Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Ati purtat bască....sau ce vă mai amintiți din copilărie ?


Postări Recomandate

27 minutes ago, franzm said:

Trist. Dar boborul i-a votat pe legiuitori. Se pare ca întunericul arctic se trage la dovlecel.

 

Ati fi vrut ca Barnevernet sa-i fi luat bebelusul lui Nicusor Dan care l-a expus in piata la tusea si stranuturile TBC-istilor din Vitan si Ferentari?

Link spre comentariu

Evident .

Dar  trebuiau schingiuiti  si stapanii cateilor care au primit 50 de lei in piata Victoriei pentru a vinde tara la straini  , bani din partea Neingropatului multiculturalist , legebetist , reptilianul ala  extraterestru al carui nume  incepe cu s si se termina cu ș .

Altii au primit 30 de arginti ...

Ce ti-e si cu devalorizarea asta ...

 

 

Sper ca stiti de gluma !

Link spre comentariu

Salutare colegi,

Azi o sa va povestesc o intimplare oarecum comica. Eram vecin cu citiva ortaci de-ai mei, cu care in fiecare zi,mergeam prin ograzi la cules de buruiene pentru vitei sau oratanii.Pe unde treceam , faceam curat'', culegind buruienile. 

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu

Salutare colegi,

Azi o sa va povestesc o intimplare oarecum comica, petrecuta vara. In anul acela vara a fost  calduroasa si secetoasa. Mergeam zilnic la cules buruieni din ograzi pentru vitelul din grajd,porci si oratanii. Incercam sa culegem buruieni si pentru vaca ,care venea mai mult flaminda decit satula, de la pasune. Pe unde treceam pamintul raminea, gol,fara buruieni. Ca noi procedau si altii. Degeaba  ciurda de vaci s-a mutat pe pasunea din partea de jos a satului,ca tot la fel de rau era. Vitele-s ''bateau'' gura de pamint degeaba,iarba fiind arsa de soare. Intr-o zi unul din ''ortaci'' ne-a spus ca seara trecuta a fost dupa trifoi la o tarla situata pe partea din dreapta a drumului Teneiului. Normal ca l-am intrebat daca nu s-a intilnit cu paznicul. Ne-a spus ca nu la vazut de fel. Am hotarit sa mergem si noi seara ce venea, la cules de trifoi. Degeaba parintii au incarecat sa ne convinga ca este cam riscant sa mergem la furat trifoi,existind riscul sa ne prinda,ceea ce era aproape imposibil, noi fiind ma iuti de picior. Singurul risc era ca puteam sa pierdem sacii si doar aceia umpluti cu trifoi,ceea ce nu era o mare pierdere.  Cind se inserase destul de bine am pornit spre tarlaua cu trifoi,inarmati cu saci mai mari si incapatori. Am, asteptat in trifoiul destul de inalt pina cind s-a intunecat bine de tot, luna ce ne mai lumina. Capul ni se rotea in toate partile incercind sa depistam  din vreme paznicul. Cind am vazut ca paznicul nu este prin apropiere ne-am apucat de rupt la trifoi si indesat in saci. Rupeam trifoiul in asa fel incit sa nu se prea observe ca s-a furat.  Dupa ce am indesat bine sacii cu trifoi am pornit catre casa,oprindu-ne din cind in cind sa ne ferim sa nu dam nas in nas cu paznicul. Ne facusem un plan ca in cazul in care dam nas in nas cu el sa abandonam sacii si s-o luam la fuga catre casa. Ajunsi la drum deja ne relaxasem intrucitva. Am parcurs ceva distanta de la locul pradat si ne-am asezat sa ne odihnim,uitindu-ne inspre tarla. Deodata s-a aprins o lanterna care a inceput a lumina in toate partile tarlaua cu trifoi. Instantaneu ne-am culcat la pamint,inima cit puricele,batindu-ne puternic. Am stat o vreme pina cind ne-am convins ca paznicul nu mai este prin apropiere si am pornit catre sat. Ne-am oprit in apropierea  caselor si ne-am  hotarit daca mergem si in seara urmatoare dupa trifoi. Am cazut de acord sa mergem si-n ziua urmatoare. De fiecare data culegeam trifoi din alta parte si mai intotdeauna cit mai departe de marginea tarlalei,ca sa nu se observe. Am cazut de acord si apoi am plecat fiecare spre casa lui. Ajuns acasa am golit sacul in șură si apoi l-am rasfirat ca sa se ofileasca suficient de bine,stiind ca trifoiul verde fermenteaza in vite putind duce la moartea vacii sau vitelului,daca nu este vreun veterinar care sa ia masurile corespunzatoare. A doua zi, trifoiul l-am lasat la soare, vestezindu-se bine de tot. Am mai mers de citeva ori dupa trifoi  pina cind intr-o zi, a fost cosit si dus la CAP. Am trecut la cules de buruieni. Dupa citeva zile  a venit o ploaie zdravana care a facut ca iarba sa creasca pe pasune  la fel si buruienile in ograzi. 

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu
Acum 10 ore, GEO 53 BN a spus:

Salutare colegi,

Azi o sa va povestesc o intimplare oarecum comica, petrecuta vara. In anul acela vara a fost  calduroasa si secetoasa. Mergeam zilnic la cules buruieni din ograzi pentru vitelul din grajd,porci si oratanii. Incercam sa culegem buruieni si pentru vaca ,care venea mai mult flaminda decit satula, de la pasune. Pe unde treceam pamintul raminea, gol,fara buruieni. Ca noi procedau si altii. Degeaba  ciurda de vaci s-a mutat pe pasunea din partea de jos a satului,ca tot la fel de rau era. Vitele-s ''bateau'' gura de pamint degeaba,iarba fiind arsa de soare. Intr-o zi unul din ''ortaci'' ne-a spus ca seara trecuta a fost dupa trifoi la o tarla situata pe partea din dreapta a drumului Teneiului. Normal ca l-am intrebat daca nu s-a intilnit cu paznicul. Ne-a spus ca nu la vazut de fel. Am hotarit sa mergem si noi seara ce venea, la cules de trifoi. Degeaba parintii au incarecat sa ne convinga ca este cam riscant sa mergem la furat trifoi,existind riscul sa ne prinda,ceea ce era aproape imposibil, noi fiind ma iuti de picior. Singurul risc era ca puteam sa pierdem sacii si doar aceia umpluti cu trifoi,ceea ce nu era o mare pierdere.  Cind se inserase destul de bine am pornit spre tarlaua cu trifoi,inarmati cu saci mai mari si incapatori. Am, asteptat in trifoiul destul de inalt pina cind s-a intunecat bine de tot, luna ce ne mai lumina. Capul ni se rotea in toate partile incercind sa depistam  din vreme paznicul. Cind am vazut ca paznicul nu este prin apropiere ne-am apucat de rupt la trifoi si indesat in saci. Rupeam trifoiul in asa fel incit sa nu se prea observe ca s-a furat.  Dupa ce am indesat bine sacii cu trifoi am pornit catre casa,oprindu-ne din cind in cind sa ne ferim sa nu dam nas in nas cu paznicul. Ne facusem un plan ca in cazul in care dam nas in nas cu el sa abandonam sacii si s-o luam la fuga catre casa. Ajunsi la drum deja ne relaxasem intrucitva. Am parcurs ceva distanta de la locul pradat si ne-am asezat sa ne odihnim,uitindu-ne inspre tarla. Deodata s-a aprins o lanterna care a inceput a lumina in toate partile tarlaua cu trifoi. Instantaneu ne-am culcat la pamint,inima cit puricele,batindu-ne puternic. Am stat o vreme pina cind ne-am convins ca paznicul nu mai este prin apropiere si am pornit catre sat. Ne-am oprit in apropierea  caselor si ne-am  hotarit daca mergem si in seara urmatoare dupa trifoi. Am cazut de acord sa mergem si-n ziua urmatoare. De fiecare data culegeam trifoi din alta parte si mai intotdeauna cit mai departe de marginea tarlalei,ca sa nu se observe. Am cazut de acord si apoi am plecat fiecare spre casa lui. Ajuns acasa am golit sacul in șură si apoi l-am rasfirat ca sa se ofileasca suficient de bine,stiind ca trifoiul verde fermenteaza in vite putind duce la moartea vacii sau vitelului,daca nu este vreun veterinar care sa ia masurile corespunzatoare. A doua zi, trifoiul l-am lasat la soare, vestezindu-se bine de tot. Am mai mers de citeva ori dupa trifoi  pina cind intr-o zi, a fost cosit si dus la CAP. Am trecut la cules de buruieni. Dupa citeva zile  a venit o ploaie zdravana care a facut ca iarba sa creasca pe pasune  la fel si buruienile in ograzi. 

Stimate coleg, te rog sa ma scuzi dar asta insemna furt din avutul obstesc!

Ce parere ai despre acest lucru?

Ca unii furau ca sa supravietuiasca, sau furau ca aveau curaj, sau furau pentru ca aveau impresia ca au dreptul sa ,,ia"' din bunul comun al tuturor, cum comentati?

Fara suparare, am trait vremurile acelea.

Le detest!

 

Link spre comentariu

Iti dau eu un raspuns, asa de la taranii exproriati citire, oamenii aia se considerau furati de catre regim, le`au furat agoniseala de`o viata si i`au colectivizat, fortat, cu PPS-ul

la spate si in GAZ-ul Securitatii plimbati noaptea.

Cei mai "norocosi" au lucrat in folosul patriei la Canal.

In mod normal ei nu simteau ca fura din avutul obstesc, isi iau inapoi ce le`a furat statul.

Asta simteau taranii din Ardeal, ceilalti probabil ca tot asa faceau.

Link spre comentariu
1 hour ago, morarul said:

Stimate coleg, te rog sa ma scuzi dar asta insemna furt din avutul obstesc!

Ce parere ai despre acest lucru?

Ca unii furau ca sa supravietuiasca, sau furau ca aveau curaj, sau furau pentru ca aveau impresia ca au dreptul sa ,,ia"' din bunul comun al tuturor, cum comentati?

Fara suparare, am trait vremurile acelea.

Le detest!

 

Stimate coleg!

Intradevar se poate numi furt din avutul obstesc. Intreb: ce avut obstesc? De cind pamintul care ne-a  fost luat cu japca a devenit peste noapte ''avut obstesc''? Stiti cine nu regreatau nimic? Puturosii! Cei care si-au vindut pamintul pe bautura!

Dar atunci cind statul ne-a luat cu japca, caruta,plugul,grapa,vita,calul,etc,etc,fara sa fim despagubiti, ce ziceti? Ce ziceti desre faptul ca trebuia sa faci zile munca la CAP ,in caz contrar riscind sa-ti fie luat si lotul ajutator de pe linga casa? Stiti cumva cum au procedat cu cei care n-au vrut sa se inscrie in ''colectiva''? Stiti de oamenii care au facut puscarie la Gherla sau la Sighet numai pentru ca n-au fost de acord sa li se ia pamintul mostenit sau cumaparat cu bani grei? Stiti cita bataie au luat de la securitate pentru toate astea? Stiti ca multi nu s-au mai intorsa niciodata acasa?

Munceai o vara intreaga si cind mergeai la magazia CAP-ului sa-ti primesti ''drepturile'' primeai un jumatate de sac de porumb stiuleti.Pentru a avea nutret peste iarna la vita din grajd,trebuia sa dai cu coasa pina-ti curgea apa din nas. Cind veneau la ''imparteala'' primeai o ''cincime'' din tot ce ai cosit,intors, facut capite si dus la CAP. Vi se pare normal?  Mie nu!

Asa ca-i rog, pe cei, care doar au auzit , (ca prin vis) ce s-a intimplat in CAP-uri, sa se abtina. Eu am trait vremurile alea si stiu foarte bine cum a fost.

Fara suparare!!

 

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu

Salutare colegi,

Azi o sa va povestesc o intimplare petrecuta la inceputul verii.

Mama, ca-n fiecare an punea closti pe oua de gaina si pe oua de rata. Gisca oua inca de pe la sfirsitul lunii februarie. Ca sa o stimuleze sa se oua ,mama-i lua in fiecare zi cite un ou, lasindu-l pe cel ouat recent in cuib. De regula gisca depunea si cite 10 oua. Stiam cind gisca se pune pe clocit. Dimineata iesea sa manince si apoi imediat se aseza pe cuib. Ginsacul patrula prin zona devenind agresiv cind ne apropiam de cotet. Clostile cloceau mult mai tiriziu,spre sfirsitul primaverii,cind scoteau  pui de gaina ,ratuste si bibilici. Grija noastra era sa avem grija de pui ,indiferent de care. Singura care era extrem de grijulie cu puii era gisca,nelasind pe nimeni sa se apropie de pui ,ginsacul aducindu-si si el aportul la ingrijirea puilor. Pina cind se incalzea cit de cit si incepeau sa apara firele de iarba,gisca cu puii era tinuta intr-o camara unde nu era frig.

In anul acela mama avuse patru closti care scosesera  o multime de pui, una scotind ratuste si citiva pui de bibilica.

Mama avea obiceiul de ca de fiecare data,seara, sa numere puii de gaina. Intr-o zi mama a constatat ca lipseste un pui de gaina. L-a cautat peste tot fara sa-l gaseasca. In ziua urmatoare acelasi lucru. Mama incepuse a se alarma,banuind ca vreun sobolan s-a dat la puii de gaina. I-a spus si lui tata despre disparitia puilor de gaina. Eu am trecut la supravegherea clostilor si puilor de gaina. Stateam toata ziua printre closti fasa sa vad nimic neobisnuit. Tata pusese o capcana pentru eventualii sobolani. Ciinele era dezlegat si el  umblind ''fleaura'' prin curte, latrind la oamenii care treceau prin dreptul casei,fiind tinta clostilor cind se apropia de pui. Seara la numaratoare n-au iesit doi pui,mama banuindu-ma ca am fost la joaca  neglijindu-mi sarcina ''trasata''. I-am spus ca toata ziua am fost printre pui, avut grija de ei ,soramea intarind cele spuse de mine. Deja era prea mult. In ziua urmatoare ,patrulind printre oratanii am observat o pisica straina care era in curte la noi. M-am luat dupa ea si am alungat-o,ea sarind peste gard in curtea vecina. Nu cunosteam pisica,nefiind a vecinilor. Ciinele, de regula, nu suferea pisicile straine. Daca faceau imprudenta sa intre-n curte la noi era rapid alergata, trecind peste gard fara sa-l atinga. Cind mama a ajuns acasa i-am spus de pisica straina care a fost in curte la noi. Si vecinele se plingeau de dispartia puilor de gaina. In ziua urmatoare am legat ciinele si am trecut la pinda. Nu dupa multa vreme pisica era pe gard si asigura ca, ciinele nu este prin preajma. Am tinut-o sub observatie pina cind a sarit in curte. Am vazut ca era cam ''interesata'' de puii de gaina. Ascuns fiind, am lasat-o,fara s-o alung, sa vad ce face. S-a apropiat de pui, imediat closca zburlindu-se la pisica. A tot dat tircoale puilor fara sa se atinga de ei. Un pui s-a razletit de closca,pisica apropiinduse de el. A sarit pe pui l-a luat in gura  si a incercat sa treaca peste gard. Am luat-o la fuga dupa ea. A lasat puiul si a sarit peste gard,in curtea vecinilor. Cind mama a venit acasa i-am spus  mamei ce s-a intimplat cu pisica straina. Mama s-a interesat a cui ar putea fi pisica,vecinii nestiind a cui ar putea fi. O vecina care locuia la a doua casa de noi  i-a spus ca pisica cu semnalmentele  indicate de noi era a unei vecine care n-avea nici o oratanie prin curte,inafara de un ciine. Mama sa dus la vecina respectiva si i-a spus ca pisica a prins mai multi pui de la noi. Femeia s-a jurat ca pisica ei nu prinde pui de gaina,ea dindu-i de mincare zi de zi. A facut imprudenta, sa-si spuna mamei, ca pisica  a fatat nu demult  si avea patru pui.

Stiind locul pe unde se strecoara cind vine la vinatoare de pui,tata a pus  un lat. Dupa doua zile am auzit o harmalaie in curtea vecina. Cind am mers sa vedem ce-i cu harmalaia ,am vazit pisica care era prinsa-n lat. I-am spus mamei de pisica prinsa-n lat. Mama s-a dus la vecina, stapina pisicii si a chemat-o sa o vada si sa confirme daca  este pisica ei. A confirmat  ca este pisica ei,luind-o cu ea. Cind tata a venit de la serviciu, a fost informat de catre mama, cu lux de amanunte despre cele intimplate. S-a dus la vecina cu pisica si a avertizat-o ca daca mai dispare vreun pui de gaina o sa aiba el grija de pisica. S-a iscat o cearta zdravana intre tata si vecina. Pisica avea obiceiul sa patruleze prin gradinile oamenilor. Tata dupa ce venea de la serviciu ,minca si se aseza la pinda,cu arma de vinatoare la indemina. A stat mai multe zile, pina cind intr-o zi pisica a intrat in gradina noastra. Un foc de arma cu cartus pentru iepuri a fost suficient s-o doboare. A luat-o si a ingropat-o in gunoi. Din acel moment nici un pui n-a mai disparut. Vecina si-a cautat  pisica peste tot intrebindu-ne si pe noi daca n-am vazut-o. Am spus ca n-am vazut-o. Dupa ceva vreme o vecina i-a spus femeii ca pisica a fost impuscata in gradina noastra. S-a un taraboi zdravan intre tata si vecina care-i era si verisoara. In timp conflictul s-a stins.

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu

       Am auzit si eu de intamplari cu puii si pisicile. In sat la bunici tot asa era la un moment dat o problema cu o pisica. Fura pui de gaina sau ce prindea, si ce e si mai dubios e ca nu ii manca, ii aduna in podul surii proprietarului. N-a stiut nimeni de chestia asta pana nu s-a urcat omul in pod si a vazut gramada de pui. Nu stiu ce s-a intamplat cu pisica.

Editat de M.Adrian
Link spre comentariu

Salutare colegi,

Ca tot am povestit de pisica!

Intr-o zi tot asa ,vara, am auzit o harmalaie pe ulita. Curios, am iesit in drum sa vad ce se intimpla.

 

Printii plecasera la sapat si legat via. Mi se trasa-se, sa nu care cumva sa ma puna necuratu' sa plec de acasa. Sarcinile erau cit se poate de clare. Sa am grija de puii de gaina,de ratuste,de bibilici si mai nou ,de puii de curca. Trebuia sa le dau de mincare ,apa si ce era mai important, sa am grija de puii de curca sa nu intre-n urzici,sa nu se ude,in caz ca sta sa ploua, sa-i duc la ''scuteala''. De puii de curca trebuia sa am grija, mai ceva ca de un bebelus. Trebuia sa fac uruiala de porumb, sa culeg buruieni pentru ratuste(adevarate lacuste) si sa le dau păsat(uruiala) puilor de gaina care deja erau marisori . Culegeam, impreuna cu sora mea, buruieni din ograda pentru porci, si vitel. Trebuia sa la dau apa regulat,vara fiind calduroasa. Auzeam copii care se jucau pe ulita si-mi venea sa pling,neputind din cauza sarcinilor trasate, sa plec de acasa. Sora mea,care era destul de marisoara (deja era eleva in clasa a III-a) era cea care tinea evidenta sarcinilor,eu fiind cu gindul mai mult la joaca decit la ce trebuia. Ea era cea care ma ''mobiliza'' si pe mine cind era vorba de treaba.

 

Am vazut mai multi copii care erau pe ulita si trageau dupa ei ceva. N-am rezistat si am plecat la ei sa vad ce se intimpla. Ajuns acolo am vazut o pisica legeta de gît cu o sfoara mai grosuta, copii tragind-o dupa ei. I-am intrebat de ce fac asta .Mi-au spus ca a prins si mincat mai multi pui de gaina de la ei si de la vecinii lor. Au prins-o si acum o pedepseau tirind-o dupa ei. Mi s-a facut mila de biata pisica,  dar pe de alta parte eram de acord cu ei gindindu-ma ca deja devenise pradator care omora puii de gaina. Le-am zis s-o dezlege si sa-i dea pace. Au sarit cu gura pe mine, spunindu-mi ca a mai fost  ''iertata'' si altadata si tot nu s-a dezbarat (lecuit) de obicei. I-am intrebat ce vor sa faca cu ea. Mi-au spus c-o s-o duca la Bidișcuta s-o spinzure. Mi se facuse mila de biata pisica dar deja devenise paguba la casa oamenilor si a vecinilor. Au pornit catre Bidișcuta tirind dupa ei pisica. Dupa o vreme am auzit copii care se jucau pe ulita. I-am intrebat ce au facut cu pisica, spunindu-mi ca au spinzurat-o, scapind de o pacoste. Mi-am adus aminte ce am patit in urma cu ceva vreme cu pisica,care se naravise la puii de gaina. Deja devenise un pradator, naravit la puii de gaina si ca atare trebuia stirpita. In perioada aceea, se auzea prin sat, ca pisicile prindeau si mincau puii de gaina mai mici. Cred ca ceva s-a intimplat de pisicile prindeau si mincau puii de gaina. Cel putin la noi in casa pisica era hranita suficient,cit sa nu sa se imbuibe, trebuind sa se ocupe de prins soareci,din podul casei,sobolani de la cotetul porcilor, nicidecum pui de gaina.

Sincer am fost marcat de toata intimplarea. Cind pisica noastra fata ,ne jucam cu puii ei tragind dupa noi un ciot de cucuruz legat cu sfoara. Alergau toata ziua dupa ciot pina cind cadeau lati de oboseala. De multe ori agatam sfoara cu ciotul de cucuruz de gard , pisoii incercind sa-l prinda. Era o distractie pe cinste. Cind cresteau mai mari toata ziua se catarau pe te miri unde. Aveam un dud, nu foarte inalit unde pisoii se catarau. Ajunsi sus in dud cind vroiau sa se dea jos, nu stiau cum sa coboare, mieunind de mama focului. Ne urcam cu scara si-i dadeam jos. Intotdeauna mama scapa de ei,lasind doar unul, pe ceilalti dindu-i la cei care vroiau pisica pe linga casa. Intr-o zi eram afara cind am auzit un piuit foarte slab. M-am uitat in toate partile sa vad de unde vine piuitul. Ma gindeam ca este vreun pui de vrabie care piuie. Incercind sa vad de unde vine piuitul mi-am aruncat privirea pe casa. In jgheabul de la stresina casei erau trei pui de pisica maruntei care mieunau dupa măsa. I-am spus tatei de puii de pisica. Mi-a spus sa nu-mi fac griji,c-o sa vina mama lor si o sa-i duca la culcusul lor. Dupa vreo doua saptamini pisica i-a dat jos din podul casei. Sa fi vazut ce se mai zbenguiau toata ziua. Alergau dupa puii de gaina mai marisori, care se zburleau la ei, cind pisoii se apropiau prea  mult de ei.

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu

Ca pisica sa se dea la pui e normal, e in firea ei sa prinda tot ce misca, trebuie invatata ca nu`i voie, in mod normal o invata pisica batrina.

La bunici aveam o pereche de pisoi  care deja erau mari si prindeau pasari si soareci cind am ajuns in vacanta de

primavara din anul urmator, pui de gaina mici nu vazusera in viata lor, se nascusera vara trecuta cind puii erau deja mari.

Bunica avea closca pusa si deja scosese pui.

Cind au vazut pisoii, care deja erau cit o pisica de mari ca erau hraniti bine, au sarit pe pui, noroc cu closca nebuna care

le`a tras o batuta de numa` la mite.

Bunica mi`a zis ca de mitii aia trebe sa scape, is a tai fa ce vrei cu ei!

Am luat un pui si l`am pus in fata unuia din ei, mitul hat pe pui, eu cu o manusa de piele groasa pe ceafa mitului si da`i o batuta buna cu

o nuia subtire.

Am repetat treaba asta si cu celalalt mit si dupa vreo 2-3 reluari au trecut amindoi testul, pus un pui in fata lor, nici nu mai nimereau usa de iute ce o stergeau.

Nu a mai fost vreo problema cu mitii aia, erau harnici si prindeau tot ce misca dar puii de gaina ii ocoleau de la distanta!

Au trait la bunici toata viata lor si probleme n`au mai fost deloc cu ei.

Link spre comentariu
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări