Ati purtat bască....sau ce vă mai amintiți din copilărie ?

[BRANCA]

 Doru.La viteze mari se simte.Am fost la rusi in excursie.Cand am intrat in RO,aceleasi vagoane,adica rusesti,dar pe boghiurile noastre zdruncinau de numa!Posibil sa fi influentat si calitatea liniilor,terasamentului.

[GEO 53 BN]

Acum 38 minute, BRANCA a spus:

 Doru.La viteze mari se simte.Am fost la rusi in excursie.Cand am intrat in RO,aceleasi vagoane,adica rusesti,dar pe boghiurile noastre zdruncinau de numa!Posibil sa fi influentat si calitatea liniilor,terasamentului.

 Zdruncinaturile se datorau(cred) faptului, ca la noi, sinele de cale ferata, nu sint sudate, folosindu-se bridele care leaga sinele unele de altale. Un alt motiv ar fi faptul ca pe majoritatea traseelor de cale ferata,  traversele sint(inca) din lemn, nu din beton armat, ca-nalte tari. Cu timpul aceste traverse putrezesc ,cu toate ca acestea sint impregnate la cald cu  creozot. Apoi, un alt motiv ar fi, faptul ca ,cu timpul  bucatile de piatra (andezitul de Moigrad ) si granitul, se sfarima, necesitind inlocuirea  lor (pietrelor).

[+_Florin_+]

Privind în istorie te minunezi - apropo de viteză pe șine si calitatea căilor ferate.

Englezii, prin 1938 aveau locomotivele cu abur Mallard care puteau atinge, la maxim,  203 km/h (126 mph). 

Cu garnitura remorcată sustineau constant viteze de 140 - 160 km/h pe anumite segmente din traseu. Despre ce vorbim?  ... despre anii 30 ... 40! ... oare cât de perfecte erau șinele care permiteau rulajul cu asemenea viteze?

Cu părere de rău spun că CFR-ul anilor 2020 e în evul mediu !

[GEO 53 BN]

Salutare  prieteni!

Ca  tot veni vorba de terasamente!

Tot ce va voi povesti, le-am aflat de la tata, care in acea perioada era maistru minier

Inca dinainte de  anii '50, transportul  carbunelui, de la noi din Chiesd, la Sarmasag se facea cu funicularul , transportul carbunelul fiind relativ facil. Au fost si cazuri, cei drept mai  rare, cind cablurile, pe care circulau vagonetele, s-au rupt, transportul carbunelui de la Chiesd la Sarmasag , oprindu-se pina la remedierea  defectiunii. In tot acest timp carbunele era  depozitat  intr-o ''halda''  enorma, pina cind avaria era remediata. De cele mai multe ori cablurile uzate erau inlocuite cu altele noi , ori asta dura destul de mult, citeodata si doua saptamini. Cum, carbunele scos din mina, se tot acumula, de multe ori minierii duceau  si depozitau carbunele in apropiere. Atunci șefii exploatarii  au venit cu o propunere destul de ciudata. Acestia  au venit cu propunerea  construirii unei linii de cale ferata  cu linie ingusta , care sa mearga de la Chiesd si pina la Sarmasag.  Ori asta era destul de greu de pus in aplicare , pentru ca trebuia trecut dealul Sarmasagului, ca apoi sa coboare pe dealul , destul de abrupt al Sarmasagului pina la Telep (colonia miniera) unde era depozitat carbunele, care urma sa fie trimis pe calea ferata, catre termocentrale, inclusiv la termocentrala din  Oradea . 

S-au apucat de lucru  incepind cu  terasamentul care(teoretic) trebuia sa treaca peste valea Chiesdului. Acel terasament s-a  intins pe o lungine destul de mare, pina cind un inginer tinar, cu capul pe umeri , a demonstrat teoretic si practic,  ca acea constructie nu va avea vrodata sorti de izbinda, avind in vedere ca relieful din deal pina-nvale era extrem de abrupt. Dupa ce ''capii''conducerii minei au analizat la rece , cele demonstrate  de catre inginerul,care incercase din rasputeri, sa-i convinga ca totul este o aberatie, acestia au abandonat ''proiectul'' , terasamentul  rezistind destul de multi anii. Cind am intrat in clasa I-i terasamentul era inca in picioare, cu timpul disparind incetul cu incetul. Nu dupa multa vreme au inceput lucrarile la tunelul care facea legatura dintre mina Chiesd si mina Sarmasag. 

Acum acel tunel este inchis, o portiune de tunel pe partea dinspre Sarmasag ,fiind transformata intr-o crama imensa, unde sint depozitate multe din vinurile produse la Șamsud, o comuna aflata la circa 4km  de comuna Chiesd!

Acum 13 minute, +_Florin_+ a spus:

Privind în istorie te minunezi - apropo de viteză pe șine si calitatea căilor ferate.

Englezii, prin 1938 aveau locomotivele cu abur Mallard care puteau atinge, la maxim,  203 km/h (126 mph). 

Cu garnitura remorcată sustineau constant viteze de 140 - 160 km/h pe anumite segmente din traseu. Despre ce vorbim?  ... despre anii 30 ... 40! ... oare cât de perfecte erau șinele care permiteau rulajul cu asemenea viteze?

Cu părere de rău spun că CFR-ul anilor 2020 e în evul mediu !

Asa-i cum zici!

[+_Florin_+]

Acum 9 minute, GEO 53 BN a spus:

 

Asa-i cum zici!

 

Nu credeți?

Uite "săgeata albastră" a Angliei din 1938 

https://en.m.wikipedia.org/wiki/LNER_Class_A4_4468_Mallard

[GEO 53 BN]

Colegu' @+_Florin_+ Te rog sa nu te superi ca am afisat  emoticonul acela! Totul a fost din repezeala! Mii de scuze!

[+_Florin_+]

@GEO 53 BN, nu trebuie să vă cereți scuze. 

Într-adevăr, postând acel emoticon am avut impresia că informațiile postate de mine vă par exagerate.

Și chiar par, la prima vedere ... dar de fapt arată realitatea : anglo-americanii au trăit mereu în altă lume, ca nivel tehnologic și calitate a vieții. Bravo lor, sunt demni de toată admirația!

[Ion_Bumbu]

Acuma cinstit si Mallard-ul ala a mers cu 200Km/h ca Moskvich-ul, o data!

Dupa aia a intrat la reparatii!

Editat Decembrie 14, 2020 de Ion_Bumbu

[Marele Savant]

Acum 1 oră, GEO 53 BN a spus:

Un alt motiv ar fi faptul ca pe majoritatea traseelor de cale ferata,  traversele sint(inca) din lemn, nu din beton armat, ca-nalte tari.

Ma indoiesc! avem colegi care lucreaza in sistem si pot spune mai multe?

[+_Florin_+]

@Ion_Bumbu,

Da, a fost testul suprem, "au dat in el" cât a putut duce ! .

Dar faptul că putea duce garnitura de pasageri cu 140 ... 160 km/h fără probleme nu-i putin lucru, raportat la epocă. Pare din altă lume.

De fapt au inventat foarte devreme conceptul "tren de mare viteză", prin alte părți ale lumii nu  exista.

Și nemții au facut locomotive bune/fiabile, dar nu excelau la capitolul viteză. Erau bune la tractarea marfarelor grele.

 

 

Editat Decembrie 14, 2020 de +_Florin_+

[Ion_Bumbu]

Pai ca sa spunem tot englezii au cam mers in panta, a fost si o tentativa nemteasca pe teren drept care a atins 200Km/h, cam cu 1Km/h mai putin insa nemtoaica a mers mai departe fara probleme, de`, la mecanica nemtii erau doctori, englezii si italienii...doar artisti!

[d2134]

1 oră în urmă, +_Florin_+ a spus:

Și nemții au facut locomotive bune/fiabile, dar nu excelau la capitolul viteză. Erau bune la tractarea marfarelor grele.

In vremea aceea, pentru transportul rapid de calatori, nemtii foloseau automotoare diesel iar italienii automotoare electrice.

https://en.wikipedia.org/wiki/DRG_Class_SVT_137

https://en.wikipedia.org/wiki/FS_Class_ETR_200

[+_Florin_+]

Acum 28 minute, d2134 a spus:

In vremea aceea, pentru transportul rapid de calatori, nemtii foloseau automotoare diesel iar italienii automotoare electrice.

https://en.wikipedia.org/wiki/DRG_Class_SVT_137

https://en.wikipedia.org/wiki/FS_Class_ETR_200

Da, tehnologie mai nouă.

De remarcat totuși faptul că englezii obțineau aceleași performanțe "pe abur", dacă ne referim la trenurile rapide de călători.

Ei au fost mereu "conservatori" din principiu, dar au avut ingineri buni ! 

[doru3160]

Acum 15 ore, BRANCA a spus:

 Doru.La viteze mari se simte.

Da, bine. Explica-le celor care se dau cu mocanita ca la viteza e altceva... 

[puriu]

Acum 16 ore, +_Florin_+ a spus:

Erau bune la tractarea marfarelor grele.

Nu numai. Locomotivele "Pacific" facute de nemti pentru CFR in anii '20 erau pentru trenuri rapide si accelerate de lux. Pe locomotiva scria "Iuteala maxima 147 km/h". Am mers de mai multe ori cu aceste locomotive mai repede decat acum. (Iasi-Bucuresti in 5 ore si 15 minute).