GEO 53 BN Postat Mai 31, 2018 Autor Partajează Postat Mai 31, 2018 (editat) Cind stateam si observam bondarii venind la cuib, astupam cu degetul gaura prin care intrau in cuibul din fundatia grajdului. Zburau in toate directii fara a se departa. Aterizau pe deget si se invirteau de ici colo. Cum ridicam degetul, cum intrau imediat in cuib. Nu-mi dau seama cum reuseau de fiecare data sa ajunga la cuib. Probabil ca se orientau ca si albinele, dupa pozitia soarelui. Editat Mai 31, 2018 de GEO 53 BN Link spre comentariu
Ion_Bumbu Postat Mai 31, 2018 Partajează Postat Mai 31, 2018 Da, dar cu guma direct pe degete. Cracan puneam la praschia serioasa! Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Iunie 1, 2018 Autor Partajează Postat Iunie 1, 2018 (editat) Vad ca ai un adevarat ''arsenal''. Trageam dupa ciini si pisici, pisicile reactionind instantaneu,fugind mincind pamintul. Ciinilor le trebuiau citeva momente pina cind realizau ca au fost atinsi de ceva. Nici ei nu stateau locului,luind-o la fuga, chelalaind. Editat Iunie 1, 2018 de GEO 53 BN Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Iunie 1, 2018 Autor Partajează Postat Iunie 1, 2018 (editat) Ne mai faceam prastii din fisii de cauciuc de la camerele de bicicleta sparte,crapate,''arme serioase''. Iarna veneau gaitele la costeiul cu stiuleti de porumb. Trageam dupa ele-ntr-o veselie,proiectilele fiind bucatele de pietre de riu. Editat Iunie 1, 2018 de GEO 53 BN Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Iunie 1, 2018 Autor Partajează Postat Iunie 1, 2018 (editat) Salutare,salutare! Va intreb! Cit de frica va este atunci cind vedeti un sarpe? Acum nu-mi este frica ,dar cind eram copil imi era o frica teribila de serpi. Nu stiam prea multe despre ei si cred ca asta era unul din motivele pentru care imi era asa de frica. Pe linga casa n-am vazut niciodata vreun sarpe,asa ca nu stiam cit de mare este,ce culoare are si daca este veninos sau nu. Tot ce stiam, erau datorate povestilor spuse de catre cei care au vazut cu ochii lor un sarpe. Intr-o zi, vara, am mers cu citiva prieteni in padure dupa fragute. Am cules pina cind ne-am umplut vasele,ne-am mai si jucat si apoi catre cind se apropia seara am pornit spre casa. La un moment dat am vazut un sarpe in mijlocul drumului. Ne-am oprit si am luat de pe jos bulgari de pamint,aruncindu-i spre sarpe. Un bulgare a cazut foarte aproape de sarpe,sarpele facind o miscare brusca inspre noi(asa ni s-a parut). Instantaneu am luat-o la fuga inapoi. Dupa ce ne-am oprit, tragindu-ne sufletul, ne faceam planuri pe unde sa trecem ca sa nu ne mai intersectam cu sarpele. Am stat ce am stat si apoi in virful degetelor ,ne-am apropiat de locul unde am vazut sarpele. Ne-am oprit la o distanta apreciabila de locul respectiv,fara sa vedem sarpele. Citiva spuneau, ca poate sta la pinda prin apropiere,accentund si mai mult frica. Dupa ceva timp ne-am facut curaj si am decis sa trecem in viteza prin locul cu pricina. Zis si facut! Am demarat in ''tromba'' (frica era mare de tot) toti trecind peste locul unde vazusem sarpele,in cea mai mare viteza, ridicindu-se praful in urma noastra. Dupa un timp ne-am oprit si ne-am tras sufletul. Eram cu ochii in toate partile! Vazind ca nu ne urmareste,am pornit spre casa uitindu-ne mereu inapoi. Cind am iesit din padure am rasuflat usurati. Acasa am povestit parintilor ce vazusem in padure. Au ris ,spunindu-ne ca serpii de la noi sint inofensivi si ca atunci cind se apropie vreun om sau animal de ei ,acestia incearca sa se ascunda. N-am fost prea convins de cele spuse de ai mei. Dupa multi ani,eram deja mutat in Bistrita,un prieten bun,coleg de vinatoare,m-a rugat daca pot sa merg sa-l ajut la intors si apoi la adunat finul,facindu-l căpițe. In ziua stabilita am mers la el si am pornit-o spre locul cosit. M-a intrebat daca-mi este frica de serpi. Cu jumatate de gura am recunoscut ca-mi este un pic frica de ei. M-a linistit, spunindu-mi ca sint complet inofensivi. In viata mea n-am vazut atitia serpi ca acolo. Cum ridicam (cu furca),brazda s-o intorc, cum vedeam un sarpe care se departa rapid. Atunci am devenit imun,nemaifiindu-mi frica de ei. In general serpii de la noi sint inofensivi,exceptie facind vipera cu corn care ataca doar atunci cind calci pe ea sau o surprinzi. De regula serpii ,la apropierea omului sau al animalelor,incearca sa se departeze cit pot de repede.Am fost la Baile Herculane dar n-am vazut nici o vipera ceea ce-mi intareste convingerea ca, serpilor le este mai frica de oameni, decit oamenilor de ei. Cei drept nu sint placuti la vedere si de acolo, groaza de serpi. Intr-o toamna am mers impreuna cu sotia si copilul, la socri, sa stringem cartofii. Copilul avea vreo 5-6 ani. Noi adunam cartofii iar el se juca. Pe linga gardul care despartea curtea de gradina, trecea un sant (iaz ii spuneau socri) prin care curgea apa continuu. Uitindu-ma inspre ''iaz'' l-a vazut pe copil stind pe vine si uitindu-se foarte atent la ceva. Intrebindu-l la ce se uita, acesta mi-a spus ca se uita la un sarpe. M-am apropiat incet si am vazut intradevar un sarpe care satea la soare, toamna fiind destul de rece pe acolo, muntii Calimani fiind la mai putin de 20km de sat. L-am intrebat daca nu-i este frica. Mi-a spus ca nu-i este frica pentru ca mai vazuse si alta data sarpe, fara sa-i faca nimic. Dupa un timp copilul a venit la noi si ne-a spus ca sarpele a trecut pe sub gard, in curte si s-a ascuns intre niste balarii de linga gramada de gunoi. Cam asta a fost povestea cu sarpele! Editat Iunie 1, 2018 de GEO 53 BN Link spre comentariu
gabiz_ro Postat Iunie 1, 2018 Partajează Postat Iunie 1, 2018 Povestea cu sarpele,eram mic,cred ca prin a VII -a, la bunici in fanat,zona de deal.Aveau o bucata de cativa metri din varful dealului pana jos,cam 1km si ceva. Eu cred ca era vipera,dar nu garantez. Sfarsitul lui august,se cosise si imprastiase fanul acum era la intors pe cealalta parte,era o zona in care era un mic paraias,fusesera ceva copaci mari pe acolo dar erau taiati,pe cioata ramasa dupa taierea copacului era incolacit un sarpe la soare. Eu aveam furca (baietii cu furca,fetele cu grebla),furca de aia cu trei tepi sau coarne cum le spunea. Fiind singur cand l-am descoperit nu am stat mult pe ganduri,am dat cu atata forta de am rupt coada furcii. Bucati de sarpe au sarit,a fost hacuit la propriu. Sincer sa fiu nu-mi placeau muncile agricole,dar fiind la tara nu scapam de ele. Dar cand ma gandesc la faptul ca aveam aproape de toate din cultura proprie,putine chestii trebuiau neaparat cumparate,plus faptul ca erau naturale 100% mai ca-mi vine sa retraiesc acele vremuri. Vad ca nimeni nu a spus,unele povestiri sint mai din alte timpuri,dar stiu ca era ceva ca un recesamant al animalelor,parca asa ii spunea,veneau si verificau ce si cum ai,apoi in functie de asta trebuia sa dai,oua,lapte,carne,branza,miere, de fructe parca totusi nu se legau. Sa nu mai spun ca la “Alimentara” din sat nu puteai sa iei zahar,ulei etc daca nu erai cu darile la zi. Imi amintesc de faptul ca ala ce receptiona ouale avea un aparat cu un bec,punea un ou acolo si in lumina se vedea daca era bun sau cu galbenus spart sau clocit sau ce se mai putea intampla cu el. Acum imi amintesc si de brutarie,ce buna era painea,neagra,intermediara,proaspata facuta atunci.Cea alba aparea mai rar. Chiar ma intrebam,la brutarie se lucra zilnic,totusi paine la vanzare pe zona dadeau de doua ori pe saptamana,dar si in comuna vecina era brutarie,deci nu se ducea prin zona. Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Iunie 1, 2018 Autor Partajează Postat Iunie 1, 2018 (editat) 3 hours ago, gabiz_ro said: Povestea cu sarpele,eram mic,cred ca prin a VII -a, la bunici in fanat,zona de deal.Aveau o bucata de cativa metri din varful dealului pana jos,cam 1km si ceva. Eu cred ca era vipera,dar nu garantez. Sfarsitul lui august,se cosise si imprastiase fanul acum era la intors pe cealalta parte,era o zona in care era un mic paraias,fusesera ceva copaci mari pe acolo dar erau taiati,pe cioata ramasa dupa taierea copacului era incolacit un sarpe la soare. Eu aveam furca (baietii cu furca,fetele cu grebla),furca de aia cu trei tepi sau coarne cum le spunea. Fiind singur cand l-am descoperit nu am stat mult pe ganduri,am dat cu atata forta de am rupt coada furcii. Bucati de sarpe au sarit,a fost hacuit la propriu. Sincer sa fiu nu-mi placeau muncile agricole,dar fiind la tara nu scapam de ele. Dar cand ma gandesc la faptul ca aveam aproape de toate din cultura proprie,putine chestii trebuiau neaparat cumparate,plus faptul ca erau naturale 100% mai ca-mi vine sa retraiesc acele vremuri. Vad ca nimeni nu a spus,unele povestiri sint mai din alte timpuri,dar stiu ca era ceva ca un recesamant al animalelor,parca asa ii spunea,veneau si verificau ce si cum ai,apoi in functie de asta trebuia sa dai,oua,lapte,carne,branza,miere, de fructe parca totusi nu se legau. Sa nu mai spun ca la “Alimentara” din sat nu puteai sa iei zahar,ulei etc daca nu erai cu darile la zi. Imi amintesc de faptul ca ala ce receptiona ouale avea un aparat cu un bec,punea un ou acolo si in lumina se vedea daca era bun sau cu galbenus spart sau clocit sau ce se mai putea intampla cu el. Acum imi amintesc si de brutarie,ce buna era painea,neagra,intermediara,proaspata facuta atunci.Cea alba aparea mai rar. Chiar ma intrebam,la brutarie se lucra zilnic,totusi paine la vanzare pe zona dadeau de doua ori pe saptamana,dar si in comuna vecina era brutarie,deci nu se ducea prin zona. Da ai dreptate! Se facea recensamintul animalelor, cite vite,porci ,gaini etc. Asta se intimpa incepind cam pe la sfirsitul anilor '60. Nu puteai cumpara drojdie decit daca dadeai oua. Era o criza acuta de drojdie. Cind aduceau la cooperativa din sat drojdie,de un ou sau doua(nu mai stiu exact) primeai o treime dintr-un pachet. Ti-o taiau cu un ''arc'' capetele fiind legate cu o sfoara,cum se nimerea. Nu-ti garanta nimeni ca bucata taiata este o treime. Degeaba mergeai cu bani ca nu tii lua. Apoi petrolul lampant,la fel nu-ti dadea daca nu dadeai oua,parca oul si litrul(nu sint sigur ca era chiar asa). Daca aveai vaca si se nimerea sa ai vitea, erai obligat s-o tii,chit ca nu prea aveai cu ce sa tii vitele. Daca era vitel trebuia sa-l cresti pina la o anumita greutate si pe urma sa-l dai la contract.Statul ii belea de toate. Trebuia ca tot la doi ani sa dai un porc la contract. Bucate nu aveai si atunci ca sa nu te ''lucreze'' luai porc din piata, pe care dadeai 2500-3000 de lei si cind predai porcul la contract ,luai 1500 de lei. Afacere curata! Mai si faceau reclama la radio, spunind ca este mai avantajos sa predai porcul la contract decit sa-l vinzi in piata. Poate ca multi nu cred ca asa s-a intimplat in vermurile alea. Eu am trait acele vremuri si stiu cum a fost! Legat de sarpele pe care l-ai rapus! E posibil sa fi fost vipera. In Muntii Rodnei s-au semnalat vipere. La Colibita,care se afla la circa 25-26km de Municipiul Bistrita au fost vazute vipere.Deci e posibil. Editat Iunie 1, 2018 de GEO 53 BN Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Iunie 2, 2018 Autor Partajează Postat Iunie 2, 2018 Salutate colegi, Pe linga multele jocuri pe care le ptracticam, era un joc care a avut mare priza la noi,la baieti. Luam nasturi, din cei grosi si marisori in diametru,cu doua sau patru gauri. Luam o bucatra de sfoara, mai lunguta,de cca 0,8-1m. Treceam capetele sforii prin cele doua gauri(daca erau cu doua gauri),daca erau cu patru gauri treceam capetele sforii prin doua gauri diametral opuse. Inodam capetele sforii si intr-o parte rasuceam sfoara inodata cu 180 de grade. Bagam cite doua degete prin capetele(inodate)ale sforii si roteam de citeva ori ata cu nasturele pe la mijloc. Apoi trageam de capetele sforii si incet,incet, nasturele incepind sa se roteasca. La inceput trageam mai des pina cind nasturele prindea viteza,apoi pe masura ce turatia crestea trageam tot mai rar,lasind sfoara sa se rasuceasca cit mai mult. Prindea nasturele o turatie foarte mare,schimbindu-si sensul de rotire, la fiecare tras de capete.Nasturele scotea un vijiit in timpul rotirii, la inceput un vijiit grav si pe masura ce trageam tot mai des de capetele sforii, vijiitul era tot mai acut. Dupa un timp de functionare Salutate colegi, Pe linga multele jocuri pe care le ptracticam, era un joc care a avut mare priza la noi,la baieti. Luam nasturi, din cei grosi si marisori in diametru,cu doua sau patru gauri. Luam o bucatra de sfoara, mai lunguta,de cca 0,8-1m. Treceam capetele sforii prin cele doua gauri(daca erau cu doua gauri),daca erau cu patru gauri treceam capetele sforii prin doua gauri diametral opuse. Inodam capetele sforii si intr-o parte rasuceam sfoara inodata cu 180 de grade. Bagam cite doua degete prin capetele(inodate)ale sforii si roteam de citeva ori ata cu nasturele pe la mijloc. Apoi trageam de capetele sforii si incet,incet, nasturele incepind sa se roteasca. La inceput trageam mai des pina cind nasturele prindea viteza,apoi pe masura ce turatia crestea trageam tot mai rar,lasind sfoara sa se rasuceasca cit mai mult. Prindea nasturele o turatie foarte mare,schimbindu-si sensul de rotire, la fiecare tras de capete.Nasturele scotea un vijiit in timpul rotirii, la inceput un vijiit grav si pe masura ce trageam tot mai des de capetele sforii, vijiitul era tot mai acut. Dupa un timp de functionare Link spre comentariu
eugenius Postat Iunie 2, 2018 Partajează Postat Iunie 2, 2018 Acum 10 ore, GEO 53 BN a spus: Trebuia ca tot la doi ani sa dai un porc la contract. Bucate nu aveai si atunci ca sa nu te ''lucreze'' luai porc din piata, pe care dadeai 2500-3000 de lei si cind predai porcul la contract ,luai 1500 de lei. Afacere curata! Mai si faceau reclama la radio, spunind ca este mai avantajos sa predai porcul la contract decit sa-l vinzi in piata. Poate ca multi nu cred ca asa s-a intimplat in vermurile alea. Eu am trait acele vremuri si stiu cum a fost! Și mai avantajos era să nu îl predai, amenda pentru nerespectarea contractului de porc era undeva în jur de 1000 lei, erai mai câștigat dacă plăteai amenda, tata așa făcea, mai mult atunci când se ducea să facă contractul le spunea de la început că nu or să vadă nici un porc și că o să plătească amenda, le făcea și un favor anume făcea contract de 10 porci că amenda era tot aia, le spunea "Bă încerc să vă ajut să vă faceți și voi planul la contractări" :), fără contractul de porc nu primeam carnetul de producător agricol care ne era necesar ca să facem țuica, pe alții îi prindea la contracte cu altele, abonamentul la butelie, autorizații de construcție, etc Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Iunie 2, 2018 Autor Partajează Postat Iunie 2, 2018 (editat) 1 hour ago, GEO 53 BN said: Salutate colegi, Pe linga multele jocuri pe care le ptracticam, era un joc care a avut mare priza la noi,la baieti. Luam nasturi, din cei grosi si marisori in diametru,cu doua sau patru gauri. Luam o bucatra de sfoara, mai lunguta,de cca 0,8-1m. Treceam capetele sforii prin cele doua gauri(daca erau cu doua gauri),daca erau cu patru gauri treceam capetele sforii prin doua gauri diametral opuse. Inodam capetele sforii si intr-o parte rasuceam sfoara inodata cu 180 de grade. Bagam cite doua degete prin capetele(inodate)ale sforii si roteam de citeva ori ata cu nasturele pe la mijloc. Apoi trageam de capetele sforii si incet,incet, nasturele incepind sa se roteasca. La inceput trageam mai des pina cind nasturele prindea viteza,apoi pe masura ce turatia crestea trageam tot mai rar,lasind sfoara sa se rasuceasca cit mai mult. Prindea nasturele o turatie foarte mare,schimbindu-si sensul de rotire, la fiecare tras de capete.Nasturele scotea un vijiit in timpul rotirii, la inceput un vijiit grav si pe masura ce trageam tot mai des de capetele sforii, vijiitul era tot mai acut. Dupa un timp de ''functionare'' sfoara se rupea. Ceva s-a intimplat de lipseste mult din ce am scris.Ciudat se comporta citeodata! Apare citeodata dublat din ce am scris. Dracu sa-l ia! O sa incerc sa recuperez din textul pe care l-am pierdut. Cred ca periodic trebuie sa salvez ce-am scris Editat Iunie 2, 2018 de GEO 53 BN Link spre comentariu
eugenius Postat Iunie 2, 2018 Partajează Postat Iunie 2, 2018 1 oră în urmă, GEO 53 BN a spus: Ceva s-a intimplat de lipseste mult din ce am scris.Ciudat se comporta citeodata! Apare citeodata dublat din ce am scris. Dracu sa-l ia! O sa incerc sa recuperez din textul pe care l-am pierdut. Cred ca periodic trebuie sa salvez ce-am scris Vezi ce suplimente sau addonuri îți rulează în browser, ține minimul necesar, eu țin doar add block activ, restul sunt bune doar ca să îți complice viața sau să te spioneze Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Iunie 2, 2018 Autor Partajează Postat Iunie 2, 2018 (editat) Din pacate sint din generatia '50 ('53',mai exact)si pentru mine sint multe chestii pe care nu le inteleg. Singura limba pe care-ncerc s-o vorbesc cit de cit corect este romana. Rusa am facut 9 ani,4 ani in scoala generala si 5 ani in liceu. Nefiind o limba de circulatie internationala,n-am pus prea multa rivna ca s-o invat la perfectie. N-am ramas cu aproape nimic dupa cei 9 ani de studii. Daca vreau sa ma spioneze,sa ma spioneze, pentru ca oricum n-am nimic de ascuns. Eu sint omul care, ma ghidez dupa principiul: ce-i in gusa-i si-n capusa! Editat Iunie 2, 2018 de GEO 53 BN Link spre comentariu
eugenius Postat Iunie 2, 2018 Partajează Postat Iunie 2, 2018 Eu cred că vorbesc bine românește dar mă descurc decent și cu engleza sau germana, când am spus de programe din computerul tău care te spionează nu mă refeream la sensul pe care îl înțeleg majoritatea în mod greșit, anume că sunt urmăriți și ascultați. Este vorba de metadate, astea sunt niște liste cu ce adrese de web ai vizitat, ce cuvinte ai căutat on-line, ce preferințe ai, din ce locații accesezi internetul și de pe ce dispozitive și cu toate astea ți se face un profil personal pe baza căruia ți se bagă pe gât reclame sau candidați la președinție. Nu te urmărește nimeni în mod direct personal doar faci parte dintr-o mare masă de manevră. Asta este noua religie a omenirii, nu mai e nevoie de preoți care să ne influențeze, acum avem mijloace mult mai eficiente. Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Iunie 2, 2018 Autor Partajează Postat Iunie 2, 2018 (editat) ...................... Mergeam la mina si recuperam de pe benzile transportoare, rupte sau deteriorate niste ata (sintetica ,cred) foarte rezistenta,inlocuind sfoara de cinepa. Se intimpla ca atunci cind se rupea sfoara sa pierdem si nasturele. ''Cerseam'' de la mama niste bani sa-mi iau citiva nasturi. Noi eram clienti permanenti la cooperativa(magazinul din sat) facind vinzare la nasturi mari. Unii dintre noi au facut dintr-o bucatica de tabla o elice cu doua gauri facute cu un cui,marginile facute de cui fiind rasfrinte spre inafara si apoi aplatizate cu ciocanul. Sa auzi atunci vijiit! Era cam periculos sa faci asa ceva. De aceea multi au ramas la nasturi, care nu prezentau riscuri majore. Nici la scoala nu ne rabdam sa nu ne ducem cu noi ''vijiitoarea''. Se cam mira vinzatorul de citi nasturi mari se vindeau! Alta distractie era sariturile peste treptele scarilorde la etaj la platforma intermediara si apoi de acolo jos,la parter. Ne tineam cu amindoua miinile de balustrada si ne avintam in jos, fara sa atingem scarile. Cind eram vazuti de profesorul de serviciu, eram luati la bataie. Apropo! Va mai aduceti aminte de halvaua din miezuri de floarea soarelui, dulce,dar cam tare,cu resturi de coji de semnite marunte? Ce buna era,chit ca mai ramineam cu resturi printre dintii. Dar de conservele din carne de porc sau vita cu grasimea si gelatina din conserva? Atunci toate aveau gust. Dar de pateul de ficat ce ziceti! Ce bun era! S-au dus mamii dracului toate ,raminind doar ceva ce seamana intrucitva,cu produsele care erau inainte Apoi in vacanta de vara cind mergeam prin padure catarindu-ne prin toti copacii. Eram toti ''beliti'' pe picioare,de coaja copacului, cam aspra. Apoi cind gaseam in padure curpeni, ne cataram pe ei, dar mult mai greu datorata cojii curpenului, lucioasa. Faceam concurs ,care se catara mai repede. Ce vremuri frumoase au fost! Editat Iunie 2, 2018 de GEO 53 BN Link spre comentariu
Postări Recomandate