Ati purtat bască....sau ce vă mai amintiți din copilărie ?

[doru3160]

1 oră în urmă, Усилитель a spus:

Asta ar fi bine , carnea autohtona este mai gustoasa ca cea din Germania , care nu are gust asa bun si la frigere se contracta si se face mai mic , am constatat personal.....

 

.... porcul românesc pare să fie pe cale de dispariție, iar România depinde tot mai mult de importul de carne de porc.

 

Carnea românească are gust bun, dacă te referi la porcul crescut în bătătura romanului. Dacă crești porci în regim industrial, ii hrănești la fel ca pe porcii din import, le dai aceleași concentrate cu steroizi, folosești aceeași rasa ca cei de afara, de ce crezi tu ca ai tai vor avea gust mai bun?

În rest, da, de acord, producția interna aproape ca nu mai exista într-o tara care a exportat mult, foarte mult, în acest domeniu. Dacă e sa mâncăm cacaturi, măcar sa nu cumpărăm de la alții. 

[GEO 53 BN]

Acum 15 minute, doru3160 a spus:

.........................................................................

Dacă e sa mâncăm cacaturi, măcar sa nu cumpărăm de la alții. 

[BRANCA]

 Doru.Noi luam mai rar carne de porc.Da' cand luam numai romanesc.Se vede pe carne,e mai vanata si mai puturoasa.La gust este mult peste cea de import!Verificat de multe ori.

 Tipul din MH are si terenurile lui agricole.De acolo ia grosul hranei pt animale.Ca mai da si ceva anexe nu-i bai.Repet marfa lui la gust bate tot ce e pe piata Severinului!Si am mai zis,produsele lui sunt sarate normal.Nu  ca restul produselor ce se vand si care zici ca sunt botezate in sare!!

[DjOhms]

Acum 6 ore, BRANCA a spus:

Acu stau si ma gandesc de ce naiba faceam asta?

Cum de ce?

Pentru ca astea sunt lucrurile alea mai putine/mici care le avea porcu'!

 

Oricum, la urechi mai greu "ajungeam", pentru ca dupa aia spuneam ADIO la re-intalnirea cu ele in "Racituri" (vezi Moldova..)! 

Deci era un fel de interdictie "severa" de la mama!

 

Editat Decembrie 4, 2020 de DjOhms

[franzm]

Gheo, da' slanina fiarta, data cu boia si împanata cu ai, n-ati facut? O tii o noapte la înghetat si, vorba lu sefu-meu din armata, manânci pân' te caci pe tine.

Carne la cazan, aia care se pune la caltabosi, am si aici. Am o cunostinta (tot Auslaender ca si mine) care lucreaza la o macelarie. Ei fierb carnea si soricii, dar nu apuca sa foloseasca toata cantitatea (o fierb mai mult pentru zeama) si atunci ne aduce si noua (sefu le da voie sa ia resturile care nu se vând).

Am si un vecin, originar din Giarmata. În România a fost macelar. Face ala niste mici de zici ca ai nimerit la 23 August. Si-a adus si un disc, un ceaun si alte celea si ne mai întâlnim la el în gradina la un chefuletz.

Editat Decembrie 4, 2020 de franzm

[+_Florin_+]

Sau vorba unui coleg de serviciu: "poți să-nnebunești mâncând! " ... 

[GEO 53 BN]

Acum 2 minute, franzm a spus:

Gheo, da' slanina fiarta, data cu boia si împanata cu ai, n-ati facut? O tii o noapte la înghetat si, vorba lu sefu-meu din armata, manânci pân' te caci pe tine.

La noi,  in Chiesd,  slanina de pe burta era fiarta, data cu mujdei  de usturoi,(din ala care-ti lua foc gura cind muscai din catelul de usturoi), si boia de ardei dulce, dupa care era  pusa afara la  rece, de regula sub stresina casei!  Era nemaipomenit de buna!

[GEO 53 BN]

Ce ziceti de răcituri, sau ''aituri,'' cum li se spune pe la noi, cocioane, cum li se zice prin alte parti?   De cele mai multe ori  mincam doar ''aspicul'' fara sa ne apropiem de carnea,care  semana perfect, la gust, cu carnea din conserva de carne de porc !  Nu stiu de ce ne placea  atit de mult! Intotdeauna mama ne certa (pe mine si soramea) ca nu mincam si carnea din farfuria cu racituri(aituri)!
 

[valivoi]

Racitura, soriciul, cartilajele oaselor, in special de la omoplat, urechile sunt cele mai bune surse de colagen pentru articulatii, piele, nu dracarii gen "cartilaj de rechin,coada de baubau".

[GEO 53 BN]

Am uitat sa va spun ceva foarte important!

Dupa ce porcu era injunghiat , era pus pe burta si  acoperit  cu paie , dupa care li se dadea foc. Cind paiele terminau de ars  porcu' era curatat de spuza cu un cutit bont,(fara tais) dupa care era intors  pe spate. Acolo era acoperit cu paie  si apoi li se dadea foc. Acolo tata trebuia sa fie foarte atent, pentru ca soricu de pe burta era foarte subtire,  existind riscul ca soricul sa crape. Dupa ce inlatura spuza,verifica daca era pirlit peste tot. îl verifica peste tot ca sa nu ramina 'barba''(loc atins partial de foc). Atunci lua un șomoiog de paie, pe care le aprindea si apoi le purta peste portiunea pe unde  focul nu ajunse.  Cind  nu se mai simtea ''barba''  se arunca apa calda peste porc,dupa care, cu cutitul se radea ''hîra'' (murdaria de pe porc). Apoi porcul era frecat   cu peria de radacini , pina cind,  o mare parte de mizerie era inlaturata. Cu apa calduta si peria de radacini, porcul era  frecat pina cind pielea porcului devenea aproximativ, alba ca hirtia. Tata mai arunca citeva galeti cu apa rece peste porc ca se racoreasca. Dupa aceea era  despicat, scotind  maruntaiele si intestinele care erau duse la curatat. Dupa ce intestinele erau curatate  se tineau in apa cu soda de rufe. Tinute spre soare intestinele trebuiau sa fie semi transparente. De acolo erau duse la facut cirnatii , de acolo fiind dusi in pod, la fum.Cu intestinele groase se proceda aproximativ la fel, fiind spalate in mai multe ape. Apoi erau puse deasemenea in apa cu soda de rufe , pentru a se elimina mirosul de mațe.  Caltabosii erau umpluti cu orez fiert, jumari , bucati de rinichi, inima, etc dupa care erau  legati la gura sa nu iasa compozitia  din ei. Apoi erau dusi in pod unde erau atirnati de grinzi unde se raceau , de multe ori inghetind peste noapte. Cirnatii erau lasati la fum  pina cind capatau o culoare rosietica. Oricit de cald era, cirnatii, rezistau foarte mult timp, de multe ori ajungind pina spre sfirsitul toamnei, cind erau tari ca lemnu'! 

Caltabosii erau mincati primii, pentru ca in caz ca vremea  se incalzea, exista riscul sa se strice(imputeasca), fiind mincati doar de ciini. 

 

 

 

 

 

 

0de fo

Chiar acum, GEO 53 BN a spus:

Am uitat sa va spun ceva foarte important!

Dupa ce porcu era injunghiat , era pus pe burta si  acoperit  cu paie , dupa care li se dadea foc. Cind paiele terminau de ars  porcu' era curatat de spuza cu un cutit bont,(fara tais) dupa care era intors  pe spate. Acolo era acoperit cu paie  si apoi li se dadea foc. Acolo tata trebuia sa fie foarte atent, pentru ca soricu de pe burta era foarte subtire,  existind riscul ca soricul sa crape. Dupa ce inlatura spuza,verifica daca era pirlit peste tot. îl verifica peste tot ca sa nu ramina 'barba''(loc atins partial de foc). Atunci lua un șomoiog de paie, pe care le aprindea si apoi le purta peste portiunea pe unde  focul nu ajunse.  Cind  nu se mai simtea ''barba''  se arunca apa calda peste porc,dupa care, cu cutitul se radea ''hîra'' (murdaria de pe porc). Apoi porcul era frecat   cu peria de radacini , pina cind,  o mare parte de mizerie era inlaturata. Cu apa calduta si peria de radacini, porcul era  frecat pina cind pielea porcului devenea aproximativ, alba ca hirtia. Tata mai arunca citeva galeti cu apa rece peste porc ca se racoreasca. Dupa aceea era  despicat, scotind  maruntaiele si intestinele care erau duse la curatat. Dupa ce intestinele erau curatate  se tineau in apa cu soda de rufe. Tinute spre soare intestinele trebuiau sa fie semi transparente. De acolo erau duse la facut cirnatii , de acolo fiind dusi in pod, la fum.Cu intestinele groase se proceda aproximativ la fel, fiind spalate in mai multe ape. Apoi erau puse deasemenea in apa cu soda de rufe , pentru a se elimina mirosul de mațe.  Caltabosii erau umpluti cu orez fiert, jumari , bucati de rinichi, inima, etc dupa care erau  legati la gura sa nu iasa compozitia  din ei. Apoi erau dusi in pod unde erau atirnati de grinzi unde se raceau , de multe ori inghetind peste noapte. Cirnatii erau lasati la fum  pina cind capatau o culoare rosietica. Oricit de cald era, cirnatii, rezistau foarte mult timp, de multe ori ajungind pina spre sfirsitul toamnei, cind erau tari ca lemnu'! 

Caltabosii erau mincati primii, pentru ca in caz ca vremea  se incalzea, exista riscul sa se strice(imputeasca), fiind mincati doar de ciini. 

 

 

 

 

 

 

 

 

[Ion_Bumbu]

Si asa, din cind in cind, mai pleca porcul cu paiele aprinse pe el...

Daca intra in cotet nu era mare bai da` mai intra si-n sura citeodata, atunci sa vezi festival cu galetile!

[+_Florin_+]

Mai nou, porcul trebuie curentat (asomat) înainte de a-i tăia jugulara. Procedee miloase europene ...... nu mai apucă să ajungă în șura cu paie.

[BRANCA]

 Am vazut un reportaj intr-o localitate italiana,semiparasita.Se adunau diversi pe acolo,gen artisti.O tipa,mai miloasa,abia venita a sters-o urgent.Motivul?S-a intalnit pe strada cu un porc ce avea cutitul in gat si sangera!Scapase din mainile macelarului!

 Am auzit si-o poveste reala in Severin.Un tip ce-si crescuse un porc a auzit ca porcul "bagat" la curent se fragezeste...Zis si facut.A luat doua sarme,le-a bagat in priza si la "conectat" pe grohaitor.Urmarea?A spart porcul gardul cotetului,gardul curtii si inca vreo doua garduri la vecini!!Dupa recuperarea "alergatorului" au stat vreo doua,trei,zile sa se linisteasca acesta...Aia la recomandarea unui "specialist" chemat de urgenta...

 Cred ca sunt multe povesti in genul asta.

 Tehnica de pregatire a porcului este cam peste tot in tara la fel.Atat ca in loc de paie foloseste lumea parlitorul cu butelie.Iar aici,in Oltenia,mai e obiceiul sa se faca o crestatura pe capatzana porcului in forma de cruce si se pune sare.Apoi o urare crestineasca si nelipsitele ciocane,adica paharele,cu tzuica fiarta si piper...

 Slanina cu boia nu se obisnuieste aici.Se face obisnuita.Pe la camp mai sunt unii de-o mananca "cruda".Adica o consuma dupa ce-o scot de la sare,fara afumat!

 In general si porcii taiati sunt mai mici,adica 100-130kg.Cand taiau ai mei in Ardeal cred ca n-au avut niciunul sub 200 kg!Slanina groasa de trei degete.Statea la afumat in pod si mai mult de 3 luni.Fum rece.

[franzm]

Acum 10 ore, GEO 53 BN a spus:

Dupa ce intestinele erau curatate  se tineau in apa cu soda de rufe.

La noi se tineau în lapte de var amestecat cu ceapa zdrobita si se mai clateau odata imediat înainte de a fi umplute.

[BRANCA]

 Aveam un neamtz la serviciu,lacatus de intretinere.Era si macelar de ocazie.Zicea:"matzele cat le speli si cu orice le speli tot miroase a caca"...