarie cu domicilu. Apoi un alt motiv a fost ca ,casuta, era construita pe terenul CAP-ului. Dupa ce a plecat din sat, de caprele satenilor, s-a ocupat un tinar localnic,care n-a vrut sa lucreze in mina pe motiv ca e periculos.

 

 

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări