Ati purtat bască....sau ce vă mai amintiți din copilărie ?

[GEO 53 BN]

Azi, copii, nu stiu sa se joace!

Toata ziua nu fac altceva decit  sa stea cu ochii beliti, in tableta! Ș-apoi mai tirziu, ii vezi cu ochelarii pe nas!

Vara umblam mai mult descult, decit incaltat, cu pantaloni scurti, de la briu in sus, nimic. Dupa o vara intreaga de stat in soare , eram negrii (bronzati) ca bivolii. Talpa picioarelor era asa de groasa incit puteam merge desculti  pe miriste, ca pe iarba.

De cite ori ne-am taiat in cioburile de sticla aruncate aiurea in gardul din capatul ograzii, numai noi stiam. Tot de acolo ne pricopseam si cu spini in picioare!  Mergeam acasa  si ne vaietam ca ne-a intrat un spin in picior. Mama, lua un ac de cusut sau de siguranta si in citeva minute spinul era scos. Ne punea spirt sanitar pe locul unde intrase spinul, legindu-ne apoi cu o cirpa curata. Dupa citeva  zeci de minute, scoteam cirpa aruncind-o cit colo. Vara mincam fructe verzi cazute pe jos pina ne strepezeau dintii. Nu le spala nimeni! Le stergeam de pantalonii scurti si apoi le mincam. Citeodata mai faceam diaree  de la atitea fructe mincate, nespalate!

N-am auzit niciodata ca cineva sa fi facut tetanos!

Va mai amintiti cind la scoala , venea medicul din sat impreuna cu sora medicala sau asistenta, facindu-ne vaccinul, anual! Fetele ce se apucau de bocit cind le venea rindul la injectie. Noi baietii, rideam de ele cind le auzeam ''biziind''. Aveam un coleg pe nume Gutman Gheorghe, mai fricos de felul lui, care de fiecare data cind ni se facea vaccinu, lui i se facea rau. Se albea la fata si-si dadea ochii peste cap!

De multe ori stau si ma intreb, citi dintre fostii mei colegii, colege, mai sint in viata! Dintre noi doar doi colegi  , (asa stiu)ne-au parasit iar dintre fete, trei colege ne-au parasit !

Ce mama naibii, de chiar acum, nostalgiile s-au hotarit sa dea navala peste mine!

 

Editat August 29, 2020 de GEO 53 BN

[dorian 70]

Acum 27 minute, GEO 53 BN a spus:

Vara umblam mai mult descult, decit incaltat ....

Talpa picioarelor era asa de groasa incit puteam merge desculti  pe miriste, ca pe iarba.

 

 

Chiar că mergeam desculţ la scăldat, la râu la Suceava, mai bine de juma de km.

[XAN77]

Aveam și eu pe unu în clasă Codruț și nu mai știu cum, care cum vedea asistenta fugea din clasă. Au chemat-o pe maicăsa, abia abia au reușit să-i facă injecția.

Copiii în ziua de azi au acces la chestii la care noi nici nu visam. Ce ochi am fi făcut dacă dădeam de un smartfon în copilăria noastră ?

Eu țin minte că am văzut la un coleg acel joc rusesc electronic cu prinsul ouălor, înebunisem, nu știam ce să-i dau pe el, până nu l-am ”combinat” nu m-am lăsat.

 

[franzm]

Acum 9 ore, GEO 53 BN a spus:

Cind mama ma vedea ca fug dupa cerc ma facea in fel si forma. Avind cercul cu mine , nu puteam sa pierd vremea, pe drum, trebuind sa alerg dupa cerc, ajungind acasa in timp record. Fraierul tot fraier! De unde sa stiu atunci, ca mama, de  fapt ma fraierea !

De fapt, toata educatia e, într-un fel, fraiereala. Si cu cât erau mai priceputi cei care ne fraiereau (parinti, educatori, dascali), cu atât am fost noi mai câstigati. Strabunicu zicea mereu: copilul care n-asculta de vorba buna, n-o sa asculte nici de bataie. Si nu i-am iesit niciodata din vorba. Si la fel am reusit cu copii mei.

[dorian 70]

Acum 19 ore, dorian 70 a spus:

 

Da, făceam la şcoală împletituri din pănuşile ştiuleţilor. Asta până în clasa a IV-a inclusiv, cu tov. învăţător, ora se chema parcă Lucru manual.

Mai făceam împletituri şi din papură. Am avut şi gherghef.

 

 

De pe pagina de fb a Aşezământului de copii Rădăuţi:

 

 

[icar]

Acum 12 ore, GEO 53 BN a spus:

Desenul facut de @daniels,  coincide cu cercul  si cirligul  cu care dirijam in ce directie s-o luam!

Da, la era dispozitivul!!!

 

Acum 8 ore, franzm a spus:

Ulei de peste sau din ficat de peste

Franz, iertat sa-mi fie, nu e acelasi lucru. Ulei de peste ne mai punea si pe noi sa inghitim, la scoala, in clasele primare. B-complex luam daca ne intreceam cu raceala si dadeam in altele (amigdalita, in cazul meu, cu care trag si acum!), de trebuia sa luam antibiotice. Vitamina D se lua impreuna cu calciu, dar numai iarna, ca vara erm cu burta goala, la soare, toata ziua. Ceaiul si lictarul de macese, tei, coada soricelului, menta, musetel sunatoare, nu lipseau din casa si de pe masa. Obicei pastrat si acum! Numai ca vezi tu, astea erau naturale, nu chimicalele de acum! Daca intrii intr-o farmacie, o sa constati ca mai bine de jumatate din rafturi, sunt ocupate cu suplimente alimentare. Eu mereu m-am intrebat, daca sunt suplimente alimentare, de ce nu le gasesc la raft, in supermarket?

Da benzoatul de sodiu, conservant, se folosea de mult. Chetia e ca el sa gaseste, natural, si in prune si prune uscate (tot vorbeam de ele, alaturi la Old stuff), coacaze, corcoduse, mere. Inainte nu era atit de utilizat ca acum, cind se exagereaza, pentru a prelungi viata, in vitrina, a oricarui aliment!

Acum 3 ore, GEO 53 BN a spus:

care de fiecare data cind ni se facea vaccinu, lui i se facea rau. Se albea la fata si-si dadea ochii peste cap!

V-am povestit, am avut si eun coleg, facea exact la fel. Si totusi, ajuns un medic de renume, la Spitalul Militar Central.

[GEO 53 BN]

Azi pe la 9 si ceva, m-am dus la gradina sa scot ceapa si usturoiul.Mi-a trebuit cam o ora  sa le scot dim pamint. Le-am intins pe iarba la soare  sa se usuce pamintul! Intre timp, am curatat parcela cu cartofi, de loboda salbatica, care a crescut de parca i-am pus ingrasaminte.

Luni , daca n-am altecva de facut, o sa scot cartofii si o sa-i las  la soare o zi, dupa care, o sa-i duc acasa .Sint curios sa vad ce recolta o sa am!

Cred ca trebuie sa duc la gradina, la toamna, niste gunoi de grajd. Din ce am aflat, acolo, nu s-a pus gunoi de grajd de vreo 10 ani buni.

Fiul meu este fan ''bio''. Nu ma lasa sa stropesc nimic nici chiar buruienele ,ca ambrozia, scaietii si alte ''bunataturi''

Azi a fost o caldura de-am crezut ca voi căpia .Cind am terminat cu totul , m-am imbarcat im masina si am pornit spre casa, beat de cap, de la atita caldura, cu toate ca aveam pe cap, un clop din paie!

 

Frumoasa poza cu fata care tese la razboi! Se vede treaba, ca acest obicei, inca, se mai practica! Bravo celor, care n-au lasat acest obicei frumos, sa dispara!

Editat August 29, 2020 de GEO 53 BN

[dorian 70]

Acum 7 ore, x_dadu a spus:

Eu țin minte că am văzut la un coleg acel joc rusesc electronic cu prinsul ouălor, înebunisem, nu știam ce să-i dau pe el, până nu l-am ”combinat” nu m-am lăsat.

 

 

Si uite aşa azi mi-am adus aminte de zaieţ... Nu zaieţ, Nu pagadi !

( episodul 1 din 20)

 

 

[BRANCA]

 Geo.Talpi ca piatra am avut si eu.Pana la liceu toata vara umblam descult.Cand intrau spinii in talpa nu-i simteam decat seara,la spalat!

 Si ce vitamine?La tara nu ne dadeau nimic!Da' completam noi cu toate verziturile si copturilor din livezi,pana toamna tarziu.Tin minte ca nu era an sa n-am palmele maro de la nuci,atunci cand mergeam la scoala.Mama ce-mi placea miezul de nuca cu paine!...

 Acu vezi copii la tara incaltati.Au uitat aproape toti de umblatul ala sanatos,adica descult.Si au cam inceput sa uite de acriturile din pomi...Vor suc si ceva de dulce...Zahar,zahar si numa zahar in toate kakamitzurile ce se gasesc prin magazine...

 M-am distrat intr-o zi cand am vazut un punct alimentar la marginea desertului,in Mongolia,in pustietate.Inauntru,peste tot, stive de coca cola!!Cred ca aia si..."mancau"!!

 Urate vremuri am ajuns....Ma refer la modul de crestere nesanatos al copiilor,astia putini care mai sunt.Atat privind educatia fizica,cat si regimul alimentar total nesanatos.Si ne miram ca sunt atatia copii obezi si ca s-au inmultit la greu cancerele...

[icar]

Acum 18 ore, GEO 53 BN a spus:

o sa scot cartofii si o sa-i las  la soare o zi,

Gresit! Trebuie sa stea la unbra, altfel incep sa faca fotosinteza si se inverzesc sub coaja. Ceapa, usturoiul, cartofii, morcovii, ma rog, radacinoasele, se usuca de pamint, in loc ferit de soare. Sa fie doar  curent de aer si umbra!

[icar]

Branca, vara aveam șpilhozăni si...cam atit, pe noi. Doar desculti alergam prin gradina si curte. Seara, inainte de culcare, vorba mamei, "trebuie sa va frec cu chefea, sa scoat negreala de pe voi!"  Cel mai nasol era daca calcam pe vreo albina (era un prisacar in gradina de vizavi, cu vreo 4 - 5 stupi). In rest, no problem, daca nu puneam la socoteala juliturile! Cind am fost mai mari, prin liceu, vara, aveam sandale romane, pantaloni scurti si maieu cu plasa. Apoi, a fost un film cu Elvis Presley, toti eram cu camasile innodate in fata. Dupa aia a aparut moda maieurilor cu cercuri colorate. Doar la strand, cam toata ziua, umblam descaltati, pe iarba si pietrele de râu. Un masaj excelent!

Nu stateam in casa decit daca ploua, si nici atunci! Dulciuri, sucuri? Apa de izvor, aguride, fragi, fragute, agrise, corcoduse si ce mai gaseam pe girla. Doar duminica, eram rasfatati cu o tava de prajitura, care ajungea cam pina ...luni!

[GEO 53 BN]

 

Acum 4 ore, icar a spus:

Gresit! Trebuie sa stea la unbra, altfel incep sa faca fotosinteza si se inverzesc sub coaja. Ceapa, usturoiul, cartofii, morcovii, ma rog, radacinoasele, se usuca de pamint, in loc ferit de soare. Sa fie doar  curent de aer si umbra!

Multam de sfat! Am uitat ca anul trecut, vecinul, mi-a recomandat sa tin cartofii la umbra.

Inca nu i-am scos, dar urmeaza sa-i scot saptamina ce vine!

Cind eram baietandru, toamna, parintii mei scoteau cartofi din pamint si dup a ce se uscau, ii bagau intr-o groapa captusita inainte cu paie, apoi groapa era acoperita cu pamint. Doar cam juma, din cartofii recoltati, erau bagati in groapa, restul ii tineau in pivnita unde temperatura era constanta cam tot timpul anului. Morcovii ii tineau in arină(un fel de nisip galben) , scotind doar atitia cit le era de trebuinta. Ceapa si usturoiul, le faceau cununi si apoi le agatau in cuie batute in zidul pivnitei.

Acum casa parinteasca, am lasat-o(eu si sora mea buna)  surorii celei mici, dupa tata. Ar fi fost pacat sa ne apucam s-o vindem cine stie cui din sat.  Baietii surorii celei mici, sigur nu se vor stabili in Zalau. Cel mai mare e student la Cluj!  Celuilalt, mai mic, ii vine si lui rindul. In anul care vine termina liceul. Atunci va incepe   ''scrisnitul dintilor si datul pălmilor''! Din cite am aflat si cel mic, ii calca pe urma, celui mai mare!

Cumnatul  lucreaza in Italia de aproape 20 de ani. Cind ma intilnesc cu el , intotdeauna-mi spune! Daca nu-i place cartea atunci o sa-l duc cu mine in Italia la munca, ca har domnului, este de lucru de nu ne vedem capu'. Sora mea buna, profesoara, pensionata , sotul ei inginer, pensionar si el. Au doi baieti amindoi ingineri.

Cel mai mare lucreaza la o multinationala in Elvetia.  Cel mic inginer constructor, sef de santier.

Am avut bafta numai de nepoti seriosi. Sint foarte mindru de ei!

Editat August 30, 2020 de GEO 53 BN

[GEO 53 BN]

Salut prieteni!

De azi dimineata si pina acum,a batut , si inca bate, un vint destul de nervos. Posibil ca atunci cind se va domoli , sa cada citiva stropi de ploaie. Nu-i foarte sigur ca se va intimpla asa.  

Imi amintresc, ca atunci cind eram copil, se intimpla de multe ori  sa se porneasca cite-un vint zdravan , dupa care sa se porneasca o ploaie sanatoasa.

Intr-o zi s-a intimplat ca vintul sa bata foarte tare si  continuu, urmat de citeva virtejuri zgomotoase. Pe atunci erau destule case invelite cu paie, proprietarii avind grija sa nu cumva sa se aprinda casa. De aceea, cind vintul batea tare de tot, oamenii stingeau focul din soba, chiar daca erau cu oala cu mincare pe foc.

Asa cum v-am mai spus si altadata, remiza de pompieri era incontinua alerta, pina cind vintul se domolea de tot. Abia atunci gospodinele(mamele noastre), atitau focul pentru gatirea mincarii. Riscul izbucnirii unui incendiu, vara, nu era atit de mare cit iarna, cind aproape toata ziua si noaptea focul ardea in soba.  In zilele cu vint puternic, oamenii erau in alerta continua, de multe ori  clopotul cel mare de la biserica, batind continuu, intr-o dunga, semn ca undeva s-a aprins ceva, o șura, un grajd, o casa.  Pompierii voluntari erau gata la orice ora sa intervina pentru stingerea incendiilor. Cind clopotul cel mare, batea intr-o dunga, si se auzea gura clopotarului  strigind din turnul bisericii , se stia precis ca undeva a izbucnit undeva  foc. Biserica fiind pe cel mai inalt virf de deal , orice incendiu, cit de mic, era vazut foarte repede.

Pe atunci, cind inca, colectivul, nu-si intase-n drepturi, oamenii  inca mai semanau griu pe terenurile de linga casa. Cind griul se cocea  se faceau snopuri si apoi cruce, raminind acolo pina cind le venea rindul la batoza. Snopurile de griu erau cladite-n cruce pentru ca apa de ploaie sa nu intre-n snopuri.  Un vecin, semanase griu  pe o parcela destul de mare. Cu citeva zile inainte se pregatise sa duca snopurile de griu la ''arie''. Pina acolo era ceva cale de batut. Cu citeva citeva zile inainte de a duce snopurile de griu la batoza, s-a pornit o ploaie cu tunete si traznete, o cruce de griu fiind traznita luind foc. Imediat oamenii au pornit cu furci pentru imprastierea snopilor de griu limitind imprastierea  incendiului . Oricum griul atins si fum si  foc, nu era bun de aproape nimicn. Nici animalele nu-l mai manincau. Cu toate ca distanta dintre cruci era apreciabila fumul si focul a atins totusi citev cruci. Singura solutie care  diminua intr-o mica masura paguba,  era ca griul  sa fie dat orataniilor, care nu-s foarte mofturoase. Proprietarul a incercat sa amestece  griul afumat cu  porumbul macinat, porcii mincind cam in sila. A incercat tot felul de metode, care mai de care mai nastrusnice. Cu masina de macinat griu si porumb, a facut uruiala pe care apoi a fiert-o. Ciine, ciineste , porcii s-au apucat de mincat mai in sila, proprietarul izbutind pina la urma sa determine, porcii sa manince,  uruiala. Toata ziua-i  injura si le mai tragea  citeo bită peste spate, cind ii vedea ca mai mult imprastie mincarea , decit s-o manince.

Lumea cam ridea de el cind il auzea ca-si injura porcii.

Nu departe de terenul buclucas, erau si citeva case ai caror proprietari erau mai saracuti  Daca vintul ar fi batut spre casele  amaritilor sigur casutele ar fi luat foc , mai ales ca erau acoperite cu paie . Din acel moment , s-a interzis ca cultivarea griului pe linga casa, riscul producerii unui incendiu fiind mare.  Un incendiu in apropierea unei case era foarte periculos, focul putindu-se propaga mai departe, la alte case.

Editat August 30, 2020 de GEO 53 BN

[BRANCA]

 Geo.Ma mira ca erau case acoperite cu paie...In Ardeal?Eu n-am vazut pe unde am locuit sau pe unde am trecut.

 Casele acoperite cu paie erau "specifice" zonelor de campie.In zonele cu oameni saraci...In timpurile "bune",adica pe vremea capitalistilor,mai existau chiar si bordee...Alea sapate in pamant si acoperite cu paie.

 S-a trait greu la tara,in multe locuri.Abia dupa industrializarea Romaniei a crescut si nivelul de trai al taranilor.

 Mai merg pe la niste prieteni care locuiesc la camp.Comuna frumoasa,mare,cu o multime de case sanatoase din caramida.Cam toate construite in socialism,desi erau ceapisti aproape toti...S-au descurcat si asa oamenii.Acum sunt o droaie de pensionari,copii pe ici pe colo...Multi nu mai lucreaza terenurile agricole,se multumesc sa dea in arenda.

 Incet,incet,dispare satul romanesc asa cum il stiam noi.Adica cu ulite prafuite,pline de copii si cu carutele care veneau sau plecau...

[GEO 53 BN]

Colegu' BRANCA!

Case acoperite cu paie, nu erau foarte multe. Doar oamenii in virsta, sau saracii mai aveau casele acoperite cu paie! Nu cred sa fi fost mai mult de 10 case acoperite cu paie, in tot satul. Chiesd-ul  avea pe atunci, o populatie de vreo doua mii de suflete, daca nu si mai multe! Cel putin asa se stia!

La citeva case distanta de noi , o familie care avea casa acoperita cu paie. In tot satul daca erau zece case acoperite cu paie. Toata lumea-l stia ca si ''chiș birău''. El era cel care anunta stirile date de la sfatul popular. Avea o trimbița(trompeta) cu care-i atentiona pe sateni, ca urma sa fie anuntate stirile  de la sfatul popular.Erau citeva puncte ''strategice'' in sat, de unde erau date anunturile ca de exemplu! Curatatul santurilor primavara, varuitul tarusilor de pe marginea santurilor, curatatul buruienilor de pe sant, caror familii le vine rindul la prestatie, vaccinarea animalelor (vite , bivoli) inainte de a le da drumul la pasune,vaccinarea orataniilor din gospodarii , si cite si cite alte anunturi de ''maxima importanta''. Punctele de unde se anuntau stirile, erau in general de pe virfurile dealurilor din sat.

Cind se auzea trompeta sunind,  toata lumea era atenta la ce stiri urmau sa fie anuntate! Acest mod de atetionare a comunitatii a durat pina cind, ''chiș birăul'' s-a imbolnavit. A venit altu care nu avea aceeasi priza la sateni ca si  cel dinaninte.Pe urma s-a renuntat la acel mod de atentionare a satenilor.

Editat August 31, 2020 de GEO 53 BN