Ati purtat bască....sau ce vă mai amintiți din copilărie ?

[icar]

Revolutia tehnologica nu a dus la someri decit pentru comozi. Intotdeauna o tehnologie noua, a creat noi "ocupatii", noi specializari. Pentru asta, insa, trebuie sa inveti, sa te adaptezi. Daca nu poti/nu vrei, ramii pe dinafara.

[doru3160]

Acum 32 minute, Ion_Bumbu a spus:

Ala e un catel timpit de`a binelea... ala are treaba cu oamenii.

O fi și la căței ca la oameni... fiecare cu gustul lui.

[dan-a2]

Eu am 3 havanezi care zburda liber prin curte ,pisici nu am fiindca nu le suporta ..

Cel mai rau este ca musca pe furis daca vede pe cineva strain ..

[Mircea]

38 minutes ago, icar said:

Revolutia tehnologica nu a dus la someri decit pentru comozi. Intotdeauna o tehnologie noua, a creat noi "ocupatii", noi specializari. Pentru asta, insa, trebuie sa inveti, sa te adaptezi. Daca nu poti/nu vrei, ramii pe dinafara.

Ai pus-o daca te simte colegul ca esti revizionist.

[Vizitator]

N-ati vazut un Fox Terrier la alergat pisici. Cate doua , trei in acelasi timp.
Indiferent in cate directii alergau  :)

 

[doru3160]

Am văzut un chiuaua care a fugarit o mâță pana a înghesuit-o într-un colt. S-a întors cu fața la cacățel și s-a arcuit. Drept urmare, căcățelul a făcut cale întoarsă, pt ca el atât știa, să fugăreasca. Cum nu a prins nici una, nu știa cum sa reacționeze, și s-a retras. 

[Ion_Bumbu]

 

 

Fox...
Aia`s tembeli cu acte`n regula!

Editat Decembrie 17, 2020 de Ion_Bumbu

[yo3fkc]

La mine , una dintre matze doarme pe caine toamna/primavara .

Iar cainele e un Saint Bernard de vreo 80 de kile ...

[validae]

Sunt câini şi câini, caractere diferite, ca şi oamenii....unii au o aversiune aşa de mare pe pisici că efectiv le mănâncă atunci când le prind.Alţii le tolerează sau doar le fugăresc şi nu le atacă efectiv.Eu mi-am învăţat toţi câinii să convieţuiască paşnic cu pisicile din curte.Am la maică-mea un şoricar care se înţelege bine cu mâţele, care se freacă afectuos de el când se întâlnesc prin curte.Când e vorba de mâncare nu mai sunt aşa buni prieteni, dar nici nu îşi apără feroce hrana în prezenţa lor.

[icar]

V-am mai spus de Elementul Negativ, o pisica gasita, ca vai de ea, pe cimp. Cind a intrat in casa, si-a impus imediat punctul de vedere, desi nu cred ca avea o luna: s-a dus la blidul catelusei si i-a mincat mincarea, apoi s-a instalat comoda, in cosul catelusei. De atunci, cind ii dadeam la catea sa manince, pisicul era incuiat in alta camera, altfel minca si mincarea catelusei, care se dadea la o parte, fara nici un comentariu.

[Vizitator]

21 hours ago, Ion_Bumbu said:

Fox...
Aia`s tembeli cu acte`n regula!

Este un caine care da rezultate bune si la vanatoarea de ursi.
Se baga dobitocul dupa urs in barlog. Si ursul, enervat, se ia dupa el.
Ursul nu are cum sa prinda un Fox Terrier, dar se vede cu vanatorul...
 

[GEO 53 BN]

Cind eram elev prin clasa a VI-a, tata a adus de la prieten vinator si el , un cătelus, de citeva luni. Blanita-i  era neagra batind spre negru suriu (o culoare cam nedefinita). 

De cum l-am  vazut, l-am indragit, jucindu-ma cu el atunci cind aveam timp. Altfel toata ziua nu facea altcava, decit  sa manince si sa doarma. Din cind in cind se lua dupa gaini, unele mai batrine, sarind la el. Cind vedea ca gluma se ingroasa, batea in retragere. Pe masura ce a crescut a devenit tot mai indraznet. Avea ce avea cu porcii din cotet. Cind porcilor li se facea foame, guitind de mama focului, catelul se apuca de latrat la ei.  Cind porcilor le dadeam drumul in curte, in spatele grajdului,  apucindu-se de  alergat si de rîmat, ciinele se apuca de ei  alergindu-i pina oboseau.  In timp  catelul, a devenit destul de marisor.  Ciinele a devenit tot artagos cind vedea porcii ca se apuca de rimat.  

Tata fiind vinator, intr-o toamna tirzie, l-a luat cu noi sa vedem cum se comporta, eu fiind pe post de gonac!

Cum pina atunci n-a mai fost la vinatoare, sa apucat de aergat prin padure, ca bezmeticul.  Degeaba l-am fluierat ca n-a binevoit sa vina la noi. Dupa atita alergatura i se facuse sete, asa ca pina la urma, a respuns chemarii.  Tata a sos din rucsac o damigeana de 3 litri cu apa, spunindu-mi sa fac miinele caus, dindu-i apa cinelui, care pina atunci statea cu limba scoasa de-un cot. Am luat din rucsac fringhia, de care tata nu se despartea niciodata, atunci cind mergeam la vinatoare, legind ciinile de curelusa, lasindu-i un spatiu de maximum 3m, putindu-l controla mai usor.

Dupa ce vinatoarea a pornit noi gonacii ne-am apucat de facut galagie, in speranta ca mistretii se vor pune in miscare. N-au trecut nici cinci  minute ca am si auzit  primul foc de arma, urmat la citeva secunde de alte doua focuri de arma. Responsabilul cu goana ne-a  spus sa dam drumul ciinilor. Instantaneu, dupa ce le-am dat drumul  ciinii s-au si imprastiat prin padure, latrind. Dupa nici un minut am auzit ciini latrind sacadat, semn ca vreun mistret cazuse, sau era ranit. Ne-am apropiat de locul unde ciini latrau, vinatorii apropiindu-se si ei. Ciinii lartau de mama focului, dind roata mistretului ranit. Mistretul  era ranit in coloana, nemai putindu-se deplasa. Cum vreun ciine incerca sa-l muste, mistretul se arunca inspre el. ''Novicele'' nostru sarea si el la mistret latrind si incercind sa-l muste, dindui roata.  Dupa ce ciinii isi facusera, ''safteaua'', mistretului i s-a curmat viata  cu un glont trans in cap.  ''Novicele'' latra in continuare, curelusa de la git, limitindu-i spatiul.

Au mai urmat alte citeva goane , soldate cu impuscarea a inca doi mistreti. Cu timpul ciinele a devenit tot mai indraznet.

Iarna nu era duminica sa nu mergem la vinatoare. Avea un simt foarte bine dezvoltat! Cind ne pregateam de vinatoare, ciinele se apuca de latrat , simtind ca urma sa mergem la vinatoare. A trait aproape 10 ani in care n-a fost duminica sa nu fie si el prezent la vinatoare!

[GEO 53 BN]

Acum 12 ore, GEO 53 BN a spus:

Cind eram elev prin clasa a VI-a, tata a adus de la prieten vinator si el , un cătelus, de citeva luni. Blanita-i  era neagra batind spre negru suriu (o culoare cam nedefinita). 

De cum l-am  vazut, l-am indragit, jucindu-ma cu el atunci cind aveam timp. Altfel toata ziua nu facea altcava, decit  sa manince si sa doarma. Din cind in cind se lua dupa gaini, unele mai batrine, sarind la el. Cind vedea ca gluma se ingroasa, batea in retragere. Pe masura ce a crescut a devenit tot mai indraznet. Avea ce avea cu porcii din cotet. Cind porcilor li se facea foame, guitind de mama focului, catelul se apuca de latrat la ei.  Cind porcilor le dadeam drumul in curte, in spatele grajdului,  apucindu-se de  alergat si de rîmat, ciinele se ''apuca'' de ei  alergindu-i pina oboseau.  In timp  catelul, a devenit destul de marisor.  Ciinele devenea artagos cind vedea ca porcii se apuca de rimat.  

Tata fiind vinator, intr-o toamna tirzie, l-a luat cu noi sa vedem cum se comporta, eu fiind pe post de gonac!

Cum pina atunci n-a mai fost la vinatoare, sa apucat de alergat prin padure, ca bezmeticul.  Degeaba l-am fluierat ca n-a binevoit sa vina la noi. Dupa atita alergatura i se facuse sete, asa ca pina la urma, a respuns chemarii.  Tata a sos din rucsac o damigeana de 3 litri cu apa, spunindu-mi sa fac miinele caus, dindu-i apa ciinelui, care pina atunci statea cu limba scoasa de-un cot. Am luat din rucsac fringhia, de care tata nu se despartea niciodata, atunci cind mergeam la vinatoare, legind ciinile de curelusa, lasindu-i un spatiu de maximum 3m, putindu-l controla mai usor.

Dupa ce vinatoarea a pornit noi gonacii ne-am apucat de facut galagie, in speranta ca mistretii se vor pune in miscare. N-au trecut nici cinci  minute ca am si auzit  primul foc de arma, urmat la citeva secunde de alte doua focuri de arma. Responsabilul cu goana ne-a  spus sa dam drumul ciinilor. Instantaneu, dupa ce le-am dat drumul  ciinii s-au si imprastiat prin padure, latrind. Dupa nici un minut am auzit ciini latrind sacadat, semn ca vreun mistret cazuse, sau era ranit. Ne-am apropiat de locul unde ciini latrau, vinatorii apropiindu-se si ei. Ciinii latrau de mama focului, dind roata mistretului ranit. Mistretul  era ranit in coloana, nemaiputindu-se deplasa. Cum vreun ciine incerca sa-l muste, mistretul se arunca inspre el. ''Novicele'' nostru sarea si el la mistret latrind si incercind sa-l muste, dindu-i roata.  Dupa ce ciinii-si facusera, ''safteaua'', mistretului i-a fost curmat viata  cu un glont trans in cap.  ''Novicele'' latra in continuare, curelusa de la git, limitindu-i spatiul.

Au mai urmat alte citeva goane , soldate cu impuscarea a inca doi mistreti. Cu timpul ciinele a devenit tot mai indraznet.

Iarna nu era duminica sa nu mergem la vinatoare. Avea un simt foarte bine dezvoltat! Cind ne pregateam de vinatoare, ciinele se apuca de latrat , simtind ca urma sa mergem la vinatoare. A trait aproape 10 ani in care n-a fost duminica sa nu fie si el prezent la vinatoare!

P.S. Imi cer scuze pentru greselile ''strecurate'' fara voia mea! Abia dupa ce am terminat de scris, am observat greselile!

[merck]

[GEO 53 BN]

Ingenios  sistemul anti ''evadare''!