Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Ati purtat bască....sau ce vă mai amintiți din copilărie ?


Postări Recomandate

Salutare colegi,

Citi dintre voi,cei care ati crescut la tara,ati avut in grajd, cuiburi de rindunele?

De cind ma stiu, in grajd, acasa  in grajd, am avut cel putin doua cuiburi in care, rindunelele depuneau ouale si cind puii ieseau din ou,erau hraniti  permanent,cu musculite. Stateam zilnic si ma uitam cit de harnice sint rindunelele. Atit rindunica femela cit si masculul erau in permananta in cautare de hrana. 

Primavara cind se incalzea rindunelele-si faceau aparitia si dupa citeva zile, in care doar se hraneau, se apucau de curatat si reparat cuibul. Tata batuse cuie in grinzile din grajd ,rindunicile avind un suport solid pentru cuib. Tot el ne sfatuia ca atunci cind urcam in podul grajdului,sa nu alergam si nici sa tropaim pentru ca, cuibul s-ar fi putut desprinde de grinda. Cind rindunelele hraneau puii,  inainte de a se baga-n grajd ,se roteau in fata usii grajdului si cind erau convinse ca nu exista nici un pericol se duceau la cuib,hranindu-si puii. Ma distram cind vedeam cum intind puii ciocurile ciripind de mama focului, pentru a fi hraniti. Citeodata ma tupilam in grajd si urmaream rindunelele.De cele mai multe ori cind ma vedeau in grajd  faceau  ''scandal'',intrind si iesind. Cu timpul se obisnuiau cu mine si inafara de citeva tipete si rotiri prin grajd ,alteceva nu faceau. Le dadeau puilor de mincare si dupa aceea se asezau pe cablurile de curent ciripind si cintind. Dupa ce se odihneau ,incepeau vinatoarea de insecte. Rindunelele se apucau de vinatoare imediat ce se facea ziua. Dupa ce se asezau pe cablurile de curent, ciripind o vreme ,dupa care se duceau la vinatoarea de insecte. In citeva saptamini(doua trei) daca era vreme buna si cald, puisorii erau aproape la fel de mari ca si parintii lor,fiind hraniti cit era ziua de mare,insecte fiind cu nemiluita. Cind era vreme de ploaie,rindunelele zburau foarte aproape de sol, unde zburau insectele. O chestie foarte interesanta,observata la rindunici si la puii lor era ca puii nu se aventurau sa zboare decit atunci cind erau siguri ca o pot face. Aveam in curte o sirma, pe care mama, punea hainele spalate la uscat. De multe ori am vazut pui de rindunica asezindu-se pe sirma din curte,rindunica mama si masculul hranindu-i. Dupa ce erau stapini pe ei,pui-s urmau parintii in zbor. Cind oboseau se asezau pe cablurile de curent,cintind si ciripind de mama focului. Au fost ani in care aveam si cite patru cuiburi de rindunele in grajd,citeodata scotind si doua rinduri de pui.

Intr-o zi am auzit scandal (facut de rindunele)in grajd. Zburau afara si dupa ce se invirteau prin fata usii,intrau in grajd, facind un tambalau de credeai ca se darima grajdul. M-am dus la grajd sa vad care era motivul scandalului. In grajd intrase o pisica a unei vecine si se urcase pe ieslea vitelor. Sansele de a ajunge la puii de rindunica erau infime,de la iesle si pina la cuibul de rindunica fiind circa un metru si jumatate. Am pus mina pe o coada de matura si am intrat in grajd,tragind usa dupa mine. A inceput vinatoarea. Fugea pisica prin grajd de credeai ca o alearga ciinii. Dupa multa alergatura pisica se bagase sub ieslea vacilor . Am imboldit-o  cu coada de la matura, pisica luind-o la fuga. Cind pisica se oprea, vedeam cum i se umfla si dezumfla ''foii''(plaminii) . Considerind ca a fost suficient de multa alergatura,am deschis usa grajdului,iesind. Am asteptat o vreme, deodata pisica ,convinsa fiind ca nu o mai paste nici un pericol,a tisnit ca glontu'din grajd,sarind peste gard fara sa-l atinga. N-am mai vazut-o niciodata intrind la noi in curte,daramite in grajd.

Pisicile noastre se mai uitau de pe pragul grajdului la cuibul sau cuiburile de rindunici in care erau pui.Le alungam dind cu bulgări dupa ele. Cind rindunicile vedeau pisica in curte faceau scandal zburind foarte aproape de pisica. Incerca pisica sa puna laba pe rindunica dar fara nici o sansa. De regula atunci cind puii de rindunica incepeau sa zboare, alungam pisica din curte,asmutind ciinele. Instantaneu pisica disparea.  Cu toate ca se intelegeau suficient de bine,cind asmuteam ciinele,pisica o lua la goana refugiinduse pe scara de la podul grajdului sau urcindu-se pe gard, unde  ciinele nu ajungea. Parintii si bunicii ne sfatuiau sa nu luam puii de rindunica din cuib, motivind ca rindunelele isi paraseau puii. Nu cred ca era adevarat ceea ce ne spuneau ai nostrii.Mai mult o faceau ca sa ne invete ca e mai bine sa le lasam in pace decit se le zgindarim. Si aveau dreptate.

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu

Salutare colegi,

Vorbeam ieri despre rindunici si de puii lor.  Astazi o sa continuu cu povestea despre rindunici.

Spuneam ca in grajd erau mai multe cuiburi de rindunici si care erau toate ocupate. 

Intr-o zi, vara, cind rindunelele aveau deja pui, am auzit galagie in grajd rindunelele iesind si intrind in grajd. Primul gind a fost ca vreo pisica a intrat in grajd,provocind agitatia rindunelelor. Inarmat cu o coada de matura m-am dus la grajd. Cind am ajuns in fata usii de la grajd rindunelele au iesit  zburind prin fata usii grajdului, tipind de mama focului. Initial m-am uitat dupa pisica pe care-o  banuiam ca a provocat de agitatia rindunelelor. N-am vazut nimic cu toate ca ma uitam atent in toate colturile,in iesle si sub iesle ,unde s-ar fi putut ascunde pisica. Rindunelele intrau(in zbor) pina-n usa grajdului dupa care ieseau. La un moment dat am observat miscare jos pe podeaua grajdului. Uitindu-ma atent am observat patru pui de rindunica ca stateau tupilati jos,zburliti, fara sa scoata nici un sunet. Ma intrebam cum de puii de rindunica au ajuns toti, jos din cuib . Atunci am vazut cuibul cazut. Probabil ca, cuibul fiind vechi ,cu timpul s-a desprins de grinda,cazind. Am pus intr-un cos puii de rindunica scotindu-i afara din grajd ,asezind cosul pe pervazul unui geam de la veranda. Sora mea era si ea de fata si se uita la puii de rindunica,mingiindu-i. Am lasat in grija ei puii de rindunica, spunindu-i sa aiba grija se nu dea pisica de ei. Rindunelele faceau o harmalaie de nu te puteai intelege. Am dus, cu oarece greutate, scara care era rezemata de podul grajdului,ridicind-o si sprijinind-o de grinda pe care a fost cuibul de rindunica. Am chemat pe un verisor care era vecin cu noi,sa ma ajute sa fixez cuibul acolo unde a fost . Am pus cuibul aproximativ pe locul unde a fost,insemnind cam pe unde era marginea cuibului. Am batut un cui,apoi am insemnat in partea cealalta unde era marginea cuibului,batind si acolo un cui. Am legat de capul unui cui o bucata de sirma,apoi am pus cuibul si am trecut sirma  peste cuib ,fixindu-l  de cuiul  celalalt. Am mai batut niste cuie mai jos deasemenea unindu-le sirma. Culmea era ca, cuibul nu se sparse,raminind intact. Am mers dupa puii de rindunica pe care i-am lasat in grija surorii mele. Se juca cu ei luindu-i in mina si apropiindu-i de obraji. Am luat puii,sora mea apucindu-se de plins,si am pus puii in cuib dupa ce, inainte am luat o mina de puf de gisca, punind puful in cuib. In tot acest timp rindunelele tipau de te asurzeau, zburind foarte aproape de noi. Am asezat puii in cuib si am luat scara punind-o la locul ei. Dupa citeva ture prin graj si afara rindunelele s-au asezat pe marginea cuibului,ciripind,puii intinzind ciocurile spre ele,semn ca le era foame.  Apoi si-au reluat activitatea  prinzind insecte si ducindu-le puilor. Cind tata a venit acasa de la serviciu ,i-am spus ce se intimplase. Initial a fost cam reticent,banuindu-ma ca m-am suit cu scara la cuib sa vad puii ,din gresala lovind cuibul,aceata cazind. Mama mi-a luat apararea  spunindu-i ce se intimplase de fapt. Dupa ce a mincat, a luat scara si a intrat cu ea in grajd sprijinind-o de grinda. A luat o bucata de carton asfaltat si l-a fixat cu cuie de grinda,trecind cartonul peste cuib si fixindu-l pe partea cealalata tot cu cuie. Cuibul a rezistat ani buni fara probleme.

Si asa cum am mai spus si-n postul precedent, parintii ne spuneau sa nu luam puii de rindunica in mina ca  rindunicile ii parasesc,ei murind de foame. Atunci m-am convins ca toata povestea nu avea nici un gram de adevar. Totul fiind facut cu scopul de a nu umbla la cuibul cu puii in el.

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu

Salutare colegi,

Va spuneam ca la noi in ''batatura'' au foarte aproape tot timpul pisica si ciine, ciinele anuntind, pe limba lui, cind cineva incerca sa intre-n curte, pisica ocupindu-se de ''musafirii'' nepoftiti. Aveam o camara in care ai mei tineau sacul cu faina de griu si sacul cu faina de malai si cite si mai cite alte lucruri. Cind erau semne ca vreun soricel a intrat in camara, ai mei bagau pisica,de altfel foarte harnica, in camara,aceasta  prinzindu-l destul de repede.

Intr-un an pisica a fatat patru pui, in podul casei. Citeva zile nimeni n-a vazut-o,tata fiind convins ca a fost prinsa si omorita de vreun ciine. A aparut dupa citeva zile cu o silueta cam ''trasa''. A inceput sa miaune,frecindu-se de picioarele noastre,semn ca era moarta de foame. A primit de mincare dupa care a disparut iar. Periodic isi facea aparitia,cersind de mincare ,dupa care disparea ,mergind si alaptindu-si ''odraslele''. Dupa vreo doua saptamini,a coborit puii din podul casei. La inceput puii erau foarte sceptici cind ne vedeau, ascunzindu-se. Cu timpul s-au obisnuit cu noi lasindu-ne sa punem mina pe ei. Nu jucam legind un virf de cocean de malai cu o sfoara si tragindu-l prin fata motaneilor. Sa-i fi vazut cum se tupilau si asteptau ca virful de cocean sa se apropie de ei. Cind ajungeau aproape de ei se napusteau pe ''momeala'' ,smotocindu-l cit puteau de tare. Intr-o zi pisica a adus un soricel ametit bine ,punindu-l jos si chemindu-si  puii. Imediat au aparut uitindu-se cam ''sceptici'' la bietul soricel. Pisica il tot impingea cu laba spre puii,cam infricosati. Dupa ce soricelul si-a revenit am facut citeva incercari de a evada,pisica aducind-ul inapoi. Incet ,incet puii au prins curaj  imboldindu-l cu labutele si cind se misca ,puii sareau pe el. S-au jucat o vreme dupa care pisica la mincat. Puii-si gasisera alt loc de joaca. In fata acsei aveam un dud nu foarte gros, puii catarindu-se cit mai sus. Un pui s-a catarat sus de tot si fiindu-i frica sa coboare,s-a apucat de mieunat. Imediat pisica s-a catarat in dud, aducindu-si puiul  cu picioarele pe pamint. Au crescut mai marisori ,mama dind puii vecinilor care doreau un pisic,lasind doar unul,un motanel ca un tigrisor. Cind a crescut mare a devenit mare bataus,luindu-se de motanii care cutezau sa-i incalce teritoriul. Int-o zi ,batrin fiind ,a disparut de acasa. Cred ca a murit pe undeva.

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu
Acum 39 minute, doru3160 a spus:

Sunt foarte afectuosi...doar sa nu fii intrus.Ala din prima poza e pui.La maturitate nu cred ca-l mai poate tine in brate.

De tinut in brate nici vorba, din contra, el te tine pe tine :rade: .

Acum 32 minute, Ion_Bumbu a spus:

Ala flocos este un ciobanesc caucazian.

Si are memorie scurta, nu mumara decit pina la max 3-4 persoane.

Nu chiar.

Link spre comentariu

Salutare colegi,

 O sa va povestesc o intimplare mai ciudata,din punctul meu de vedere.

Un vecin, avea un motan, care era specializat pe exterminarea sobolanilor. Citeodata il vedeam pe la noi pe la cotetul porcilor, stind la pinda. Stapinul motanului, spunea ca vazuse doi sobolani moriti pe gramada de gunoi,fara sa fie mincati. Afirma ca ''autorul crimei'' era motanul lui.

Intr-o zi, iarna,tata mergind la pivnita,a gasit un sobolan mort, fara cap.Se vedeau urmele sobolanului care-si cautase salvarea, fugind spre gradina. Pe linga urmele sobolanului se mai vedeau si alte urme, care nu erau de pisica. Erau mai mici. Vecinul avea o gramada de ramuri ramase, dupa curatarea prunilor . Spunea ca vazuse frecvent ceva care se ascundea sub gramada de ramuri si ca nici intr-un caz, nu era, sobolan si nici dihor. Banuia ca mai degraba era vreo nevasutuica,( la noi la nevastuica-i spunea neviscă) un pic mai mare mare si alba. Nu vazuse, niciodata nevastuica alba. Nevastuica ramine maronie indiferent ca este vara sau iarna. Tata, fiind vinator, era abonat la revista Vinatorul si Pescarul sportiv. De cite ori avea vreo treaba prin orasul Simleul Silvaniei,se ducea la filiala de vinatoare si lua revsitele care erau aduse regulat, la asociatie. Avea o gramada de reviste pe care le rasfoiam cu multa placere. Intr-un numar al revistei era un articol despre hermelina. Atit nevastuica cit si hermelina sint dusmani ai sobolanilor, ''mătrășindu-i'' ori de de cite ori aveau ocazia. Spre deosebire de hermelina ,nevastuica,nu se aciueaza pe linga casa omului,hermelina stind pe linga casa omului,sub tot felul de gunoaie. In general omul incearca sa se debaraseze de astfel de ''musafiri'',acestia facind paguba printre orataniile gospodarilor. In primavara ce a venit,vecinul a imprastiat gramada de vreascuri  dind de culcusul hermelinei. Pe linga resturi de soareci si sobolani ,mai gasise resturi de pui de gaina. A incercat sa o prinda cu capcana dar nu a avut nici o sansa,hermelina fiind carnivora, nu minca soareci morti sau pui care murisera din diferite cauze, ci doar animale vinate de ea. Vreo doi ani n-a mai fost vazuta,dupa care a reaparut, nu neaparat hermelina vazuta inainte ci poate alta hermelina. Ca sa nu-l mai  pagubeasca,n-a mai lasat puii de gaina,in spatele grajdului,tinindu-i in curte sub o cusca acoperita cu plasa de sirma. Sobolani n-a mai vazut nimeni, prin zona,nici noi si nici vecinii. Probabil, sobolanii, si-au ''lumea-n cap'', migrind in alta parte .

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări