Ati purtat bască....sau ce vă mai amintiți din copilărie ?

[BRANCA]

 Nu toti care erau in organele de partid erau cretini...La Sambata de Sus manastirea brancoveneasca,rasa de tunurile austriecilor, a fost restaurata,superb,in anii '80.

 Oricum in RO nu s-a intamplat atacul asupra bisericilor,ca in Soviete.Acolo inchideau bisericile pe motivul "ca nu era popa".Cand era popa aveau grija sa-l matraseasca...

 Sa zic ca nu gresesc la Cernauti ditamai biserica in centrul orasului era ceva depozit.

 Dorian.Ce apa curge la voi?Pare un rau de munte.

Editat August 19, 2020 de BRANCA

[GEO 53 BN]

Ca tot veni vorba de popi si biserici!

In ajunul Sfintei Marii,la noi in sat , se mergea in fiecare seara, la biserica, unde fetele si baietii adulti, cintau in balcon.  

Batrinele si batrinii se asezau pe laitele(banci de lemn) care erau asezate pe linga peretele bisericii. Noi, ''vandrocii''trebuia sa stam in picioare! Cind ne saturam de stat in picioare, ieseam afara, alergind ca bezmeticii.

Diacul bisericii, statea in strana si spunea ce cintare se se cinte. Batrinul diac avea aproape 80 de ani! Un coleg de clasa ,de-al nostru, era nepotul batrinului diac.

Intr-o seara, batrinul ne-a spus sa ne asezam linga el si sa invatam cintece bisericesti. Vazindu-l ca rasfoieste din cind in cind paginile, l-am intrebat cum citeste pentru ca noi nu intelegeam nimic din ce scria acolo. Ne-a intrebat ce limba straina facem la scoala!  Stia el ce stia!  I-am spus ca facem rusa. Intrebindu-ne daca cunoastem literele, ne-a pus sa citim. Surprinzator ! Citeam aproape fara  nici o greutate. Chiar ne placea! Din acem moment in fiecare seara eram poftiti in strana, unde cintam alaturi de batrinul diac, spre disperarea celorlalti colegi. De atunci si pina-n ziua de Sfinta Marie, numai in strana am cintat, alaturi de batrinul diac!

Cind se termina de cintat, bateau clopotele de iesire din biserica, diacul  poftind  pe toata lumea afara din biserica. Incuia biserica, cheia dind-o clopotarului! 

Au fost vremuri extrem de frumoase!  Mai incoace am cam evitat biserica, ca , deh, eram deja, flacaiandru!

Editat August 19, 2020 de GEO 53 BN

[dorian 70]

Acum 36 minute, GEO 53 BN a spus:

..................

 Ne-a intrebat ce limba straina facem la scoala! I-am spus ca facem rusa. Intrebindu-ne daca cunoastem literele, ne-a pus sa citim. Surprinzator ! Citeam aproape fara  nici o greutate. Chiar ne placea!

...............

 

Eu, fiind pe graniţa de nord, hotar cu URSS-ul, am învăţat alfabetul chirilic ca să pot citi scrisul la emisiunile tv ale posturilor lor,

care aveau semnal stabil şi suficient pentru recepţie de zi cu zi, postul de la Kiev şi Ostankino, postul central de la Moscova.

Chişinăul avea emisiuni în limba română ( "moldoviniascî" ) la fel cu litere ruseşti. 

Îl prindeam sporadic, trebuia antenă cu mulţi elemenţi, amplificator antenă şi acuma ţin minte: canalul 7 OIRT cu polarizare verticală,

oricum era ceva "special" când citeam alfabetul rusesc şi ieşeau cuvinte româneşti...

La Slatina în armată prindeam bulgarii la fel cu grafie chirilică.

 

Acum 2 ore, BRANCA a spus:

 ...............

 Dorian.Ce apa curge la voi?Pare un rau de munte.

Da, este râul Suceava, satul este întins de-a lungul apei, pe malul stâng, pe aproape 10km,

diferenţa de altitudine de la capătul de sus până la cel de jos este de vreo 60 metri, deci curge...

Lângă mine încep munţii, mai precis Obcina Mare.

[dorian 70]

Acum 8 ore, dorian 70 a spus:

............................

Da, este râul Suceava, satul este întins de-a lungul apei, pe malul stâng, pe aproape 10km,

diferenţa de altitudine de la capătul de sus până la cel de jos este de vreo 60 metri, deci curge...

 

Numai ce am ajuns la pc-u după o nouă fierbere de bere de casă, am mai povestit pe acilea cum o fac ...

Nu asta e ideea, cât am fiert orzul cu hameiul, a fost o ploaie aproape de cum n-am mai prins de când mă ştiu...

Şi ăştia de la teve au dat coduri portocalii, chiar roşii, nu i-am prea băgat în seamă, bine, n-am nici o treabă, îs mai sus, nu-s ameninţat în nici un fel.

A plouat atât de tare că ograda era plină cu apă.

Mi-am adus aminte că în 2008, în iulie, când Suceava s-a-nervat debitul ajunsese pe la 1000m³/s  pe aici, pe lângă satul meu, 

ceea ce echivalează cu o "Dunăre" mai mică ( în cote ).

 

 

 

[GEO 53 BN]

Acum 8 ore, dorian 70 a spus:

....................................................................

Da, este râul Suceava, satul este întins de-a lungul apei, pe malul stâng, pe aproape 10km,

diferenţa de altitudine de la capătul de sus până la cel de jos este de vreo 60 metri, deci curge...

Lângă mine încep munţii, mai precis Obcina Mare.

Riul Suceava se varsa in Siret , daca nu ma-nsel!

Editat August 19, 2020 de GEO 53 BN

[dorian 70]

Acum 2 ore, GEO 53 BN a spus:

Riul Suceava se varsa in Siret , daca nu ma-nsel!

 

- pentru uşurinţă...

Da, este adevărat, scaldă mai multe localităţi, şi de-o parte şi de alta,

dă şi denumirea localităţii reşedinţă de judeţ şi a judeţului ce-l străbate...

https://ro.wikipedia.org/wiki/Râul_Suceava

 

[GEO 53 BN]

Salutare prieteni!

Azi o sa va prezint, o patanie petrecuta intr-o zi de Paște!

Dupa cum v-am mai spus, in fiecare ajun,de Paște, fratele cel mai mare a lui bunicu, ne trezea dimineata devreme sa mergem la slujba de inviere. Rar de tot s-a intimplat sa nu ploua in ajunul Paștelor !  De fiecare data cind ploua , eu si verisorul(nepotul fratelui lui bunicu) eram foarte suparati. Dimineata devreme, pe la ora 3 si jumatate, fratele lui bunicu ne trezea, batind cu degetul, in geam, sa mergem la biserica, la slujba de inviere. Cind ploua ne incaltam cu cizme de cauciuc, altfel ne umpleam bocancii cu noroi.

Pe atunci inca nu erau trotuare, decit pe ulita principala, incepind din centrul satului si terminindu-se la iesirea din localitate, inspre mina, asa ca deplasarea pe drumurile desfundate, era anevoioasa. De citeva ori, s-a intimplat ca de paste sa fie vreme buna, noi copii jubilind. Baietii mai mari, tinerii, dupa masa, jucau popic, un joc preferat de baietii mai mari, si de feciorii mai in virsta.

Noi  copilandrii, incercam si noi sa jucam popic, la o scara, potrivita  marimii noastre. 

Intr-un an, vremea a fost urita de tot, noroiul facindu-ne sa ''inotam'' cu multa greutate, in noroi pina la biserica. 

Bunicul verisorului ne atragea atentia sa avem grija sa nu alunecam si sa cadem. Pe ulicioara, noroiul era atit de mare, incit aproape trecea peste bocanci. Inotind in noroi, la un moment dat, am lunecat, cazind ca o balega.  Evident ca m-am apucat de plins. Sa ma duc acasa , nu ma lasa inima si-n plus imi era cam frica, fiind intuneric ca-n sac. Sa intru in biserica, nu ma incumetam, pentru ca as fi murdarit oamenii cu noroi. Batrinul vazindu-ma nenorocit, m-a luat  de mina si m-a petrecut pina acasa, batind la geam, ca ai mei sa deschida usa. Dupa ce ia povestit maica-mi pe scurt, cele intimplate, a pornit spre biserica. Sora mea  fiind mica, mama a ramas acasa. Tata inca mai avea citeva ore bune pina  sa vina de la mina. Dupa ce batrinul a plecat, mama a pus pe foc un cazan din tabla pe care l-a umplut cu apa. Cind apa s-a incalzit suficint, mama m-a pus in albia din lemn, sa ma spal temeinic, dupa care m-a pus sa ma imbrac cu haine curate. Pina dimineata tirziu am  tot bocit, suparat ca am ratat invierea, inconjuratul bisericii de trei ori, batutul de trei ori, in usa bisericii, preotul cerind deshiderea usii bisericii, slujba invierii domnului, impartirea pastelor  si apoi plecatul acasa. Ajunsi acasa nu puneam nimic in gura , pina cind nu luam citeva firimituri de pasca, inmuiate in vin. Abia dupa ce toti ai casei luam pasca, ciocneam  oua cu toti cei de acasa punindu-ne la masa.

Dupa masa m-am milogit  mamei, sa ma lasa se merg in țințirimul bisericii unde sa  ciocnim oua. Dupa ce m-a mustruluit regulamentar, mi-a pus intr-o batista citeva oua rosii, dupa  care am plecat la biserica sa ciocnim oua cu ceilalti ortaci de virsta noastra. Culmea ca dupa ce soarele  s-a ridicat, s-a lasat o caldura inabusitoare, noroiul uscindu-se devenind ca plastelina.

A fost una dintre cele mai  ''urite'' slujbe de inviere, daca e sa mă raportez la vremea deosebit de urita din acel an.

Editat August 20, 2020 de GEO 53 BN

[BRANCA]

 Geo.Ce-mi place cuvantul "tzintzirim"!Acu eu stiu doua variante.Una e "tzintzirim",cealalta "tzintirim".Habar n-am care e mai valabila...Cand eram mici,la Lechinta,ne jucam in "tzintirimul" sasesc.Aveau o multime de stele funerare din granit si cavouri.Bune de cazemate...

[GEO 53 BN]

Acum 59 minute, BRANCA a spus:

 Geo.Ce-mi place cuvantul "tzintzirim"!Acu eu stiu doua variante.Una e "tzintzirim",cealalta "tzintirim".Habar n-am care e mai valabila...Cand eram mici,la Lechinta,ne jucam in "tzintirimul" sasesc.Aveau o multime de stele funerare din granit si cavouri.Bune de cazemate...

''Țințirim'' este, denumirea  terenului  pe care era ridicata biserica, pivnita in care se tinea vinul de impartasanie,  impreuna cu toate acareturile. Se spunea ca preotii a căror sotii murisera, vaduvi fiind , la moartea lor erau inmormintati in apropierea bisericii. Imi amintesc ca demult in apropierea bisericii  erau doua morminte in care se spunea ca erau inmormintati, doi preoti care au slujit la biserica din sat, pina cind si-au dat sfirsitul. In partea de jos a țintirimulul, era odata, o pivnita darapanata in care se tineau tot felul de acareturi , inclusiv, vinul de impatrasanie. Cred ca a fost dezafectata total cu putin timp inainte de a s-a construi noua biserica!

Terenul pe care era construita casa parohiala si pe care se cultivau diferite culturi(porumb, grîu, floarea soarelui, cartofi, etc,  se numea Toagul bisericii!

Editat August 20, 2020 de GEO 53 BN

[BRANCA]

 Geo.La noi "tzintzirimul" insemna cimitir.Nu stiu de ce,cand eram mici,ne placea sa ne jucam prin cimitir.Poate unde aveam pe unde sa ne ascundem...

 Si apropo de vinul tinut la biserica.La olteni ,parca de Pasti,se duce vin la biserica pentru sfintit.Amestecul din mai multe vinuri,facut acolo,se chiama "carcalete"...Poate ai auzit termenul.Mie imi place cum suna...

[GEO 53 BN]

Salutare prieteni!

Azi o sa va relatez o intimplare hazlie si nu prea!

Totul s-a intimplat intr-o zi de vara, pe la jumatatea anilor '60!

La noi in sat,in fiecare  simbata se sacrificau  animale, porci, vitei, vite. Cel care se ocupa de sacrificarea animalelor, era unul  numit Loați lui Loați, macelar foarte priceput . Animalele duse la sacrificat, erau, vite batrine, vitei, porci, vite, oi, care si-au rupt vreun picior ori sau ''umflat'' din cauza ingurgitarii lucernei, trifoilului, care au dus la acumularea de gaze, sfirsind cu moartea vitelor. Ca sa nu moara degeaba erau duse la macelarul satului, care le sacrifica, carnea, fiind vinduta doritorilor de carne.

Mama auzind ca la Loati, se va taia o vaca, care si-a rupt un picior, si citiva porci, m-a chemat acasa, dindu-mi  o plasa si bani, trimitindu-ma sa cumpa citeva kilograme de carne de vita. Ajuns acolo, m-am asezat la rind , asteptind. Cei de la rind erau cam suparati, ca treaba merge destul de greoi, macelarul dind, ba carne de porc, ba carne de vita. La un moment dat, lumea a inceput sa se burzuluiasca, lasindu-se cu injuraturi, unii incercind sa formeze un rind pentru cei care vroiau carne de porc, altii formind un rind pentru cei care vroiau sa cumpere carne de vita. Citiva , dupa ce au cumparat carne porc, s-au asezat la rind, vrind sa cumpere si carne de vita. Atit le-a trebuit celor care erau mai la coada! Au inceput injuraturile si imbrincelile, la un moment dat izbucnind o bataie intre doi barbati, care se acuzau reciproc ca s-au asezat mai in fata decit unde ar fi trebuit . Loați, macelarul, incerca din  rasputeri sa calmeze spiritele, spunindu-le ca este carne destula pentru toti. Spiritele s-au infamat, izbucnind o bataie in toata puterea cuvintului. Lumea a inceput sa se imprastie, renuntind sa mai astepte.Citiva copii, printre care si eu, ne-am tras mai la o parte, urmarind evolutia  conflictului.  Loați incerca din rasputeri sa-i domoleasca, fara nici un rezultat. In apropiere era postul de militie! Cineva a fugit la post chemindu-i pe militieni, pentru a aplana conflictul. Batausii au continuat lupta pina cind militienii si-au facut aparitia , aplanind cit de cit conflictul. Au fost dusi la postul de militie, unde au stat o vreme, probabil, interogindu-i , amendindu-i . Intre timp s-a reluat vinzarea de carne. Cind am ajuns la rind, deja spiritele se calmasera cu totul, vinzarea carnii continuind. Am mai stat o vreme sa vad ce se va mai intimpla. Intre timp , mama vazind ca nu mai ajung acasa, a pornit spre Loati. Ne-am intilnit nu departe de scoala, intorcindu-ne spre casa.  Pe drum m-a bestelit reprosindu-mi ca daca a vazut ca lumea incepe sa se bata , trebuia sa pornesc spre casa, nu sa stau sa belesc ochii la cei ce se bat. Acasa , mama mi-a pus in vedere, sa nu ma mai puna saracia  sa stau si sa belesc ochii, la oamenii fara, minte, care se bat.

Editat August 21, 2020 de GEO 53 BN

[GEO 53 BN]

1 oră în urmă, BRANCA a spus:

 Geo.La noi "tzintzirimul" insemna cimitir.Nu stiu de ce,cand eram mici,ne placea sa ne jucam prin cimitir.Poate unde aveam pe unde sa ne ascundem...

 Si apropo de vinul tinut la biserica.La olteni ,parca de Pasti,se duce vin la biserica pentru sfintit.Amestecul din mai multe vinuri,facut acolo,se chiama "carcalete"...Poate ai auzit termenul.Mie imi place cum suna...

Intradevar, si mi se pare comica denumirea ''carcalete''!

La noi bautura spiroasa, slaba facuta din drojdie de vin ,sau, din ''dreve'' (strugurii zdrobiti), se numea numea puțurgău!  Puțurgăul era facut doar de cei zgirciti. Vorba lui tata! Palinca multa, da slaba, buna doar de facut frectie la cei care au matrici(reumatism)!

Editat August 21, 2020 de GEO 53 BN

[franzm]

Acum 24 minute, GEO 53 BN a spus:

Animalele duse la sacrificat, erau, vite batrine, vitei, porci, vite, oi, care si-au rupt vreun picior ori sau ''umflat'' din cauza ingurgitarii lucernei, trifoilului, care au dus la acumularea de gaze, sfirsind cu moartea vitelor. Ca sa nu moara degeaba erau duse la macelarul satului, care le sacrifica, carnea, fiind vinduta doritorilor de carne.

Pentru animalele umflate de la trifoi proaspat, la noi se folosea trocarul, nu cutitul macelarului. Orice cioban care se respecta si multi gospodari aveau asa ceva prin gospodarie si stiau sa umble cu el. Pâna si strabunicul, care nu era taran ci meserias, avea unul si era chemat regulat de catre sateni sa le dezumfle animalele.

[GEO 53 BN]

Acum 5 ore, franzm a spus:

Pentru animalele umflate de la trifoi proaspat, la noi se folosea trocarul, nu cutitul macelarului. Orice cioban care se respecta si multi gospodari aveau asa ceva prin gospodarie si stiau sa umble cu el. Pâna si strabunicul, care nu era taran ci meserias, avea unul si era chemat regulat de catre sateni sa le dezumfle animalele.

 Ai dreptate! Trocarul era scula folosita de catre veterinari, pentru a scapa de la moarte, animalul umflat, din cauza ca a mincat prea mult trifoi proaspat.

Lucerna si trifoiul cosit, erau rasfirate la soare, pentru a se vesteji bine, uscindu-se suficient de mult incit, sa poata fi date animalelor in  felul acesta, vitele, scapind  cu viata.

 

Editat August 21, 2020 de GEO 53 BN

[GEO 53 BN]

La 21.08.2020 la 10:06, franzm a spus:

Pentru animalele umflate de la trifoi proaspat, la noi se folosea trocarul, nu cutitul macelarului. Orice cioban care se respecta si multi gospodari aveau asa ceva prin gospodarie si stiau sa umble cu el. Pâna si strabunicul, care nu era taran ci meserias, avea unul si era chemat regulat de catre sateni sa le dezumfle animalele.

 Ai dreptate! Trocarul era scula folosita de catre veterinari, pentru a scapa de la moarte, animalul umflat, din cauza ca a mincat prea mult trifoi proaspat.