Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Ati purtat bască....sau ce vă mai amintiți din copilărie ?


Postări Recomandate

He he...inseamna ca n-ai citit fabula "Bivolul si cotofana"...

 

"Pe spinarea unui bivol, negru, mare, fioros

Se plimba o cotofana, cand in sus si cand in jos.

Un catel trecand pe-acolo, se opri mirat in loc:

-Ahh, ce mare dobitoc...sa ia-n spate pe oricine..

Ia stai frate, ca e rost, sa ma plimbe si pe mine...."    etc, etc, etc...

Link spre comentariu
25 minutes ago, M.Adrian said:

N-am auzit pana acum nici o data sa se fi folosit bivoli in Romania ca animale de povara. Stiam doar de cai si vite.

Probabil ca pe la voi nu s-au crescut bivoli! In judetele din nord-vestul tarii se cresc frecvent bivoli, acestia nefiind pretentiosi la mincare. Sint mari amatori de apa,vara scaldindu-se  frecvent. Dau lapte mai putin decit vitele ,in schimb,laptele, fiind foarte gras. Puii de bivoli cresc incet  pina la virsta de un an,apoi cresc mai repede. Sint animale semidomestice,capricioase, comparativ cu vitele. Bivolitele  cind au pui ,de multe ori sint agresive. Masculii sint deosebit de agresivi,cei castrati fiind un pic mai calmi,in schimb trag la caruta mult si mai bine decit caii sau vitele.

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu

Multi bivoli-s cu toane. Sint bivoli care dau lapte doar daca-i scarpini,daca le fluieri,daca dai drumul puiului sa suga si cite si mai cite toane,care mai de care mai ciudate. Sint tot felul de povesti cu si despre bivoli. Se spune ca unele bivolite dau lapte doar daca le bați,daca le pui casetofonul sa cinte si cel mai ciudat obicei, pe care l-am auzit de la un coleg de serviciu,sa le bage-n fund o pompa de masina si sa pompeze aer. Cit adevar si cita poveste este n-am de unde sa stiu. Cert e ca bivolii sint animale partial domesticite si cu toane.

Link spre comentariu

 

Acum 9 ore, GEO 53 BN a spus:

Se spune ca unele bivolite dau lapte doar daca le pui casetofonul sa cinte si cel mai ciudat obicei, pe care l-am auzit de la un coleg de serviciu,sa le bage-n fund o pompa de masina si sa pompeze aer. Cit adevar si cita poveste este n-am de unde sa stiu. Cert e ca bivolii sint animale partial domesticite si cu toane.

:85

Editat de M.Adrian
Link spre comentariu

Buna ziua, am avut ocazia sa vad niste carti si caiete de liceu de pe vremea tovarasului, si multe din ele erau decorate cu asta

Imagini pentru the s thing

Imagini pentru the s thing

Care e treaba cu ele, si de unde au aparut, ca din cate am inteles mai toata lumea avea o chestie din asta desenata pe undeva. :56

La o scurta cautare pe google, am aflat ca nimeni nu stie exact care e treaba cu simbolul asta, dar e raspandit cam pe toate continentele.

Editat de M.Adrian
Link spre comentariu

Salutare colegi,

Ca tot am vorbit despre caratul finului cu caruta!

Aveam o bucata de teren intr-o zona numita Ajaga, o rîpa mare,adinca, unde parintii  mei cultivau cartofi iar pe  fundul rîpei crestea iarba,tata cosind-o. Terenul parintilor mei se sfirsea pe malul opus rîpei. Tata  impreuna cu citiva amici de-ai lui au  mers la cosit iarba de pe teren si din rîpa. Dupa uscarea ierbii,fiind intoarsa de citeva ori, tata impreuna cu bunicu au mers cu carutele sa aduca finul acasa. Binenteles ca nu puteam lipsi eu si verisorul meu, noi avind sarcina de a avea grija de vite sa nu intre-n  porumb sau pe terenul cu iarba al vecinilor. Tata si bunicu au incarcat o carutele cu fin iar dupa ce vitele s-au saturat,au fost prinse la jug si am pornit catre casa. Drumul era destul de denivelat de la ploile cazute,croind santuri in toate directiile pe drum. Tata si bunicu aveau grija sa ocoleasca santurile sapate de ploaie,mergind foarte incet si sprijinind cu furcile caruta, care citeodata intra-n balans. Riscul ca ,carutele sa se rastoarne era destul de mare. Pe noi ne trimiteau sa stam departe de carute, sa nu se intimple vreun accident. Fiind cald,taunii siciiau vitele,aceste devenind tot mai agitate. La un moment dat o vita dind cu capul dupa tauni ,a facut o miscare brusca in lateral,caruta rasturnindu-se. Bunicu a inceput sa-i reproseze tatalui meu ca n-a fost destul de atent sa sprijine caruta. S-a lasat cu cearta,bunicul fiind o persoana apriga,care nu menaja pe nimeni,cu atit mai mult tatalui meu(fiul lui).Au scos vitele din jug si au golit caruta de fin. Dupa ce au pus-o pe roti  au incarcat caruta din nou, dupa aceea prinzind vitele in jug. Tot drumul ne-am deplasat ca melcul pina cind am dat de drumul circulat  si fara gropi. Am ajuns acasa destul de tirziu. Tata  a bagat vitele-n grajd,bunicul pornind catre casa, cu vitele,nu inainte de a convenii cu tata ca in ziua urmatoare va veni si-l va ajuta sa ridice o ''furcitura''(o claie)la o distanta destul de mare de grajd. Mama auzind ce sa intimplat sa c-am speriat,intrebindu-ma daca n-am fost prin apropiere cind s-a rasturnat caruta. Tata i-a spus sa ca drumul fiind accidentat,pe noi ,copii, ne-au trimis la distanta de carute, fiindu-i frica sa nu se rastoarne vreo caruta. A doua zi  bunicul a venit dis de dimineata  si impreuna cu tata au descarcat carutele ridicind claia. Dupa ce au terminat de  cladit furcitura s-au asezat la masa cinstindu-se cu bunicu. Bunicu ii tot aducea aminte tatalui meu ca trebuie facut atunci cind se merge pe drum accidentat si cu caruta incarcata cu indiferent ce, fin,paie, snopi de griu,etc. Inainte de a porni spre casa,bunicu i-a spus tatalui meu ca in ziua urmatoare vrea si el sa-si aduca finul de pe hotar.  In ziua urmatoare,dimineata, tata si cu mine ,evident,am plecat spre bunici legind caruta bunicului de caruta noastra. Ajunsi la bunicu ,acesta a prins vitele-n jug si am pornit spre terenul unde avea bunicu finu. Bunica ne-a pus mie si verisorului meu  citeva placinte,bunicului si tatalui meu punindu-le piine, slanina,brinza,ceapa,rosii si ,evident  o ''sticluta'' de jumatate de litru cu pălinca. Inarmati cu de toate am pornit la drum. Ajunsi la locul cu pricina au dat drumul vitelor din jug noua revenindu-ne sarcina dea avea grija ca vitele sa nu intre pe terenul altora. Singura problema era ca iarba cosita si uscata era in brazde  trebuind sa adune finul in capite mici,urmind sa ducem caruta la fiecare capita si sa incarcam finul.  Dupa ce au terminat de incarcat carutele,ne-am asezat la masa. Am mincat si apoi au prins vitele-n jug pornind catre casa. Drumul era destul de neted,neexistind  riscul ca vreo caruta  sa se rastoarne. Ajunsi acasa la bunici  au scos vitele din jug dupa care cite-o caruta  era bagata-n șură,finul fiind depozitat in podul surii si grajdului. Vitele au fost bagate-n grajd dindu-le de mincare iar apoi adapindu-le. Dupa ce am terminat toata treaba, bunica ne-a chemat pe toti la masa. Am mincat si apoi am pornit catre casa. Inainte de a porni catre casa ,bunica ne-a dat mie si verisorului cite-o bucata destul de mare de fagure cu miere,mie si pentru soramea. Ajunsi acasa, mama ne-a intrebat daca toate-au decurs in regula. Tata a linistit-o spunind ca drumul pina la Rosia(locul unde avea bunicu rîtul) era bun, fara denivelari. Sora mea a sarit in sus de bucurie cind i-am aratat ce-i trimise bunica.

Link spre comentariu
Acum 11 ore, Marele Savant a spus:

   Reprezinta niste chestii atit de secrete, incit daca le-ar spune cineva, dupa aceea ar trebui sa te omoare pentru a fi sigur ca nu rasufla! Ar fi bine sa incerci sa stergi postarile in care apar acele imagini!

 

Siiiiigur.:limb:

Link spre comentariu
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări