Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Ati purtat bască....sau ce vă mai amintiți din copilărie ?


Postări Recomandate

Despre perioada migrației din Moldova spre Brașov, cocoțați pe vagoane, n-ai auzit? De acolo se trage porecla de "sârme" atașată moldovenilor mult timp. Când se apropia trenul de tronsonul de cale ferată electrificată, cei din față strigau "sârmaaaa..." și toți cei de pe vagoane se întindeau pe burtă. :rade:

Link spre comentariu

Se striga sirma cand aparea cite un obstacol care traversa linia.Nu se poate sta pe vagon daca e linia electrificata...ma rog,se poate dar numai o data !

Link spre comentariu

Cind inca mai locuiam la socrii, dimineata pe la ora 4 imi luam pachetul cu mincare, pregatit de sotia(fie iertata)si apoi luam la pas pina-n statia de autobuz. Cind venea autobuzul care transporta navetistii la Bistrita, eram putini , dar pe masura ce  ne apropiam de Bistrita inghesuiala in autobuz era tot mai mare!  Cind ajungeam in oras, rasuflam usurati! Problema era, ca la intors, foarte rar se intimpla sa sa prindem locuri in autobz. Cu abonamentul puteam merge, atit cu utobuzul cit si cu trenul, singurul dezavantaj fiind ora de pornire din gara, (ora 15). In vagoanele de tren erau locuri girla, singura problema fiind ora de pornire din gara Bistrita.

Iarna in autobuz, era un frig de crapau, pietrele, vara era o caldura  de ne coceam.Rar de tot, reuseam sa prindem  trenul in gara!    

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu
Acum 15 ore, franzm a spus:

În primele luni de facultate, faceam naveta pâna la Timisoara. Din sat si pâna la Aradul-Nou cu bicicleta si de acolo cu trenul pâna la Timisoara. Înainte de miezul noptii o luam retur. Ajungeam acasa pe la unu-doua noaptea si dimineata la sapte trebuia sa fiu la munca. Pâna la unsprezece, ca altfel nu mai prindeam trenul spre Timisoara. Orele lipsa le recuperam duminica si de sarbatori.

 

Cred ca ti-a fost foarte greu...

Si sa inteleg ca era vorba de facultate la seral?

 

=============

A fost plina Romania de navetisti.... de la elevi si pana la muncitori si profesori care faceau naveta. Cand eram elev de liceu aveam colegi de prin satele si comunele invecinate, faceau naveta cu autobuzul in conditiile in care adesea nu aveau autobuze la ore potrivite si pierdeau mult timp, era destul de dificil ca elev sa pleci cu noaptea-n cap catre scoala si sa te intorci acasa dupaamiaza tarziu ori spre seara obosit... cand sa-ti mai faci temele si sa mai inveti pentru a doua zi?! 

A existat o politica de stat numita dezvoltarea echilibrata a teritoriului, construindu-se fabrici pe te miri unde (chiar daca dpdv al eficientei economice nu era optim) pentru a ridica astfel nivelul de trai al respectivelor zone (foste "eminamente agrare"...), si bineinteles scoli si licee pe langa ele, care au absorbit forta de munca atat din orasele respective cat si din satele si comunele din jur, taranii s-au transformat in muncitori navetisti (salariile in agricultura erau foarte mici iar munca dificila si fara perspective), tinerii s-au transformat in elevi navetisti catre liceele de la oras.

Aproape orice oras avea navetistii lui, indiferent ca era un orasel de provincie cu 2-3 fabrici in care lucrau si sateni din jur, fie ca era Bucurestiul in care dimineata soseau zeci si zeci de autobuze si trenuri pline cu navetisti, respectiv seara alte autobuze si trenuri plecau pline cu ei. Inca imi amintesc de trenurile cu care am circulat pe ruta Rosiori-Bucuresti, era unul dintre ele seara pe la 17.30, un personal din Bucuresti Basarab, era tren de navetisti, pleca de obicei plin catre Rosiori si lasa navetistii prin toate satele de pe traseu... unii ajungeau acasa aproape de ora 20, dimineata trebuiau sa se rezeasca la ora 4! In mod particular in Bucuresti era o problema acum uitata de multi, aceea ca era foarte greu sa se obtina apartamente de catre nerezidenti, ba se ajunsese la o situatie interesanta cand in Bucuresti nu te puteai stabili daca nu erai deja angajat in municipiu, iar pe de alta parte era interzisa angajarea de personal care nu avea deja domiciliul aici. Imi amintesc de asta pentru ca eu insumi m-am lovit de ea, atunci cand am vrut sa fac facultatea la seral, pentru asta era nevoie sa fiu angajat in Bucuresti, aici nu ma puteam angaja neavand domiciliul, iar domiciliul nu se putea pentru ca nu eram angajat... un cerc vicios inventat de Partid pentru a interzice astfel migratia de prin satele si orasele mai sarace catre capitala unde se traia mai bine si mai usor... si care necesita multa imaginatie si efort pentru a-l evita. Azi pare hazliu filmul Buletin de Bucuresti dar pentru cei ce au trait astea nu a fost deloc hazlie treaba ci din contra.

Am lucrat intre '88 si '90 intr-o fabrica din industria usoara aici la margine de Bucuresti, si-mi amintesc cum veneau dimineata devreme autobuze tarandu-se greoi, care desertau in statie muncitoarele sosite de prin comunele invecinate... erau muncitori si muncitoare care iarna trebuiau sa se trezeasca la orele 4 sau 5 dimineata  ca sa prinda autobuzul sau trenul catre Bucuresti, 8 ore munceau la razboaiele de tesut cu ochii atenti in urzeala la lumina lampilor fluorescente, in zgomotul infernal facut de razboaiele de tesut (eu nou fiind nu reuseam sa inteleg ce spuneau chiar daca strigau, iar cand ieseam din sectie imi piuiau urechile!), ieseau de la munca la ora 3 sau 4 dupaamiaza, mai pierdeau una-doua ore la o coada la un magazin ca sa duca acasa familiei alimente si alte produse, si ajungeau acasa la ora 6 sau 7 seara, si asta faceau 6 zile pe saptamana... pe timpul iernii nu-si puteau vedea copiii la lumina soarelui decat duminica!

 

 

Link spre comentariu

Politica buletin servici era aplicata din anii 80 in toata tara pentru municipii.

Nu era problema pentru cei care aveau repartitii la finalul facultatii doar ca din anul 1981 s`a introdus restrictionarea accesului in marile orase ale absolventilor de facultati, eu vorbesc doar de ce stiu, ETc.

Asa s`a ajuns ca la nou infiintata fabrica de componente auto Scornicesti sa fie o cerere de ...30 de ingineri electronisti!

Cred ca s`au ocupat vreo 4-5.

Cealalta modalitate de a intra in marile orase era transferul in interesul serviciului, asa am intrat in Timisoara dar mi`am pastrat buletinul de Sibiu o buna perioada de timp.

O mare porcarie a fost politica aia dar de care probabil erau mindri cei care au inventat-o!

P.S.

primul job a inceput cu circ cu militianul de le evidenta populatiei sa`mi schimb buletinul, era de Sibiu, pina la urma m`a lasat in pace cind l`am intrebat pe ce adresa sa`l schimb ca n`aveam nimic al meu, l`am rugat sa imi puna o "pila" sa primesc un apartement si urgent schimb buletinul!

Asa am scapat de siciiala.

:d

 

Editat de Ion_Bumbu
Link spre comentariu

 Traian.S-a muncit in condititii grele in multe locuri din tara.Si s-a trait greu cu naveta.De asta cand aud pe unii ca nu s-a facut nimic inainte de '89 ma apuca "batzul"!

 La povestea cu "sarma" sau "litza" eu am auzit alta varianta.Moldovenii se intorceau cu provizii si le aveau depozitate pe vagoane.Hotii intindeau sarme la inaltimea vagonului ca sa "barbiereasca" acoperisul!De asta s-ar fi strigat "sarma".

 A fost foamete mare in '46-47.Imi povestea un coleg de munca,de prin zona Husi,ca n-aveau decat peste,zilnic.Dupa anii aia foarte mult timp nici macar mirosul de peste nu-l suporta!

Link spre comentariu

De aici de la mine primul autobuz pleca către Rădăuţi la ora 4,40 iar următorul la 5,40.

Incerc să scriu o întâmplare amuzantă, să vedem dacă-mi iese, spusă cu gura este mai uşor:

Era o familie de ţigani, din cătunul dedicat al satului nostru. Familia numeroasă, tata, mama, vreo şase puradei.  Capul familiei avea locul de muncă la o cooperativă meşteşugărească la Rădăuţi. Dimineaţa pleca cu cursa de 5,40. Tiganii, după cum se ştie, au un comportament mai altfel, atât în societate dar şi în familie, la fel şi vocabularul folosit şi nu se sfiesc să-l buruienească chiar mult prea mult, se înjură una-două, tată cu mamă, mamă cu copii, copii cu părinţi...

Bun. Intr-o dimineaţă puradelul cel mare se trezeşte pe la vreo 5, tat-su dormea încă, îl scutură, îl trezeşte şi-i spune "Tată, scoală-te şi fuxx-o pe mama că trebuie să te îmbraci şi să mergi la cursă! ".

 

Link spre comentariu
Acum 3 ore, grosu99 a spus:

Se striga sirma cand aparea cite un obstacol care traversa linia.Nu se poate sta pe vagon daca e linia electrificata...ma rog,se poate dar numai o data !

Pai asta se intimpla in anii in anii '46-'47 cind erau doar locomotive pe aburi.

Acum 4 ore, mama a spus:

Așa circula povestea.

Se pare ca n-a fost chiar o poveste!

Link spre comentariu
Acum 9 ore, mama a spus:

Asta așa e (preluate tot de pe aici): :57

qJbxXn0.jpg

 

yuoN52r.jpg

Cind faceam naveta, erau citiva văndroci din Monor, care faceau tot felul de bazaconii. Cind autobuzul se oprea, lumea dadea navala pe la usa din fata. Soferul ii indemna mai cu frumosu' mai cu injuratura, sa se duca mai in spate pentru a face loc si celor care nu puteau sa se urce in autobuz. Văndrocii, cunoscuti,  ca si caii breji, strigau la cei din spate! '' Mai pe la spate, mai pe la spate'' ! Oricit de nervos erai nu puteai sa nu te umfle risul, cind ii auzeai! Si daca n-ar fi fost numai barbati!  Femei care lucrau in fabricile din zona industriala, ca Stirexul (fabrica de sticla) CPL-ul , Filatura de lina pieptanata, Tesatoria de matase, Acumulatorul, Fabrica de cabluri izolate si neizolate, etc, etc , erau destule !

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu
Acum 6 ore, Traian B a spus:

Cred ca ti-a fost foarte greu...

Si sa inteleg ca era vorba de facultate la seral?

A fost greu. Noroc ca m-au ajutat niste oameni cumsecade sa plec de la petrol (trebuia derogare "de sus") si sa ma angajez în Timisoara. Daca nu reuseam, n-aveam nici o sansa sa ma tin de scoala si as fi fost nevoit s-o întind din tara mai devreme.

Da, la seral. Am vrut sa învat meserie, nu sa tocesc pentru repartitie.

Link spre comentariu

Tare.

Si eu am inceput la seral (dar la sfarsitul anilor '80 cand viata devenise mai grea din multe puncte de vedere) pentru ca voiam neaparat sa intru la electronica si nu in alta parte ( nu voiam doar "sa am facultate", voiam ce-mi placea), de abia din anul III dupa '89 am reusit sa ma transfer la zi. Si intradevar la seral eram mai multi pasionati de electronica decat erau cei de la zi.

Si la fel, nu as fi putut reusi daca nu as fi gasit niste oameni care sa ma ajute sa trec peste barierele nenorocite de atunci si de care am pomenit mai sus... am descoperit ca de fapt oarecum pe dedesubt unii dintre cei cu mintea pe umeri ajunsi si ei in mod similar pana in functii de conducere, ajutau in asemenea cazuri chiar si dezinteresat... inca imi amintesc cand trimis fiind de directorul fabricii ce avea si functie in Centrala, secretarele din minister dandu-mi adeverinta necesara mi-au urat cu sinceritate succes la admitere de rasuna holul... mie unui nimeni prapadit venit de pe coclaurii patriei in Bucuresti unde trebuia sa intreb la fiecare 100m trecatorii unde anume este adresa cutare. Si nu am fost singurul ajutat atunci si acolo.

Editat de Vizitator
Link spre comentariu

Erau alte timpuri!

Am avut asemenea experiente placute pe acele timpuri.

Atunci toti luptam cu viata grea, cu lipsurile si restringerile datorate regimului, toti sufeream de asta si toti ne ajutam intre noi.

A venit libertatea si a iesit la supratata tot ce este mai rau din om!

Link spre comentariu
Acum 9 ore, Ion_Bumbu a spus:

..............................................................................................

A venit libertatea si a iesit la supratata tot ce este mai rau din om!

Anii '80, au fost cei mai de rahat ani, cind o duceam greu. Mi-aduc aminte cum ma sculam dimineata devreme si o luam la fuga , sa prind cel putin o franzela. Daca nu gaseam, o luam la goana la alt mgazin de piine. V-aduce-ti aminte de statul la rind pentru 1kg zahar, un litru de ulei, 1kg de faina, si 1kg de faina de malai, plina de resturi, de parca au macinau porumbul cu cocian cu tot. Va mai amintiti de renumitul nechezol?

Cu cele enumerate trebuia sa ''legumim'' o luna. Mergeam la magazinul alimentar unde cumparam tacimuri de pui, punga cu coada de vita cu legume, si nelipsitii pesti oceanici, pe care vroiai sau nu, tii bagau pe git. La iesirea din magazin, era o galeata, in  care cei la care nu le trebuiau pestii, ii aruncau in acea galeata!

Stiti care era ironia? Aveam bani , dar n-aveam ce cumpara cu ei.

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu

 Geo.Pai daca-i intrase lui Ceausescu in cap plata datoriilor externe...Exportam tot ce se putea manca si multe altele.Pe deasupra cei care planificau aprovizionarea tarii minteau de rupeau apele!Adica il minteau pe Ceasca ca sunt asigurate alimentele pentru populatie...

 La vecinii bulgari,sau la unguri,nu era nebunia asta cu lipsuri alimentare.

 Si e adevarat ce spune Ion_Bumbu.Dupa '90 s-a terminat cu solidaritatea oamenilor si cu omenia.Am intrat in lumea banului,cu orice pret.

 M-am uitam  pe un program TV.Spuneau ca la Madrid lumea,inclusiv autoritatile,manifesta simpatie si asigura ajutor pentru familiile care au morti de covid.Toti inteleg ca decedatii au murit singuri,fara nimeni apropriat...La noi apar tot felul de balamucuri,sa le zic asa,ca nici mortii nu poti sa-i scoti din spital!...E o indiferenta aproape totala a autoritatilor...In ce tara traim?Astia de ne dirijeaza se pot numi oameni?

 Geo.Mi-a murit o vecina,relativ tanara.In jur de 60-62 de ani.Pana acu o luna se misca ca mitraliera.Avea o boala de sange si-a inceput un tratament.Dupa 2 zile a intrat in coma.Medicamentul a atacat tumoarea si resturi din aceasta sau imprastiat in sange.Deci organismul a reactionat foarte bine.Nu era nevoie decat de o dializa ca sa-i curete sangele.Nu i-au facut-o!!Sub diverse motive s-au eschivat.Si asa,cum nu poti intra in spital ca sa presezi doctorii,a murit "cu zile"!...

 Asta-i riscul acuma daca intri in spital.Esti la mana,mila,unora...Si multi n-au suflet...

Link spre comentariu
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări