Ati purtat bască....sau ce vă mai amintiți din copilărie ?

[valangjed]

Eram vecin cu sediul C.A.P.-ului in curtea caruia se aflau camioane si tractoare soferii acestora avand si "functia" de mecanic.Erau vreo patru soferi si toti purtau basca.Cand aveam vreo opt ani am rascolit tot sifonierul ca sa gasesc basca tatalui meu(fiind postas, tata purta sapca sau caciula) sa arat si eu ca nenea Vlad(unul dintre soferi cu care eram si ceva rude).Am crescut cu doua palme, primite de la mama cand a vazut ce dezastru facusem in sifonier.

  Cutreieram, toata vara, livada C.A.P.-ului cautand "renglote", cirese, mere, nuci verzi(ne laudam fiecare cu briceagul folosit la scobirea nucilor si la jucat "bricegus"), pere motrune si alte fructe.Via noastra era langa via unui var al tatei.Nu aveam nicio interdictie sa mancam struguri dar ne duceam si furam din via unchiului desi avea aceleasi soiuri de struguri.

  Acum un an mi-am amintit cum mancam corcoduse verzi in copilarie.Am muscat dintr-una si "m-i s-a  facut gura punga".Oare cum reuseam, in copilarie, sa mancam corcoduse verzi cu pumnul?

  

[GEO 53 BN]

1 hour ago, valangjed said:

  .......................................................................

  Cutreieram, toata vara, livada C.A.P.-ului cautand "renglote", cirese, mere, nuci verzi(ne laudam fiecare cu briceagul folosit la scobirea nucilor si la jucat "bricegus"), pere motrune si alte fructe.

.......................................................................................................

  

Ca veni vorba de briceag. In copilarie erau bricegele pește, pe care le purtam la cureaua pantalonilor, legate cu un lant special pentru bricege,sa nu le pierdem. Cine n-avea briceag  era un ''nimeni''. Sa vezi cum ne laudam care taie mai bine. Primavara cind incepeau salciile sa inmugureasca ,taiam nuiele si rasuceam coaja, extragind miezul. Din coaja faceam fluiere(noi le numeam fliscoi). Coaja era ca un tub. Taiam o bucata si la un capat indepartam partea verde, pe o portiune de cca 1cm.  Le despicam pe o parte  si pe cealalata. Suflind in tubul ala scotea un sunet mai aparte. Din nuiele mai groase faceam fluiere asemenatoare cu cele gasite prin tirguri. Eheeei ce vremuri frumoase!

Pe linga noi era trecea o vale in care era apa tot timpul anului.  Primavara cind se topea zapada,porneau sloiurile de gheata, citeodata luind si poduri. Pe linga vale erau plin salcii.  Vara, apa nu era mai adinca de 25-30cm,. In anumite locuri din vale erau gropi mai adinci. Acolo mergeam la pescuit. Prindeam cu cirlige din ace cu gamalie,obleti,mrene mici,clenuti, porcusori. Seara intram in vale cu o oala fara fund,si cu lanterne. La lumina lanternei, vedeam pestele,care nu se misca. Apropiam oala de apa si cu o miscare brusca puneam oala peste pestele care nu se  misca ,prinzindu-l usor. Prindeam si cite 20 de porcusori,care atunci cind se deplasau, o faceau in grup.

Ca ai adus vorba de corcoduse verzi.

 La inceputul verii prunele erau destul de mari, verzi ca ceapa si acre de ti se taia rasuflarea. Mincam prune verzi pina ne strepezeau dintii. Nimeni nu curatau prunele verzi cazute. Le stergeam de pantaloni si le mincam. La fel faceam si cu merele si perele vezi. Niciodata n-am patit nimic.

Pe pasunea comunala  erau foarte multi peri padureti. Perele salbatice verzi, erau acre, de ti se facea gura punga. Abia toamna, perele cazute  erau un pic, mai moi. Le  bagam in fin si dupa vreo doua luni erau bune de mincat. Iarna, dupa ce inghetau toate, culegeam si  mincam porumbe(la noi le spun porumbrele), fructe de paducel,macese,dupa ce le duceam in casa sa se dezghete. Si n-aveam nici pe dracu. Iarna ce ne mai curgea nasu.  Acum, cum adie un pic vintul, cum toti  sint la farmacie si la medic!  Va mai aduceti aminte de sticlele de un litru in care era esenta de ceai de rom si de cafeaua pastile, Kandia, in tuburi din hirtie, pe care le bagam in apa fierbinte, unde se dizolvau si apoi se punea lapte si zahar. Pastilele erau de marimea pieselor de table.

Editat Martie 28, 2018 de GEO 53 BN

[valangjed]

Copilaria mea a fost impartita intre orasul Buzau(in timpul scolii) si satul Canesti(in vacante).Prin sat nu trecea decat un parau sarat, definit chiar de numele sau, Saratel.Nu stiu ce s-a intamplat dar intr-o vara mai secetoasa, prin '86 cred, pestii din raul Buzau au urcat pe Saratel.Ii vedeam cum se misca in apa dar nefiind "pescari" ramaneam cu vazutul.Pana intr-o zi cand ... voind sa facem "o stiolna" ca sa ne scaldam, am ridicat un pietroi si dedesubt am vazut mai multi pesti aliniati.Atat eu cat si prietenul cu care ridicasem piatra i-am dat drumu' la piatra si ne-am repezit sa prindem pestii.Ne-am ales fiecare cu cate un peste.S-ar putea zice ca am fost "primii pescari" de pe paraul Saratel!

[yo9hrb]

Saratelul ala al tau nu se varsa in Buzau pe raza comunei Magura? De curiozitate.

[Mircea]

Care a mancat scoruşe? 

[valangjed]

2 hours ago, yo9hrb said:

Saratelul ala al tau nu se varsa in Buzau pe raza comunei Magura? De curiozitate.

Nu.Se varsa in raul Buzau la Berca.Magura e "mai defazata".

[valangjed]

39 minutes ago, thunderer said:

Care a mancat scoruşe? 

"Scorusul de la nea Dobre", se cocea mai tarziu.Nea Dobre facea rachiu din scoruse.S-a urcat, cu sapa in mana, dupa noi, in scorus.Eram "niste infractori".

[franzm]

16 hours ago, GEO 53 BN said:

Ca veni vorba de briceag. In copilarie erau bricegele pește, pe care le purtam la cureaua pantalonilor, legate cu un lant special pentru bricege,sa nu le pierdem. Cine n-avea briceag  era un ''nimeni''. Sa vezi cum ne laudam care taie mai bine.

Asa-i. Cine a mai vazut ardelean fara brişcă.

Mai erau si bricege de altoit. Dar la ambele calitatea a scazut mult, lamele erau moi. Bunicul mi-a dat un briceag cu plasele de aluminiu si lama din otel inox, pe care-l avea din timpul razboiului. Iar din partea familiei celuilalt bunic am primit un briceag de Solingen. Pe asta îl mai am si acuma.

Tabletele de cafea nu cumva erau din cicoare?

[GEO 53 BN]

In partile Timisului si nu numai, la moșmoane le spune scoruse. Mosmoanele difera foarte mult de scoruse. In partile unde m-am nascut, erau pe o pasune citiva copaci, carora li se spunea scorusi si care faceau niste fructe foarte mici,asemanatoare cu perele. Culoarea lor era rosie, verzi, erau acre de ti se facea gura punga. Fructele erau bune de mincat, doar toamna tirziu dupa ce pica bruma. Gustul lor era dulciu,acrisor. Codita fructelor era lunga comparativ cu marimea fructelor. Fructele cresteau in ciorchini. Acum care or fi scorusi,(scoruse)habar n-am!

14 minutes ago, franzm said:

Asa-i. Cine a mai vazut ardelean fara brişcă.

Mai erau si bricege de altoit. Dar la ambele calitatea a scazut mult, lamele erau moi. Bunicul mi-a dat un briceag cu plasele de aluminiu si lama din otel inox, pe care-l avea din timpul razboiului. Iar din partea familiei celuilalt bunic am primit un briceag de Solingen. Pe asta îl mai am si acuma.

Tabletele de cafea nu cumva erau din cicoare?

S-ar putea sa ai dreptate. Cred ca erau din cicoare. Cit priveste brișca, in anii aceia aproape nu exista copil,flacaiandru,fecior, sa n-aiba o brișcă. Copii se multumeau cu brisca, peste. Adolescentii si flacaii, aveau brișcă cu plasele din ceva ce semana cu plasticul colorat. Nu curgeau ''balele''  cind vedeam asa bricege.

 

Editat Martie 29, 2018 de GEO 53 BN

[icar]

Quote

Care a mancat scoruşe

Am mincat scoruse (malai marunt, malaiul ursului), porumbe(le), coarne, coacaze, mere padurete, agrise, strugurei. Nu pun la socoateala celelalte fructe de prin gradini (-le vecinilor, care, da!, clar erau mai bune!), atit verzi cit si coapte!! Mai ales verzi! Pina sa ne mutam la bloc (pe motiv de Homosteanu), aveam in gradina toate fructele, incepind cu agrisele de primavara si terminind cu nucile si strugurii , toamna! Cele mai faine erau prunele "basinoase", le dadeam colegilor inainte de a intra la ore...

Basca era un apanaj strict muncitoresc. Apoi a intrat in domeniul  modei feminine si la pionieri. Trebuia musai sa aiba "paratraznet", altfel nu era valabila!

[GEO 53 BN]

5 hours ago, icar said:

..............................................................................................................

 Cele mai faine erau prunele "basinoase", le dadeam colegilor inainte de a intra la ore...

Basca era un apanaj strict muncitoresc. Apoi a intrat in domeniul  modei feminine si la pionieri. Trebuia musai sa aiba "paratraznet", altfel nu era valabila!

In general de la prune tragi niste băsini, de ''rupi'' nasul celor dinprejur.

[norad]

In scoala generala am purtat sapca bleumarin. Tin minte ca avea cozorocul negru, foarte lucios.

Basca am purtat la uniforma de pionier. Era alba.

Intr-o tabara din Muntii Bucegi (Cerbul Bratei) am intalnit in apropiere (Dobresti - e o hidrocentrala si un lac de acumulare)  niste elevi - pionieri straini  ce aveau la uniforma o boneta de culoare bleumarin.

Distanta intre cele doua tabere era de vreo 2-3 Km.

Noi eram mai obraznici, dar aia nu miscau in front la careu. Stateau nemiscati cu mainile la spate. Desi aveam vreo 11-12 ani, vorbeam intre noi ca aia sunt "prea comunisti". Erau separati de noi, dar profesorii nostri ii dadeau exemplu de cum se comporta. La noi se lasa cu palme, tras de perciuni, castane in cap pentru instituirea disciplinei la careu, dar la aia era suficient o privire si vinovatul inlemnea.

La tabara lor era un magazin in care se gasea unt, paine, dulciuri si niste borcane de "Tangerine jam". Ne aprovizionam de acolo caci mancarea era putina la noi la cantina. Profitau si profii nostri caci erau in aceeasi situatie ca si noi.

 

Imi aduc aminte si de basca maistrului de la atelier. Daca faceai vreo boacana, sau greseai cota la vreo piesa, te lovea cu basca in cap.

 

La tara la bunici, erau barbati care purtau basca, dar o purtau nefiresc, cu marginile interioare trase in jos.

[GEO 53 BN]

Care ati mincat ''cartofi'' dulci? In locurile umede, pe malurile piriielor, cresteau (si inca cresc) niste plante asemanatoare cu floarea soarelui. Tulpina,frunzele si floarea, semana izbitor de bine cu plantele de floarea soarelui. Singura diferenta  e ca tulpina este mai subtire, floarea este mai mica si nu face seminte, in schimb in pamint ,la radacina,face niste tuberculi asemanatori cu cartofii, de marimea unei nuci mai mari. Coaja este foarte subtire. Toamna dupa ce se culegea porumbul ,se taiau tuleii,se faceau snpoi si se adunau,mergeam cu vitele la pascut prin ograzi. Stiam unde se cresc plantele respective si mergeam sa scoatem tuberculii respectivi. Smulgeam tulpinele si odata cu ele ieseau la iveala si tuberculii. Ii curatam de pamint si-i mincam,fara sa-i curatam de coaja. La noi le spuneau piciouci. Erau foarte buni. Aveau gustul guliei poate un pic mai dulce.

Tot toamna ,dupa ce nu mai iesea ciurda de vite la pascut,mergeam duminica cu ele la pascut pe rîturile din afara satului. Vara, dupa cosirea ierbii, pe rîturi, crestea otava,care se cosea pe la inceputul toamnei. Dupa, cosire ,crestea iar otava,care nu se mai cosea intrucit n-avea timp sa se usuce. Pe linga vale cresteau plantele  de care vorbeam. Mincam piciouci intr-o veselie. Tot pe linga vale se cultivau cartofi. Dupa ce-i recoltau, ramineau foarte multi cartofi mai mici pe care oamenii-i lasau acolo. Luam palarii de floarea soarelui,faceam foc si dupa ce se facea jarul,asezam palariile pe jar,puneam cartofii pe palarie si-i acoperea cu alte palarii de floarea soarelui,apoi acopeream totul cu pamint. Din cind in cind verificam daca nu-s copti. Cind erau copti ii scoteam si-i mincam cu sare. De multe ori nici nu ne duceam merinde cu noi. Se mirau parintii de ce nu vrem sa ne ducem de mincare!

Tot acolo erau doi stejari  care faceau o gramada de ghinde. Luam cite-o ghinda,o taiam (evident cu brișca) la un capat ,o scobeam cit se putea de mult,iar in partea netaiata faceam o scobitura cu virful briceagului, unde introduceam un pai mai gros. Rezultatul era o pipa in miniatura. Culegeam frunze uscate, le marunțeam si le indesam in scobitura din ghinda. Apoi aprindeam frunzele din ghinda si fumam. Fumul era atit de iute, incit ne ustura si-n cur. Seara, cind ne intorceam acasa, ne feream de parinti sa nu ne simta ca am fumat. Oricum hainele miroseau a fum.

Editat Martie 30, 2018 de GEO 53 BN

[icar]

Quote

In scoala generala am purtat sapca bleumarin. Tin minte ca avea cozorocul negru, foarte lucios.

Ala era chipiu, si era obligatoriu la baieti. Am avut si eu unul, pina intr-a opta, cu SMMS scris, cu litere auri, pe partea frontala. In liceu am purtat iar chipiu (unul la 5 insi

. Il aruncam peste gard, ca nu te lasa sa intri in incinta fara!) cu insemnele LS.

Jir, ati mincat vreo-data?

 

Editat Martie 30, 2018 de icar

[GEO 53 BN]

Am incercat odata sa maninc jir,dar nu mi-a prea placut. Primavara, cind incepea padurea sa infrunzeasca, mincam frunze crude de fag. Aveau gust acrisor,placut.

Ati mincat frunze de vița crude si  circei? Eu am mincat si inca maninc, atunci cind am ocazia.