Ati purtat bască....sau ce vă mai amintiți din copilărie ?

[BRANCA]

 Geo.Noi nu taiem ceapa decat la salata cu rosii.Pur si simplu o pocnim cu pumnul,o desfacem putin ca sa presaram sare si o desfacem.Mie imi place si "salata" de ceapa.Pregatim ceapa ca mai sus.In plus,dupa sarare,mai strangem in pumn ceapa.Desfacem felii,putin ulei si putina zeama de lamaie.E "beton"!Evident numa ceapa rosie.

[flomar60]

Apropo de ceapa.... stiati ca țiganii nu manîncă miezul de la ceapa?.... e o poveste despre treaba asta!.... cand țiganul a spart ceapa in pumn, miezul a sărit in fofoloanca țigancii.... că de, dumneaei n-are lenjerie intimă!... asa ca țiganul nu manîncă miezul de la ceapă! 

[BRANCA]

 Si fug de coada de iepure...De ce,nu stiu.Dar e reala chestia!

[GEO 53 BN]

Acum 7 ore, flomar60 a spus:

Apropo de ceapa.... stiati ca țiganii nu manîncă miezul de la ceapa?.... e o poveste despre treaba asta!.... cand țiganul a spart ceapa in pumn, miezul a sărit in fofoloanca țigancii.... că de, dumneaei n-are lenjerie intimă!... asa ca țiganul nu manîncă miezul de la ceapă! 

E ceva adevar in toata povestea , sau doar folclor?

 

Acum 7 ore, BRANCA a spus:

 Si fug de coada de iepure...De ce,nu stiu.Dar e reala chestia!

Interesant! N-am auzit de chestia asta niciodata!

Oricum, tiganii sint atipici de felul lor!

Editat Septembrie 8, 2020 de GEO 53 BN

[GEO 53 BN]

Cind eram copil, era o tiganca care venea  din cind in cind, pe la noi. Cum intra in casa, dadea binete si apoi  se aseza pe scaunul de linga usa.  Intotdeauna mama(fie iertata) o intreba pe Lina! 

- Ce mai faci tu Lină?  Tiganca, intotdeauna-i zicea mamei. 

- D-apoi ce sa fac!  Iaca am niste piepteni din ''ciont'' (os) numa buni de pieptanat cind ai paduchi. Mama intotdeauna ii spunea.

- Pai tu Lină, io n-am paduchi.  Dute si dă-le femeilor care nu se spala pe cap si nu se dau cu fotoghin(petrol)!

Intotdeauna, mama o intreba!

- Ce sa-ti dau tu Lină?

Lina-i zicea!

- Apoi da-mi niste clisa, (slanina) chiar daca-i rinceda, ca ti-oi da si io niste sculuri de miser(bumbac), si ace de cusut tare bune! 

Avea o traista pe care o punea in spate, agatind-o de o coada de matura!

Niciodata nu cerea nimic!  Lasa la latitudinea mamei ce sa-i dea! Pentru ori ce-i dadea , Lina-i multumea mamei, urindu-i numa sanatate, atit mamei cit si noua, celorlalti membri ai familiei!

 

Editat Septembrie 8, 2020 de GEO 53 BN

[BRANCA]

 Geo.Interesanti pieptenii aceia.Si eu ii tin minte.Erau buni la pieptanatul fetelor,cand aveau oua de paduchi.Numai asa scapau de ele.Altfel trebuiau tunse...Acu stau si ma gandesc ce oase de "mamut" foloseau pt piepteni?!

 La baieti era mai simplu,erau tunsi la zero...O sa razi dar eu n-am prins paduchi cand eram mic.Abia la copii mei!Au luat de la gradinita!!Eram inebuniti atunci ca nu prea stiam cum sa-i tratam...Evident baietii "barbieriti" in cap...

 Mai auzisem si niste povesti de la o matusa de-a sotiei.Povesti cu plosnite si cu "verde de Paris".O otrava pt crapaturile casei,ca sa scapi de "colocatari"!Dar tare nesanatoasa pt oameni...Ramanea mult timp in casa!

 

[GEO 53 BN]

Salut BRANCA! Cred ca v-am mai povestit de bădogoșul(plevarul, tinichigiul) satului, care facea tot felul de lucrari de tinichigerie .

Daca o oala, se gaurea, dupa un timp de folosire, oamenii nu se indurau sa o arunce, folosind-o pentru  diferite intrebuintari. Unii cu dare de mina, o aruncau, altii o duceau la bădogoș sa-i inlocuiasca fundul. Venea acasa la cel care-l solicita, inlocuind fundul oalei, punindu-i alt fund. Asa de bine lucra, incit nu curgea nici strop de apa. La terminarea lucrarii, era intrebat ce sa-i dea sau cit sa-i plateasca pentru lucrare. Intotdeauna intreba clientul, daca-i multumit de lucrare. Ca omul sa fie multumit, ii facea pe loc proba de etanseitate. Nici odata, nu s-a intimplat ca oala se curga pe la fundul oalei, proaspat reparata. Intotdeauna fundul oalei era facut cu dublu falț, nu de alta dar sa nu se faca de toata ''bafta''.

Oamenii mai amăriti, nu-i dadeau bani, in schimb îi dadeau , slanina,  faina de malai, cartofi si cite altele. Ce mai! ''Troc'' in toata regula!

Tot bădogoșul ascutea foarfeci,  si acele  ''grebănului'' cu care se pieptana cinepa.  Dupa ce era pusa la uscat, cinepa era melitata si apoi era pieptanata, pina cind nu mai ramineau deloc puzderii,  pe  firele de cinepa!

Editat Septembrie 8, 2020 de GEO 53 BN

[BRANCA]

 Geo.Sa-ti relatez una din vremea cand nu ne prea nascusem.O stiu de la o alta matusa a sotiei.Aceasta terminase proaspat o scoala sanitara in Bucuresti.Primise si ea o "misiune".Datorita riscului de epidemii se faceau dezinfectii.Sa vezi cum statea treaba.Dansa,insotita de 2 jandarmi,se deplasa cu o masina de dezinfectare in judetul Ilfov.Ajungea la casa unui taran si apoi incepea "operatia".Adica toata lumea din casa se dezbraca la pielea goala!Se adunau toate hainele si cearsafurile,etc,si se bagau in masina.Acu nu stiu daca le fierbeau sau era o solutie dezinfectanta...

 Distractiv ca nimeni nu cracnea!Povestea raposata:"Daca ma vedeai iti faceai cruce!Eram mica si slaba rau,da' cand incepeam sa dau ordine le era frica ca de dracu de mine"!Nu misca unul in front"!!

Daca tin bine minte era tot ceva cu deparazitarea de paduchi...

 Urate si grele au fost vremurile alea.Si multa saracie...

[dorian 70]

Băi nene... citind aici, m-aţi pus să caut pieptenele ăla a lui bunicu...

Am pus şi poză cândva, casa veche este încă în picioare, am mers direct la şufladă, sertarul mesei, nu mai era pieptenele...

Încă îl văd de parcă ar fi acolo

Am dat peste altceva, ceva din episodul cu amnar-cremene-iască.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Amnar

 

 

 

 

 

Editat Septembrie 8, 2020 de dorian 70

[Ion_Bumbu]

Ala seamana a amnar si in fapt e box?

[dorian 70]

Nu, chiar e amnar... bunicu' nu avea croi de bătăuş...

 

Iote-l pe deşte

 

Editat Septembrie 8, 2020 de dorian 70

[BRANCA]

 Da unde e cremenea?N-am prins scule din astea.Prin filme am vazut  ceva stickuri de aliaj care,la frecare,produc scantei.

[dorian 70]

Pentru cine n-are răbdare, undeva după minutul 19,00 ...

 

 

[GEO 53 BN]

Mi-am adus aminte de pietrele usor transpoarente, pe care daca le loveam, tangential, scoteau scintei destul de lungi. Seara ne adunam afara si incercam sa scoatem scintei  cit mai lungi.

Bunicul cultiva dohan(tutun) pe care , dupa ce se usca, capata o culoare maronie. Ca frunzele de ''dohan'' (asa-i spunea la noi tutunului) sa se usuce cit mai repede,le insira pe sfoara si le tinea aninate pina cind frunzele de tutun fosneau, foarte putin. Daca se uscau prea tare , fruzele se faramitau. Bunicu facea din tutun ''papusi''(asa-i spunea manunchiului de tutun) pe care apoi il toca cu cutitul, foarte marunt. Dintr-un ciorap de femeie rupt, facea un jașcău in care  baga tutunul, facindu-i nod. Din mansetele de la ziar rupea doar partea curata nu scrisa, pe care  o tinea intr-un buzunar. Pe atunci erau de vinzare foite pentru tigari  Cind vroia sa traga o tigara, lua o foita, punea tutunul maruntit bine de tot, si apoi o rula, rezultind o tigara. Capetele tigarii erau rasucite ca sa nu se imprastie tutunul.

Batrinii mergeau in padure sa adune ciuperci la care le spunea ciuperci de iasca. Culegeau doar ciupercile care erau tari ca lemnul. Le fierbeau multa vreme (nu stiu exact cit) pina cind ciuperca de inmuia bine de tot. O lua la batut cu o bucata de coade de matura, pina cind ciuperca se facea ca si vata. Dupa ce tigara era gata, facuta, lua ''otelul'', cremenea si putina vata  de ciuperca, pe care le lovea tangential ''vata'' aprinzindu-se. Scotea tigara un fum iute, de ne ustura si-n cur. Am experimentat si noi tigari facute. Dupa un fum iute ca ardeiul, nu-ti mai trebuiau degraba tigari.

Ce mai ! Copii fara minte! Astia eram noi! Mincam orice, ceapa, usturoi, prune verzi numai sa nu mirosim a dohan(tutun).  Ne feream de parinti numa sa  nu ne simta aroma'' de tigara c-apoi o luam pe ''coaja''!

Apropo! Ati mincat vreodata frunze de fag primavara?

Editat Septembrie 8, 2020 de GEO 53 BN

[diaconuliviu]

Acum 1 oră, GEO 53 BN a spus:

[...]

1. Batrinii mergeau in padure sa adune ciuperci la care le spunea ciuperci de iasca. Culegeau doar ciupercile care erau tari ca lemnul. Le fierbeau multa vreme (nu stiu exact cit) pina cind ciuperca de inmuia bine de tot. O lua la batut cu o bucata de coade de matura, pina cind ciuperca se facea ca si vata. Dupa ce tigara era gata, facuta, lua ''otelul'', cremenea si putina vata  de ciuperca, pe care le lovea tangential ''vata'' aprinzindu-se.[...]

2. Apropo! Ati mincat vreodata frunze de fag primavara?

1. La noi se alegea acea "ciuperca" de pe arbori numita "copitarita", probabil din cauza formei de copita[?!?] Se fierbea cu cenusa..probabil pentru aportul de potasiu..cumva rezulta din reactii o cantitate de azotat de potasiu care facea iasca mai inflamabila? Cam ca pe fulmicotton?..

 

https://dexonline.ro/definitie/copitarita

 

2. Da..ii spuneam "codru-verde". Se luau ramuri de fag cu frunze fragede si si le puneau la poarta cei cu nume de Gheorghe in ziua de "Sf. Gheorghe". In alte zone isi puneau toti, nu numai "Gheorghe".